Cutia cu podoabe de la MȚR

Lucian Muntean

Redactor

Zilele trecute, o știre din „Adevărul” menționa că Ghidul Michelin 2019 le recomandă turiștilor străini 12 muzee din 7 oraşe ale Românie. Din Bucureşti sunt alese trei muzee, din Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu Marmaţiei − câte două, plus câte unul din Baia Mare, Constanţa şi Iaşi.

Doar trei sunt notate cu trei stele, fiind considerate cele mai reprezentative: Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

Spre lauda sa, Muzeul Național al Ţăranului Român (MȚR) a primit trei stele Michelin cu toate că, din cauza procesului de restaurare început în 2016, publicul nu are acces la colecția permanentă.

Între timp, cercetătorii, muzeografii și arhiviștii de la MȚR pregătesc diferite proiecte în vederea redeschiderii muzeului, preconizată pentru acest an.

Unul dintre aceste proiecte este prima platformă digitală participativă a unei arhive muzeale din România.

Prin intermediul acestei platforme digitale, publicul va avea acces la mărturiile civilizației românești aflate în Arhiva MȚR: documente, lucrări de pictură și grafică, înregistrări audio, fotografii pe film și pe placă de sticlă, video ș.am.d.

Muzeul Național al Țăranului Român.

La Arhiva de Imagini a MȚR, toată echipa era în plină activitate când am intrat.

După o scurtă consultare a datelor tehnice, fiecare fotografie este scanată și apoi este arhivată ca imagine digitală. E un flux de lucru bine stabilit, exersat de nenumărate ori.

M-a întâmpinat Iris Șerban, șefa Biroului Arhiva Etnografică și Biblioteca MȚR, despre care citisem într-o prezentare că „descoperă aur în arhive și îl împarte tuturor”.

M-a întrebat ce mai fac și i-am răspuns că sunt în căutare de comori ascunse.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„OK, să vedem ce găsim pe-aici”.

Pe masa ei de lucru erau grupate niște cutii cum nu mai văzusem − fiecare având un capac tip puzzle, format din fotografii de epocă.

Știți cum ne ispitește curiozitatea când mergem în vizită la cineva și ne întrebăm, așa, într-o doară, oare ce-o fi oare în acel sertar…?

Iris Șerban parcă mi-a citit gândurile.

Cutiile fac parte dintr-un proiect denumit „Rețelele Privirii. La Fotograf”. Sunt 36 de cutii interactive despre obiceiurile a patru comunități culturale: românii, aromânii, sașii și maghiarii.

GALERIE FOTO:

Elementul central al seriei îl reprezintă podoabele de corp și rolul lor în imaginea veche de studio. Și asta fiindcă cei fotografiați își alegeau cu atenție accesoriile cu care urmau să rămână în memoria familiilor.

Din această primăvară, cele 36 de cutii vor călători prin țară în cadrul unor ateliere și expoziții. Proiectul este un exercițiu antropologic cu rol educativ și, totodată, o sărbătorire inedită a Centenarului.

GALERIE FOTO:

Curiozitatea, dar mai ales amintirile de acasă, de la Sighișoara, m-au făcut să scotocesc mai mult prin cutia dedicată sașilor.

Fotografia de pe capac surprinde cinci femei și doi băieți îmbrăcați de sărbătoare, într-o cameră decorată tipic săsește.

Femeile povestesc în jurul mesei, iar băieții își toarnă vin unul altuia. Fotografia originală este intitulată „Tineri în interior”, are dimensiunea 18 x 14 centimetri și este făcută în zona Sibiului la mijlocul anilor 1950.

În alte compartimente ale cutiei am descoperit, pe rând, cravata bărbătească din piele neagră și brodată cu flori, manșetele (mânecările) purtate cu fală de bărbați, cerceii de alamă ai fetelor și, surprinzător, chiar o rețetă tipic săsească, de ciorbă de borboane (cu carne de porc, de vită și de găină, legume și compot de agrișe).

GALERIE FOTO:

Toate cele 36 de cutii cu podoabe vor ajunge la Institutul Goethe din București, unde, în luna mai, vor fi expuse în premieră.

La acest proiect al MȚR a lucrat timp de patru luni o echipă interdisciplinară, formată din Iris Șerban (antropolog), Ioana Popescu (etnolog), Ana Marchetanu (designer de bijuterie contemporană), Andreea Machidon (arhitect de interior), Ruxi Sacaliș (arhitect), Veronica Olariu (arhitect), Ionuț Petcu (arhitect), Maria Puică (inginer) și Gheorghe Geriu (meșter autodidact).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€