Testele rapide ne dau o formă iluzorie de control în perioada asta FOTO Ioana Epure

Cum navighezi pe piața sălbatică a testelor de Covid-19

Prima oară m-am testat de Covid-19 pe 16 aprilie.

Am fost la o clinică privată, printre extrem de puținele care ofereau, la momentul respectiv, teste de coronavirus prin metoda ELISA.

Am intrat într-o curte, apoi într-o cameră de recoltare unde se intra direct de afară și unde o asistentă în echipament de protecție mi-a luat sânge ca să determine cantitatea de anticorpi de coronavirus din organismul meu. 

Am decis să mă testez pentru că mă întrebam dacă nu cumva făcusem deja boala. În luna februarie, cu puțin timp înainte să se anunțe primele cazuri în România, proaspăt întoarsă dintr-o călătorie în Orientul Mijlociu, făcusem o viroză respiratorie extrem de urâtă, urmată de o pneumonie atipică ce mă scosese complet din circuit vreo zece zile. 

Testele de gripă ieșiseră negative, la fel și testele pentru încă 2-3 virusuri care ar fi putut să-mi provoace simptomele, care le bifau punct cu punct și pe cele de Covid-19. 

N-a fost Covid.

Dar testul mi-a dat o formă – poate iluzorie – de control, care ne lipsește, mai mult sau mai puțin, tuturor în perioada asta. Iar dacă faci parte dintr-o categorie profesională care este mai expusă la virus – medic, lucrător comercial, șofer de taxi, și așa mai departe, și trebuie să trăiești în incertitudine și cu teama că ai putea să-ți infectezi familia – acest control minimal capătă o importanță existențială.

Primul test de Covid-19 nu se uită niciodată FOTO Arhiva personală

Însă cum navighezi proaspăta și sălbatica piață a testelor de Covid-19? Odată aflat în fața atâtor tipuri de teste, cum aleg?

Ce tip de informație îmi oferă fiecare? Care e prețul corect pentru test?

Și, mai ales, e ok să mă testez de capul meu? 

Un pic de context

Pe toată perioada stării de urgență, singurele teste disponibile pentru coronavirus au fost cele de anticorpi – și chiar și acelea erau disponibile în foarte puține laboratoare.

În luna martie, câteva clinici private precum Romgermed și Sanador au încercat să introducă teste PCR contra cost, însă inițiativa lor n-a avut viață lungă: la scurt timp, acestea au fost puse exclusiv la dispoziția Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP), iar subiectul testelor de coronavirus contra cost s-a închis, lăsând loc frustrării că statul nu face niciodată destule teste, și că nu testează pe cine trebuie

Dincolo de asta, metodologia de administrare a testelor a produs sentimentul că a primi un test de coronavirus e un soi de privilegiu la care oameni precum primarul Chirică de la Iași (care susținea că face câte un test pe săptămână) – sau parlamentarii români – au acces înaintea personalului medical, a pacienților din centrele de dializă sau altor cazuri care păreau, de departe, mai importante. 

Odată încheiată starea de urgență, s-a dat liber la teste. Acum poți face atât teste de anticorpi, prin metoda ELISA, cât și teste PCR, la aproape toate clinicile private și la unele spitale, sau îți poți comanda acasă teste rapide, asemănătoare cu cele de sarcină. 

Pentru o sumă cuprinsă între 45 și 350 de lei, poți primi tot felul de informații cu privire la expunerea ta la coronavirus.

Oare am avut deja? Am, dar sunt asimptomatic?

Dacă vreau să merg în weekend în vizită la bunica mea de 76 de ani, n-ar fi mai înțelept să aflu dacă nu-i duc și Covid-19 pe lângă pachetul cu alimente? 

Un pachet de 25 de teste rapide de coronavirus, achiziționate la prețul de 45 lei/bucata

În plus, discuția despre testarea în masă revine din ce în ce mai des pe agenda publică, în condițiile în care România a făcut, de la debutul pandemiei, în jur de 330 de de mii de teste în total, în timp ce Germania are peste 2,5 milioane. 

Săptămâna aceasta s-a anunțat chiar deschiderea primului punct de testare de tip drive-in din București, organizat de OK Medical – una din clinicile care a realizat de la început teste de anticorpi de coronavirus pentru populație și a pus pe piață teste rapide. 

