Cum schimbă rețelele de socializare democrația

Bianca Felseghi

Senior Editor

Până de curând, era ușor să dai cel puțin un răspuns administrativ la această întrebare: ce e democrația?

Este forma de guvernământ care respectă principiul separației puterilor în stat.

De-acum însă, politologii consideră că va fi tot mai greu de definit felul în care o democrație rămâne funcțională și produce efecte benefice pentru oameni. Și la fel de greu va fi să definești o dictatură.

Rețelele de socializare au fost folosite pentru a influenţa alegerile din SUA. Rețelele de socializare pot înclina dezbaterea publică înspre niște teme care să scape de sub control și să creeze dezbinare.

Bunăoară, discuțiile generate de Coaliția pentru Familie și asaltul gay-ilor asupra familiei tradiționale ori falsa narativă a vaccinării care ar vrea să ne îmbolnăvească urmașii sunt doar câteva dintre chestiunile sensibile amplificate de internet.

L-am întrebat pe profesorul universitar Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiul Democrației, cum se prefigurează viitorul democrației − matrița care ne reglementează comportamentul social − în era rețelelor, a obiectelor inteligente și a maselor mari de oameni care au capacitatea tehnologică de a se implica direct în luarea deciziilor.

Iată, integral, textul de răspuns pe care ni l-a remis profesorul Bădescu.

Politologul Gabriel Bădescu. Foto: Arhiva personală de Facebook.

„Imediat după căderea comunismului, democrația părea să fi devenit singurul regim politic acceptabil în întreaga lume. Au urmat două decenii în care proporția celor trăind în țări democratice sau semidemocratice a crescut în mod continuu.

De câțiva ani însă, trendul s-a inversat. Atât noile democrații și semi-democrații, cât și unele dintre democrațiile consolidate au probleme (de exemplu, Jobbik şi Orban în Ungaria, Partidul Lege și Justiție în Polonia, noul premier al Cehiei – Andrej Babiš, ascensiunea AfD în Germania etc).

Un studiu publicat în 2016 de către Foa și Mounk arată că, în ultimii ani, proporția tinerilor care consideră că „o guvernare democratică este esențială” pentru societatea în care trăiesc a scăzut continuu în țările din UE și în Statele Unite. Cu alte cuvinte, democratizarea nu este un drum cu sens unic.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Această direcție a schimbării a fost o supriză pentru cei care sperau ca internetul și, mai recent, rețelele de socializare, să contribuie la mai multă deliberare și cooperare la nivelul comunităților și a societăților, la o comunicare mai bună între cetățeni și guvernanți și, prin acestea, să conducă la democrații de mai bună calitate.

Acum este tot mai clar de ce această viziune a fost excesiv de optimistă.

În primul rând, vedem că nu este suficient să ai cetățeni cu acces la multă informație.

Gândirea critică, abilitățile legate de filtrarea și procesarea informației sunt cel puțin la fel de importante. Rata vaccinării a scăzut în România și în alte țări în parte din cauza problemelor de acces la vaccin, dar, într-o parte importantă, de pe urma creșterii accesului la informații despre pseudo-studii, pericole supraestimate sau conspirații din partea firmelor de medicamente.

În al doilea rând, nu doar cetățenii au informații despre guvernanți, ci și invers, iar raporturile de putere s-au schimbat în favoarea celor din urmă.

Este posibil ca, pornind de la urmele digitale lăsate de oameni, să identifici atât teroriști, cât și oponenți pașnici ai unui regim. În plus, rezultatele noi din economia comportamentală, premiate în ultimii ani cu trei premii Nobel, arată cum oamenii comit erori sistematice în evaluarea realității, iar înțelegerea acestor mecanisme este profitabilă pentru firme și permite un control mai eficient din partea guvernelor.

Prin intermediul acestor instrumente, noile dictaturi seamănă tot mai puțin cu România condusă de Ceaușescu.

O parte a potenţialilor dizidenți sunt identificați înainte de a iniția proteste și sunt compromiși, cooptați sau descurajați. Nu mai este nevoie să fie închiși, fapt care i-ar fi putut transforma în martiri, sporindu-le vizibilitatea. În aceste țări au loc alegeri câștigate fără emoții de dictatori, dar nu cu 99,9%, ci cu 70-80%.

În al treilea rând, rețelele de socializare au condus la împărțirea în mini-comunități omogene, iar urmarea a fost scăderea cooperării și a dialogului la nivelul societății, erodarea încrederii în membrii celorlalte grupuri și amplificarea vocilor radicale.

În fine, rețelele de socializare au fost folosite eficient pentru a provoca violență, conflicte politice și instabilitate, și pentru pentru a susține regimuri represive în țări precum Myanmar, India și Indonezia.

Sunt deja dovezi clare ale implicării Rusiei în alegerile din Statele Unite și, cu mai puțin succes, în Franța și Germania. O pagină de Facebook care promova desprinderea statului Texas de Statele Unite, care a ajuns în 2016 la peste 250.000 de followers, a fost creată și promovată de către Internet Research Agency, o organizație a statului rus. La un moment dat, pagina a reușit mobilizarea unui protest armat anti-islamic în Houston.

Desigur, pentru o parte a acestor probleme există antidoturi, însă aplicarea lor va dura, iar efectele vor fi mai slabe în societățile care au deja un deficit democratic și instituții slabe”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€