Cum vor împărți liceele și universitățile din România 200 de milioane de euro

Roxana Garaiman

Redactor

80% dintre liceele de stat din România vor primi, în următorii doi ani, granturi în valoare de 127 milioane de euro, au declarat, pentru PressOne, reprezentanții Ministerului Educației.

Finanțarea face parte dintr-un fond de 200 de milioane de euro, pe care Ministerul îl împrumută de la Banca Mondială (BM) pentru Proiectul privind Învățământul Secundar din România (ROSE).

Granturile acordate liceelor vor avea o valoare medie de circa 100.000 de euro.

Ca să fie eligibile, liceele trebuie să aibă rate medii de promovare a Bacalaureatului sub 90%, rate de abandon școlar mai mari de 2,5% și o rată medie de absolvire mai mică de 85%.

Pentru a primi un asemenea grant, directorii trebuie să elaboreze proiecte convingătoare vizând reducerea abandonului școlar și creșterea ratei de promovare a Bacalaureatului.

Din împrumutul de la BM, un buget de 49 de milioane de euro va fi alocat universităților de stat în perioada 2017-2018, cu scopul de a-i păstra la școală pe cei 60.000 de studenți care riscă să abandoneze studiile.

Ce facem cu liceele performante?

Proiectul ROSE va fi coordonat de Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE), condusă de Liliana Preoteasa, fost secretar de stat în Ministerul Educației

Schema de granturi dedicată învățământului secundar își propune să sprijine 1.160 de licee de stat care au, atenție, „performanțe scăzute”. Această condiție stârnește deja nemulțumire în liceele bune, care reprezintă celelalte 20 de procente din total.

„Discriminatoriu ar fi mult spus” – a comentat pentru PressOne Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Național „Sfântul Sava” din Capitală -, „dar este puțin incorect, pentru că așa răsplătim nemunca. Puteam accepta logica asta dacă includeau în program sub 50% din școli. În condițiile acestea însă, ar fi mai corect să se exprime că finanțează 80% din licee, exceptând cele mai bune 20%”.

„Nu sunt elitist, că și eu am tras din greu să ridic renumele liceului. Dar trebuie să faci în paralel și proiecte pentru școlile cu performanțe, pentru că avem și noi lipsuri. Dacă avem rezultate bune nu înseamnă că n-avem nevoie de investiții”, consideră, la rândul său, Alexandru Constantinescu, directorul Colegiului Național „Spiru Haret” din București.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Băița Plai, o gură de iad

O mână de oameni au rămas să trăiască pe locul fostei exploatări de uraniu

Potrivit ROSE, în 2016 vor primi finanțare 25% dintre liceele eligibile, iar celelalte, în 2017. De implementarea proiectului elaborat de un liceu este responsabil directorul.

Cel puțin 50% din banii pe care-i primește o unitate de învățămînt trebuie folosiți pentru activități de consiliere, dezvoltare personală, îndrumare și orientare vocațională.

30% din grant poate fi cheltuit pe activități extracurriculare și de informare, cum ar fi excursii de documentare, stagii de pregătire, participări la competiții și formarea de rețele interșcolare.

Doar restul de 20% pot fi investiți în lucrări de renovare și amenajare a clădirilor școlare, precum și în achiziția de bunuri.

"Au venit consilierii și au început să umble la mintea lor"

Părerile profesorilor care cunosc planul Ministerului sunt împărțite. De pildă, Horia Pătrașcu, director adjunct al Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc” din București, este mai degrabă sceptic:

„Nu prea văd cum excursiile și vizitele la muzeu îi pot convinge pe elevi să se țină de școală și să-și ia examenele. Iar dezvoltarea personală, este ea pentru elevi, pentru părinți sau pentru profesori? Noi avem de mult timp problema asta: știm că trebuie să facem ceva, dar nu știm exact ce”.

În tabăra optimiștilor, Mihaela Berindeanu, profesoară de matematică la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală, ne-a povestit o experiență care i-a schimbat percepția despre consilierii de dezvoltare personală.

Acum 4 ani, când avea ore la Liceul Tehnologic de Mecanică Fină din București, a luat parte la un experiment nemaiîntâlnit până atunci în România, ale cărui rezultate pot fi considerate miraculoase.

O echipă de traineri și experți în dezvoltare personală de la Asociația ROI a lucrat timp de un an cu o clasă de elevi care urma să dea BAC-ul. Deși rata de promovare de la Mecanică Fină nu depășea 10%, peste 60% dintre elevii care participat la proiect au reușit să-și ia examenul final.

Iată ce povestește profesoara Mihaela Berindeanu:

„Acolo învățau mai mult copii săraci și demotivați. Dacă cineva le spunea că-și vor lua BAC-ul se simțeau luați peste picior. Când cei de la ROI au venit să implementeze proiectul Zburd – Educație prin coaching, eu inițial am fost împotrivă. Fiind profesoară de matematică, credeam că elevii trebuie să lucreze, să facă exerciții, să învețe formule pentru a trece examenul. Le-am și zis: Voi, după ce că nu știți nimic, în loc să mai învățați câte ceva pierdeți vremea cu vorbe.

Copiii spuneau că nu pot lua BAC-ul pentru că sunt săraci, pentru că au acumulat goluri mari și pentru că nu-și permit meditații. Și nu puteai să-i contrazici.