Chiar Virgil Musta, medicul-șef al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, a explicat pentru PressOne că: 

„Este necesar să creștem capacitatea de testare a populației, pentru că s-a văzut că în toate țările în care s-a crescut această capacitate și a fost depistat și izolat un număr mai mare de cazuri pandemia a fost ținută mai bine sub control”. 

Câte tipuri de teste există în România și care e treaba cu fiecare?

Conform Comisiei de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății, cel mai sigur test, recomandat și la nivel internațional, este așa-numitul RT-PCR (reverse-transcription polymerase chain reaction). PCR, pe scurt, cum e alintat în presă. 

El identifică prezența virusului în secrețiile din nasul și gâtul persoanei infectate, care se recoltează cu ajutorul unui bețișor cu un tampon de vată în vârf.

Este așa numitul „gold standard” pentru o infecție acută – pentru că identifică virusul, chiar dacă el se află în cantități foarte mici în corpul persoanei infectate, încă din primele zile de infecție. 

Problema cu testul PCR? Se poate realiza doar în laboratoare speciale, bine dotate tehnologic, cu personal special pregătit, cu toți reactivii necesari, cu măsuri de siguranță bine puse la punct.

Practic, numărul lor este limitat. De aceea, până la încetarea stării de urgență, aceste teste s-au făcut doar pe baza metodologiei stabilite de DSP, la solicitarea direcției. 

A doua variantă de detectare a virusului este prin testele imunologice. Mai exact, testele ELISA, făcute în laboratoare, (te duci la clinică și ți se ia sânge) și testele rapide care detectează anticorpii produși de organismul uman în urma infecției cu coronavirusul (test pe care le faci tu acasă). 

Elementele unui test rapid de coronavirus, întinse pe masa din sufrageria autoarei

Testul rapid este asemănător testelor de sarcină: te înțepi în deget, pui câteva picături pe test, o picătură de soluție tampon deasupra (vine la pachet cu testul) și aștepți zece minute să vezi dacă se colorează liniuțele care te anunță de prezența anticorpilor în sângele tău. 

În principiu, testele de anticorpi, indiferent că sunt prin metoda ELISA ori rapide, se uită după trei tipuri de anticorpi: IgA, IgM sau IgG. 

Potrivit explicațiilor oferite PressOne de Virgil Musta, Imunoglobulina M (IgM) este un anticorp produs de sistemul imunitar care apare, cu aproximație, în a șaptea – a zecea zi după infectare, când încă poți fi contagios dacă nu ai urmat tratament medicamentos. 

Imunoglobulina G (IgG) apare de la 2-3 săptămâni încolo, când sunt șanse mici să mai fii contagios. Practic, acest anticorp îți spune că ai avut boala, că ai trecut deja prin ea.

Imunoglobulina A (IgA) e un anticorp care apare într-o infecție acută – infecția e recentă și virusul e încă activ în organism – dar tot e nevoie de câteva zile, chiar o săptămână, ca el să apară la teste.

Dintre toate testele de anticorpi, acesta se apropie cel mai mult de semnificația PCR-ului, așa cum explică și medicul Virgil Musta, dar nu îl înlocuiește, din cauza legislației:

„Legislația noastră obligă internarea tuturor pacienților cu test pozitiv de Covid-19, determinat prin PCR. Dacă ai determinat IgA-ul, deci s-ar putea ca virusul să fie activ nu poți face internarea pe baza lui, pentru că așa prevede legislația.”

Așadar, problema principală cu testele de anticorpi? 

Nu pot detecta infecția în primele zile. Neștiind că ești infectat, poți îmbolnăvi alți oameni, așa cum explică și Ciprian Oltean, medic primar medicină de la laborator, angajat al unui laborator care face testări PCR:

„Testele de anticorpi nu te ajută cu nimic din punctul meu de vedere. Nu îți zic dacă ai boala în momentul ăsta. Testul de diagnostic este PCR-ul. Pentru reintegrarea populației în muncă este cea mai bună variantă.

