Școala 97 din Sectorul 4 este una dintre școlile renumite ale Bucureștiului în care aglomerarea a dus la instalarea unui rând de containere în curtea școlii. Foto: Maria Tufan

Cum învață copiii din București în containere fără aviz ISU: „Aceste module oferă toate condițiile de studiu”

La patru ani de la tragedia din clubul Colectiv, peste 1.400 de elevi din București învață în containere fără autorizație de securitate la incendiu pentru spațiile nou amenajate. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) nici măcar nu a fost informat de existența acestor noi amenajări din cadrul unităților de învățământ, după cum arată într-un răspuns obținut de PressOne. Toate aceste containere au fost amenajate în școli suprapopulate.

Mai mult, Inspectoratul precizează că doar 80 de unități de învățământ din Capitală au solicitat și obținut până în prezent un astfel de aviz pentru securitate la incendiu. Adică 19,09% din totalul școlilor, grădinițelor și liceelor de stat din București.

Am întrebat, pe rând, primarii, reprezentanții Inspectoratului Școlar al Municipiului București, directorii de școală și aleși ai Parlamentului, cum explică această situație. Am descoperit un lanț în care autoritățile publice își pasează responsabilitatea de la una la alta, iar Inspectoratul Școlar spune chiar că aceste containere „oferă toate condițiile de studiu”. 

„Au adus niște containere despre care noi nu știam absolut nimic”

Opt școli și o grădiniță din București au amenajat, la începutul acestui an școlar, containere în care 1452 de copiii învață zi de zi – este „soluția temporară” prin care administrațiile locale au încercat să rezolve o problemă veche de opt ani – lipsa spațiului din școli și supraaglomerarea lor. Primăriile de sector s-au oprit, însă, aici: nici măcar nu au încercat să obțină avize de securitate la incendiu pentru spațiile nou amenajate. 

„Ca să construiesc corp de clădire, necesită ceva timp. Așa că am încercat să rezolv problema prin acele construcții modulare, nu containere cum le spuneți dumneavoastră, ci construcții modulare se cheamă”, a explicat Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1, care a transmis asigurări că, „față de unitatea normală, condițiile sunt chiar mai bune”. 

Despre aceleași „condiții bune” vorbește și Rodica Naroși, directoarea Școlii 197 – una dintre cele trei unități de învățământ ale Sectorului 6 cărora li s-au instalat de anul acesta containere în curtea școlii. 

„Condițiile sunt foarte bune, sunt încălzite electric cu convectoare, sunt dotate cu băi, deci au grupuri sanitare atașate – două săli de clase, două cabine (n.red. – de baie) pentru băieți și două pentru fete. Deci au condiții de a folosi toaleta, nu trebuie să intre în școală, au amenajat tot, cu mobilier, inclusiv pentru vară dacă e prea cald, au aer condiționat”, precizează Naroși. 

La Școala 197 au fost instalate, potrivit primăriei, 16 containere, adică echivalentul a patru săli de clasă. Două containere țin locul unui hol, iar un container reprezintă toaleta. Directoarea Rodica Naroși contrazice cifrele primăriei și ne informează, însă, că unitatea de învățământ pe care o conduce are doar patru containere. 

„Patru ori…cam 60…cam 240 mp am suprafața acoperită de ele”, calculează aceasta rapid, „și intră acolo aproximativ 80 de elevi pe zi”. 80 de elevi dintre cei cărora li se țin acolo orele de curs, însă la aceștia se adaugă, după cum recunoaște directoarea, și cei care rămân zilnic la programul de tip afterschool „Școala după școală”.  Tot directoarea este cea care ne asigură și că părinții copiilor care învață în containere sunt mulțumiți de condiții. 

Cu toate acestea, mama unei eleve de clasa a II-a din aceeași școală a contactat PressOne pentru a atrage atenția asupra condițiilor „necivilizate” pe care le oferă aceste spații, dar și asupra modului în care ele au fost instalate. 

„Au adus niște containere despre care noi nu știam nimic, absolut nimic. Nu ne-au anunțat. Părinților nu li s-a spus la înscriere că vor fi copii care vor învăța în containere. De ce au înscris atât de mulți copii dacă nu au unde să îi pună?”, povestește aceasta cerând ca identitatea să îi fie păstrată sub anonimat pentru a se asigura că nu vor exista repercusiuni asupra fiicei sale. 

Același părinte a ținut să precizeze că, deși a solicitat transferul copilului său la o altă școală imediat după ce a aflat că va învăța în containere, cererea i-a fost refuzată, pe motiv că aceste schimbări nu se mai fac după începutul anului școlar. 

Puteau să ne zică «domn’e, nu mai puteți sta aici, nu mai avem locuri pentru elevi, mergeți la altă școală». Eu cred că dacă ni se prezenta situația înainte, mulți ar fi refuzat să își lase copiii acolo. Pentru că e oribil, au luat spațiul din curtea școlii, miros oribil, nu știu, au ceva foarte toxic, nu se poate sta de miros. Containerul e tot container, oricât de mult m-aș chinui să văd altceva. Astea sunt puse muncitorilor, nu copiilor”. 