Apoi au venit acești consilieri și au început să umble la mintea lor, le-au vorbit despre Nelson Mandela, un ocnaș care a ajuns președinte de stat, și alte lucruri de genul acesta. Ușor, ușor, copiii au început să se îndoiască de convingerile lor, au început să creadă că este posibil.

Rozina a fost unul dintre cei care s-au pus cu burta pe carte, dar părinții au trimis-o la muncă la negru, în Elveția. A întrerupt școala un an, dar a fost așa de hotărâtă, că s-a întors și a luat BAC-ul cu 9 la Matematică.

Îmi mai amintesc de un băiat care era privit ca un elev-problemă, pentru că avea o personalitate mai puternică. S-a maturizat dintr-o dată și a început să învețe, să fie serios. După ce a văzut că a luat BAC-ul, mi-a spus că se va gândi bine la ce facultate dă, că nu vrea să intre undeva doar ca să fie student. A mai învățat un an acasă și acum este la Limbi Străine.”

"Intervenții sistemice" în învățământul liceal

O mare parte dintre elevii liceelor cu profil tehnologic – fie ele din mediul urban sau rural – provin din medii defavorizate, nu au părinții lângă ei, fac naveta și se confruntă cu lipsuri, ne-a explicat expertul în educație Simona David-Crisbășanu, președintele Asociației ROI.

Ea spune că la aceste școli au ajuns elevi repartizați în mod aleatoriu, care au nevoie de un alt fel de educație. Oricărui copil trebuie să i se cultive, încă din ciclul primar, spriritul de inițiativă și asumarea de responsabilități, consideră Simona David-Crisbășanu (foto):

„Un consilier școlar nu poate și, adesea, nu este pregătit să răspundă nevoii a sute de elevi, iar majoritatea profesorilor-diriginți nu au abilitățile necesare pentru a-i consilia pe elevi în privința orientării în carieră. Este una dintre cauzele principale pentru care liceenii care ajung la facultate renunță la studii. Programul ROSE, așa cum a fost prezentat, nu răspunde decât în parte acestor nevoi și credem că ar trebui să fie corelat cu o strategie coerentă la nivelul întregului sistem educațional.”

Proiectul ROSE mai prevede, într-adevăr, un buget pentru „intervenții sistemice”, în valoare de 17 milioane de euro.

Aceste intervenții vor urmări îmbunătățirea ratei de tranziție spre învățământul superior , prin următoarele metode:

Bani pentru 60.000 de studenți în "situație de risc"

Bugetul alocat universităților de stat prin proiectul ROSE este de 49 milioane de euro.

Cu valori de până la 200.000 de euro, granturile vor sprijini aproximativ 60.000 de studenți aflați în situație de risc, din circa 300 de facultăți – 85% din totalul facultăților de la universitățile de stat.

Sunt considerați în risc potențial studenții care au avut media la Bacalaureat de cel mult 7. Foto: Lucian Muntean

*

Schemele de granturi, care vor debuta în 2017, se împart în competitive și necompetitive.

Prima categorie, competitivele, se referă la un număr limitat de granturi, astfel că proiectele concurează între ele.

În cadrul unei asemenea scheme se vor finanța programe de tip „punte”/summer bridge în campus. Banii vor fi acordați în două etape: 50 de granturi în 2017 și 60 de granturi în 2018.

O altă schemă de granturi competitive vizează înființarea unor centre de învățare în 24 de universități publice din România, cu scopul de a îmbunătăți mecanismele de suport social și academic pentru studenții în situație de risc.

O universitate poate aplica pentru un singur grant de acest tip, în valoare de maximum 200.000 euro. Banii vor fi acordați într-o singură etapă, în anul 2017.

„Am fost parte implicată în proiectul ROSE. Sumele acordate sunt stimulante, iar competiția este bună. Noi suntem interesați mai ales de centrele de învățare. Vom depune proiect. Fenomenul de abandon școlar se manifestă mai ales în rândul studenților din primul an, pentru că nu și-au găsit vocația. Este motivul pentru care examenele noastre de admitere includ un interviu motivațional, în care îi explicăm candidatului ce înseamnă exact specializarea respectivă”, a declarat, pentru PressOne, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

În ceea ce privește granturile necompetitive, acestea se vor acorda ca în cazul liceelor: e suficient să demonstrezi că ai o problemă.

În această schemă vor fi prioritare domeniile de creștere economică din România, precum agricultura, ingineria și științele exacte. Vor fi finanțate programe de tutoriat, servicii de sprijin, consiliere și orientare, coaching, promovarea târgurilor de locuri de muncă, ateliere de lucru și campanii de creștere a conștientizării.

Obiectivele ROSE

Reducerea ratei abandonului școlar la 10% și creșterea la cel puțin 40% a ponderii persoanelor cu studii superioare în categoria de vârstă 30-34 de ani sunt obiective din domeniul educației ale Strategiei Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană pentru sprijinirea creșterii economice în UE.

Și România ar trebui să se alinieze acestor obiective, doar că situația autohtonă permite doar stabilirea unor ținte care să se apropie de dezideratele europene.

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar în țara noastră a înregistrat un progres bun, de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013. Ținta națională pentru 2020 este de 26,7%, în condițiile în care media europeană în 2013 era de 36,9%.

Tot în 2013, rata abandonului școlar timpuriu era una dintre cele mai ridicate din Europa – 17,3%; media europeană era de 12%. Ținta națională pentru 2020 este de 11,3%.

Scopul proiectului ROSE este reducerea acestor decalaje:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€