Eu degeaba fac teste serologice, care au întârziere, IgA, IgG, IgM, apar după o săptămână cel puțin. Dacă am stat în colectivitate o săptămână cu alte 200 de persoane, degeaba m-am testat pentru anticorpi. Însă problema cu PCR-ul este că se pot face doar un număr redus de teste pe unitatea de timp.” 

Piața testelor de Covid-19, vestul sălbatic al medicinei în 2020 

Medicul Virgil Musta atrage atenția și asupra faptului că, în ceea ce privește testele rapide, nu prea ai de unde să știi dacă e bun sau nu, așa cum au pățit-o mai multe țări din Europa care au cumpărat milioane de teste din China care erau, pur și simplu, inutile: 

„Din păcate, au apărut o serie de teste de proastă calitate, care mai mult te induc în eroare. Nu avem cum să știm dacă testul e bun sau nu, poate sunt instituții care ar trebui să verifice aceste teste și dacă nu îndeplinesc anumite calități, să nu permită punerea lor pe piață. Dar realitatea a arătat că sunt unele care sunt de calitate slabă.” 

Sunt instituții care verifică testele de pe piața din România, de orice fel ar fi ele? 

În acest moment, nu prea. Deși pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului apare o listă de „DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC IN VITRO PENTRU COVID-19 INREGISTRATE IN UE”, asta nu înseamnă că tot ce ajunge pe piața din România e obligatoriu pe lista respectivă.

Testul rapid efectuat de autoare e pe lista de dispozitive înregistrate în UE

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

În plus, nici prezența pe listă nu e o garanție, așa cum explică medicul Ciprian Oltean: 

„Nu avem în momentul acesta o reglementare pentru teste, pentru că în starea de urgență, la început, s-a cumpărat ce s-a găsit pe piață, nu ce s-a dorit. Și aici includ și spitalele mari ale țării, nu neapărat clinicile private. Fiecare s-a ajutat cu resursele pe care a reușit să le obțină.” 

În plus, mai ales în cazul testelor PCR, un rezultat bun înseamnă un cumul între echipamente, reactivi și personal.

„Echipamentele sunt pe lista aceea de la ANM”, explică Ciprian Oltean.

„Dar reactivii sunt compatibili cu anumite echipamente, iar reactivii nu sunt pe lista aceea. Și mai e și personalul, care la începutul pandemiei era puțin numeric, cel specializat pe biologie moleculară. Iar metodologia de recoltare e foarte importantă. Nu vreau să vă dau procente, dar majoritatea rezultatelor false de acolo pleacă.”

Da, poți să îți faci testul de anticorpi în prima fază a bolii și să fie negativ. Și poți să îți faci un test PCR când ești în convalescență și să iasă negativ. Niciuna din variante nu e sută la sută sigură, dacă nu se iau în calcul și alte tipuri de date.

Pasul unu: după dezinfectarea suprafeței pielii, se înțeapă un deget cu un ac special, parte din kitul de testare, pentru a obține câteva picături de sânge

„De-asta e necesar să facem mai multe tipuri de teste”, adaugă doctorul Virgil Musta, „dar ele trebuie făcute cu o anumită logică. Anticorpii IgM și IgG te pot ajuta foarte mult în studii epidemiologice, să afli ce pacienți au avut”. 

Dincolo de asta, prețurile testelor variază extrem de mult: un test rapid e între 45 și 150 de lei, testele de anticorpi prin metoda ELISA sunt între 80 și 280 de lei, iar testele PCR sunt între 280 și 350 de lei.

Iar astea sunt doar prețurile peste care am dat la o trecere în revistă rapidă. Și o parte din spitalele de stat au început să ofere diferite tipuri de teste de coronavirus – e prețul un indicator al calității testului? Sau doar un indicator al politicilor comerciale ale companiei?

Nu știm. 

Vești bune: dacă ești pozitiv, nu te mai iau cu izoleta

Ce faci în cazul unui test pozitiv? În primul rând, chiar dacă îți faci un test PCR contra cost la o clinică privată – deci nu la un spital de stat – un rezultat pozitiv tot va ajunge la DSP.