Primarii „nu cred” că au nevoie de autorizații de securitate la incendiu

La Școala 97 din Sectorul 4, renumele este cel care a obligat autoritățile să instaleze un rând de containere în lateralul școlii pentru a suplimenta spațiul de studiu.  

Nici în acest caz, primăria de sector nu a cerut aviz de securitate la incendiu. Nici pentru Școala 97 și nici pentru celelalte trei unități de învățământ din sector, deși 512 școlari și preșcolari învață zilnic în containere. Până la momentul publicării articolului, reprezentanții primăriei Sectorului 4 nu au răspuns solicitării PressOne pentru clarificări. 

Am întrebat, în schimb, alte două administrații locale ale Bucureștiului cum este posibilă o astfel de situație. 

Am aflat că Dan Tudorache, primarul Sectorului 1, nu crede că cele zece containere instalate sub coordonarea sa nu au autorizație ISU. „Eu, din câte știu, au. Din informațiile mele, au autorizație ISU”. Și, chiar dacă nu au, primarul este sigur că nu a făcut ceva greșit pentru că, spune el, „nu am făcut nimic fără acordul părinților”

De partea cealaltă, Gabriel Mutu, alesul din Sectorul 6, explică clar că legea este de partea sa. „Nu am autorizații pentru că nu știu dacă este nevoie de așa ceva, pentru spațiile de acest gen e nevoie de o anumită suprafață. Atenție mare, dacă sunt două zone diferite, despărțite între ele, nu ai nevoie de așa ceva, dacă este un singur spațiu, atunci se poate pune problema. Dar noi nu avem suprafețe așa mari”. 

Aceleași asigurări le-a primit de la administrația locală și directoarea Rodica Naroși care, întrebată despre autorizațiile ISU pentru containere, a explicat într-un prim apel telefonic că „speră să se rezolve cât mai repede”, pentru că „i-a întrebat pe cei care le-au montat și au spus că vor pune totul la dispoziție“. 

Ulterior, directoarea Școlii 197 a contactat reporterii PressOne pentru a preciza că a sunat din nou la Primăria Sectorului 6 în legătură cu autorizațiile ISU, însă i s-a reconfirmat clar „că nu îi trebuie”. 

„Au spus că doar pentru construcție se cere. Ele sunt montate la suprafață, așa mi-au spus cei de la ISU, că pe ei i-am sunat, adică am sunat un fost părinte care lucrează acolo. Pentru că nu este construcție, ci este montaj la suprafața pământului… nu trebuie. Și respectă normele în vigoare. Și cei de la administrația școlilor mi-au zis că nu e nevoie, dar o să le-o cer și în scris”, a explicat Naroși.

Containerele Școlii 197 din Sectorul 6. Foto: Facebook/ Mihai Matei

Inspectoratul – „Aceste module oferă toate condițiile de studiu copiilor”

Despre situația containerelor instalate înainte de începerea școlii a fost informat, desigur, și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Însă inspectorul general Mihaela Neacșu nu știe să fie vreo problemă cu ele, ci, dimpotrivă, le prezintă ca fiind o soluție temporară bună.

„Am rămas surprinsă să descopăr că aceste module oferă toate condițiile de studiu copiilor. Sigur că ne-am dori ca această soluție să nu funcționeze decât pe o perioadă determinată de timp și nu pentru totdeauna, dar vom vedea care sunt mutațiile în efectivele de elevi ale Bucureștiului, fiindcă nu cred că trebuie să ne grăbim ca administrațiile locale să investească multe milioane de euro în construcția de clădiri noi care s-ar putea ca peste câțiva ani, nu mulți, să fie goale și neutilizate. Știți că sporul demografic este negativ, din păcate, în toată țara”, spune Neacșu. 

Întrebată despre autorizațiile ISU, șefa ISMB răspunde folosindu-se de aceeași explicație a primarului Mutu, cea referitoare la spațiul în limita căruia se desfășoară activitatea de studiu. „Problema este acolo unde se amplasează mai multe. Sper ca administrațiile publice locale să își facă treaba și să obțină aceste autorizații înainte de a da în folosință către copii aceste spații.”

În plus, Mihaela Neacșu reamintește că spațiile mobile fără autorizație ISU nu sunt neapărat un accident, lipsa avizelor de securitate la incendiu fiind „din nefericire” o problemă a tuturor clădirilor școlilor din București

“Vă spun că, din nefericire, cea mai mare pondere a unităților de învățământ nu au această autorizație. Bineînțeles că ar trebui să aibă, este reglementată, autoritățile locale sunt în curs de a efectua acele lucrări în școală, sunt și unele care deja au obținut. Dar noi nu putem decât să comunicăm permanent cu autoritățile locale în vederea rezolvării acestor probleme”. 

