Cum să ai cât mai puține regrete în viață

Alex Enăşescu

Redactor

Înainte să fondeze compania Amazon, Jeff Bezos avea deja o carieră de succes în domeniul bancar. Într-un interviu din 2001, el spunea ce l-a făcut să renunțe la o slujbă bine plătită pentru a investi într-un start-up, când internetul era, totuși, la început:

M-am imaginat pe mine însumi la 80 de ani și mi-am spus: „Ok, uitându-mă înapoi la viața mea, vreau să minimizez numărul de regrete”. Știam că la 80 de ani nu voi regreta că am încercat asta. Nu voi regreta că am încercat să particip la acest lucru numit internet, despre care credeam că va fi ceva important.

Știam că, dacă eșuez, nu voi regreta, dar mai știam că singurul regret ar fi să știu că nici măcar n-am încercat. Știam că acest regret m-ar urmări în fiecare zi, așa că, privind lucrurile astfel, a fost o decizie incredibil de ușoară.

Teoria lui Bezos despre minimizarea regretelor este confirmată de studii științifice.

Încă din anii ’90, cercetătorii au constatat că oamenii tind să regrete mai degrabă lucrurile pe care nu le-au făcut decât cele pe care le-au făcut.

Pe termen scurt, suntem preocupați de greșelile pe care le facem, dar pe termen lung regretăm situațiile în care am fi putut acționa, dar nu am făcut-o.

În primăvara acestui an, psihologii Tom Gilovich și Shai Davidai au publicat un nou studiu care ne ajută să înțelegem mai bine mecanismul sentimentului de regret.

Cei doi cercetători au descoperit că regretele profunde sunt legate de eșecul de a atinge versiunea ideală a sinelui, de discrepanța între ceea ce suntem și ceea ce am fi putut fi.

Visurile și aspirațiile care au rămas neîmplinite ne frământă mai mult decât datoriile și obligațiile pe care nu le-am respectat.

Motivul este că obligațiile sunt mai concrete și mai ușor de pus în practică decât visurile.

Pentru cineva care evită să viziteze o rudă aflată în spital sau își înșală soția, regretul este o emoție caldă, o senzație de vină amestecată cu rușine. Puțini oameni pot trăi cu această tensiune interioară, așa că se simt obligați să facă ceva pentru a rezolva problema.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în weekendul 13-15 decembrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, Strada Fericirii în Cluj-Napoca, Harababura în Timișoara și bazar caritabil în Iași. Tu ce faci în weekend?

Visurile, în schimb, sunt mai ușor de amânat sau de abandonat. În locul lor rămân genul de regrete care ne fac să ne întrebăm „ce-ar fi fost dacă” am fi ales cariera mai puțin bănoasă, dar mai satisfăcătoare, sau dacă am fi emigrat când am avut ocazia.

Ținând cont de rezultatele studiului, autorii spun că cea mai simplă cale de a evita regretele profunde este pur și simplu să acționezi fără să aștepți condițiile perfecte.

Asta nu înseamnă neapărat să-ți dai demisia și să-ți iei un an sabatic în Thailanda, ci să te cunoști suficient de bine pentru a prevedea ce ai regreta la bătrânețe dacă nu ai face acum.

Dacă înțelegi care sunt lucrurile pe care majoritatea oamenilor le regretă, este timpul pentru tine, ca individ, să te întrebi ce fel de persoană ești.

Sunt genul care crede că visurile sunt importante, dar, dintr-un motiv sau altul, nu caută să și le împlinească? Sau sunt genul de persoană care crede că cel mai important lucru în viață este să fii responsabil și să îți faci datoria de cetățean și de membru al familiei? (Shai Davidai)

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€