Asta înseamnă că, vrei nu vrei, vei fi internat în spital, chiar dacă nu mai ești luat cu izoleta, așa cum a explicat pentru PressOne o funcționară de la DSP București:  

„După ce primim rezultatele de la clinici, urmează procedura de internare. Pacientul e anunțat că vine ambulanța după el. Anunțat, sunat spitalul, să ne asigurăm că sunt locuri.

Sunt și pacienți care refuză să se interneze. Îi convingem. E spre binele lor să meargă, să fie sub tratament, sub observația medicilor, decât acasă.” 

E neclar ce se întâmplă în cazul unui test pozitiv de anticorpi IgM sau IgA, realizat la un laborator, prin metoda ELISA. Conform legislației din România, un test pozitiv de anticorpi nu înseamnă un diagnostic de Covid-19, deci e greu de zis dacă vei ajunge, obligatoriu, în spital. 

Dar rezultatul va fi, și în acest caz, raportat la DSP. 

Și da, internatul obligatoriu în spital e valabil și dacă ești asimptomatic, așa cum explică Virgil Musta:

„Tratarea asimptomaticilor acasă nu este deocamdată acceptată la nivelul ministerului, pentru că nu avem cultura de a respecta regulile. Și foarte probabil, dacă lași oamenii acasă, ei or să înceapă să se plimbe, că n-au niciun simptom, nimeni nu știe că sunt bolnavi.

S-a constatat că în țările cu o cultură similară, unde stau mai mulți într-o familie, acolo unde erau lăsați să se izoleze pandemia a scăpat de sub control. Unde s-au internat toate cazurile, pandemia a fost ținută sub control.”

În rest? Dacă ai un test pozitiv de anticorpi și simptome, mergi la doctor. De fapt, și în cazul în care n-ai simptome, doar un test pozitiv, sfatul rămâne valabil. 

„Un astfel de test pozitiv înseamnă să continui investigațiile”, ne sfătuiește și doctorul Musta.

Dar, până la urmă, ar trebui să mă testez? 

Realist vorbind, mulți oameni au început să folosească testele de anticorpi, cu mult timp înainte de terminarea carantinei. Până și funcționara de la DSP a povestit la telefon despre cum și-a făcut un test rapid să afle dacă are anticorpi de Covid-19. Nu are. Dar pare să înțeleagă ce face incertitudinea pentru psihicul oamenilor: 

„Am trecut prin multe de la începutul epidemiei. Multe telefoane, multe întrebări. Oameni cu psihicul la pământ, care sunau și plângeau în hohote. Am încercat să-i lămurim.”

Mulți dintre noi au avut viroze cu simptome asemănătoare celor de Covid-19 în februarie, martie și aprilie. Iar acum, că am ieșit din carantină și ne putem vizita prietenii sau părinții, întrebarea cu privire la teste a devenit cu atât mai spinoasă, mai ales că testele – de toate felurile – se fac acum într-o mulțime de clinici private și spitale. 

Dacă esti o persoană aflată la risc – din cauza vârstei sau altor afecțiuni, sau dacă prin natura meseriei te expui – lucrezi în sistemul medical, în asistență socială sau în alte tipuri meserii care presupun contact apropiat cu mulți oameni, și ai simptome, atunci răspunsul este că da, probabil ar trebui să te testezi. Sau, și mai bine, angajatorul tău ar fi, poate, înțelept s-o facă pentru tine și toți colegii tăi, așa cum recomandă Virgil Musta: 

„Testele de anticorpi sunt utile, de exemplu, la o întreprindere. Dacă întreprinderea dorește să-și evalueze puțin riscurile de contaminare a personalului, ar putea face astfel de analize. Ar vedea: 30% au avut deja boala. Ei nu prea mai au ce să contamineze. 

Și atunci știi că ai un anumit procent de persoane care nu mai fac boala sau nu au risc de a transmite. Ideal ar fi ca societățile care își permit să aibă programe de screening și de prevenție. În analiza de risc ar trebui să intre și aceste teste.

Numai că toată lumea vrea ca totul să fie ieftin. Sunt niște costuri pe care societățile ar trebui să și le asume, și nu și le asumă, și atunci și le asumă omul, pentru protecția lui.”

Însă dincolo de asta, autotestarea nu e recomandată de medici, cărora nu le-au plăcut niciodată pacienții care se testează și se tratează singuri – fără ca măcar să treacă pe la doctorul de familie.