Mihaela Neacșu, Inspectorul General Școlar al Municipiului București

Legea care spune că avizul e obligatoriu, ignorată de autorități

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat, în răspunsul solicitării PressOne, în baza de date a ISU nu au fost cerute și, deci, nici aprobate, avize sau autorizații de securitate la incendiu pentru spațiile de învățământ de tip container din București. 

Directorii de școală și administrațiile publice susțin, însă, că nici nu este nevoie de o astfel de aprobare. Argumentul lor este că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 571/2016, „se supun avizării/autorizării clădirile sau spațiile amenajate în clădiri având destinația de învățământ cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 150 mp”. 

Astfel că, deși suprafețele acestor construcții modulare depășesc cu mult cei 150 mp prevăzuți în lege, amplasarea lor s-a făcut împărțit, tocmai pentru ca, separat, să se încadreze sub limita celor 150 de metri pătrați. 

Și Școala 194 din Sectorul 4 al Bucureștiului este una dintre unitățile de învățământ care și-a suplimentat spațiul de studiu cu containere. Foto: Maria Tufan

IGSU arată însă că H.G. la care fac referire primarii și directori nu este singura care reglementează obținerea avizelor de securitate la incendiu. Sublocotenentul Bogdan Toma a explicat pentru PressOne că aceste spații de tip container se încadrează în articolul 30 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. 

Astfel, „începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi, de modificare a celor existente şi/sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi punerea lor în funcţiune se fac numai după obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz”. 

Aviz pe care niciuna dintre primăriile care au suplimentat spațiile de studiu cu containere nu l-au cerut, nici înainte și nici după ce acestea au fost date în folosință. 

„Dacă nu ai nevoie? Legea spune că nu ai nevoie. Atunci, de ce să cer? Eu înțeleg că ai nevoie de autorizație atunci când te încadrezi în prevederile legii. Dar noi am făcut o chestie temporară și din câte știu, repet, nu depășim suprafața precizată la lege. Pentru suprafețele care sunt delimitate, rupte de clădirea principală, eu nu știu să fie nevoie de acest aviz. Doar certificat de urbanism și a fost scos pentru fiecare”

Gabriel Mutu, primarul Sectorului 6 din București

Și fără autorizații, și suprapopulate

În acest punct, explicațiile administrațiilor locale pentru lipsa autorizațiilor de securitate la incendiu s-au nuanțat: și ISU e de vină. 

„Să știți că inclusiv ISU are carențe mari din punct de vedere al evaluării pe care trebuie să o facă, o spun cu toată seriozitatea. Vi se pare normal să mă duc la ISU cu o documentație să-mi zică «e nevoie să faci asta, asta și asta – A,B,C» – apoi mă duc cu ele făcute și îmi zice – «ah, stai puțin că mai ai de făcut și D, E, F»”, precizează Gabriel Mutu. 

„Și acum, să vă mai spun o chestie: După toate nenorocirile care s-au întâmplat, le este frică să mai dea avize. Înainte veneau, se uitau așa și ziceau «hai, domne, gata, e ok». Acum te verifică o dată și mai verifică de 17 ori să vadă dacă e totul în regulă. Asta e problema. Eu sper ca în următoarele 6-8 luni să fie rezolvată problema la toate școlile”, completează primarul. 

Atât administrațiile locale, cât și Inspectoratul Școlar spun, însă, că dincolo de autorizațiile de incendiu, problema este, de fapt, alta – supraaglomerarea școlilor „cu renume” – și dau vina pe legislația care trebuie modificată. 

„Avem un fenomen cu care ne confruntăm în ultimii patru-cinci ani – acela de migrare a copiilor către anumite unități de învățământ, apreciate ca fiind foarte foarte bune, dar devenind astfel și foarte aglomerate. 

Pe de altă parte, ne confruntăm și cu un fenomen de migrație a copiilor ale căror familii locuiesc în Ilfov și învață în școlile bucureștene. 

Aceste două aspecte au dus la suprapopularea unităților de învățământ și în contrapartidă depopularea altor unități de învățământ fapt pentru care avem, mai întâi, de rezolvat această problemă de corectă dimensionare a rețelei școlare în acest început de an școlar”, explică inspectoarea Mihaela Neacșu. 

Întrebat dacă în acest mandat a solicitat Parlamentului și Ministerului Educației modificarea legii, Gabriel Mutu ne asigură că „se discută mult pe acest subiect și se caută soluții”. 

La capătul celălalt al deciziilor, președintele Comisiei de Învățământ din Senat, Liviu Pop, recunoaște că instalarea containerelor în școli este o soluție temporară care trebuie să dispară, iar acest lucru se va face odată cu schimbarea legislației. Până atunci, pentru lipsa avizelor ISU, senatorul găsește, însă, un alt vinovat. 

„Eu știu doar că fiecare loc din școală trebuie să fie sigur. Iar asta (n.red. -autorizația ISU) e o responsabilitate comună. Nu a primăriei și nu a Inspectoratului Școlar, ci și a părinților care își duc acolo copiii. Cred că de acolo ar trebui să începem. Eu nu mi-aș da copilul într-o clasă de 36 de elevi care învață în container”.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...