„Din păcate, noi avem obișnuința să ne facem testele din proprie inițiativă, să ne luăm medicamentele din proprie inițiativă, lucru care într-o țară civilizată nu se întâmplă.

Cineva, care analizează cazul, trebuie să facă recomandările, și persoana respectivă se presupune că va face și analiza și interpretarea rezultatelor, sau dacă nu se descurcă, trimite la un specialist. Dar nu se face chiar așa, dacă vreau eu să mă verific”, adaugă Virgil Musta. 

Ciprian Oltean pare să fie de acord:

„Pentru omul de rând care n-are nicio simptomatologie, n-are de ce să încarce sistemul medical, doar ca să știe dacă e sau nu e pozitiv. Problema se pune la reintegrarea în colectivitățile de muncă, unde angajatorii ar trebui să înceapă să testeze, din motive întemeiate.”

Pasul trei: peste sânge, se adaugă câteva picături din soluția tampon care se regăsește în kitul de testare

Dacă pot să fiu sigur, de ce să nu fiu sigur?

Însă adevărul e că oamenii nu s-au împăcat niciodată prea bine cu incertitudinea, iar posibilitatea de a fi asimptomatic și de a-ți îmbolnăvi familia a fost atât de des adusă în discuție în discursul public, încât, pentru mulți dintre noi, a devenit o idee obsesivă care ni se învârte în cap chiar și atunci când ne vedem părinții în aer liber și stăm la o distanță de minim doi metri de ei. Dacă pot să fiu sigur, de ce să nu fiu sigur? 

Alina* e medic la un spital Covid-19 din București, dar a achiziționat un pachet de 25 de teste rapide pentru familie, prieteni și colegi medici, care nu lucrează în spitale Covid-19 și nu sunt testați – așa cum nu sunt testați nici medicii de familie.

„Eu chiar sunt testată”, spune Alina, „noi suntem testați des, dar eu le-am luat pentru familia mea, pentru părinții mei, pentru soțul meu, pentru prietenii mei. Mie mi s-ar părea ok ca statul să cumpere aceste teste, care costă foarte puțin, un test de om, și să testeze toată țara. Durează zece minute. 

Le pot trimite prin poștă. Și găsești un sistem prin care recoltezi rezultatele, că poate nu toată lumea declară că e pozitiv. E adevărat că testele nu sunt foarte exacte, dar sunt mai exacte decât nimic. Am cumpărat și pentru prieteni care sunt medici în alte spitale, dar care nu sunt testați, sau care vor să-și testeze familiile. Pentru un prieten care lucrează la hypermarket, nici ei nu sunt testați.”

Andrei B. e economist, are 34 de ani, și s-a făcut două teste de coronavirus, unul prin metoda ELISA, la un laborator, și un test rapid – tot din precauții legate de contactul cu familia: 

„Mi-am luat teste rapide ca să mă pot testa după ce mă duc la părinții mei din Focșani. Mama  e asistentă medicală, a fost testată pozitiv și a stat trei săptămâni în spital. Tata nu a fost testat, dar a fost simptomatic toată perioada. Vreau să-l testez și pe el.”

După zece minute, niciuna din benzile care indică prezența anticorpilor nu s-a colorat. Rezultatul e negativ. Ceea ce nu înseamnă că nu am coronavirus, ci doar că organismul meu nu a produs anticorpi specifici – care, de obicei, nu apar mai devreme de o săptămână de la infectare

Testele nu înlocuiesc măsurile de prevenție 

Nimic nu e sută la sută sigur și niciun test n-o să-ți spună dacă o să-ți fie viața în pericol sau nu în următoarea lună. Nici dacă o să îmbolnăvești pe cineva drag. 

Dar adevărul este că testele oferă niște informații de care, cu un minim de discernământ și responsabilitate, te poți folosi pentru a lua decizii mai bune în privința sănătății tale și a celor din jur. 

Ele însă nu pot înlocui prevenția și măsurile de igienă și distanțare – dar, cu informațiile corecte, le pot completa. Chiar dacă medicii nu-s tocmai încântați de pacientul care se testează singur.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...