Cum îi protejează Parlamentul pe primarii condamnați cu suspendare

Iulia Marin

Redactor

Deputații se încăpățânează să-i salveze de la demitere pe primarii condamnați cu suspendare, în ciuda semnalului dat de președintele Klaus Iohannis, care a retrimis Parlamentului legea cu pricina.

Marți, 12 aprilie, membrii Comisiei juridice și ai Comisiei pentru administrație din Camera Deputaților au respins cererea de reexaminare venită de la Cotroceni, într-o ședință care a durat 10 minute.

Propunerea de modificare a Statutului aleșilor locali, inițiată anul trecut de 16 parlamentari din toate partidele, urmărește ca primarii condamnați definitiv – dar cu suspendare – să își păstreze funcțiile.

Legea a fost adoptată de Camera decizională – în acest caz, Senatul – chiar în ultima zi de activitate parlamentară a anului trecut, 21 decembrie 2015, și este, de fapt, o reglementare împotriva unei Decizii a Înaltei Curți.

Vă prezentăm parcursul acestei legi, care, dacă va fi promulgată, va salva de la demitere peste 60 de primari condamnați cu suspendare.

Cum a fost modificat Statutul Aleșilor Locali

PressOne a scris, anul trecut, despre Decizia din 8 iunie a Înaltei Curți care stabilește că toți aleșii locali condamnați definitiv, fie și cu suspendare, trebuie să fie demiși.

În urma acestei Decizii, prefecții din mai multe județe au început un adevărat război cu primarii care atacaseră în instanță ordinele de revocare.

16 parlamentari din toate partidele – în frunte cu vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, deputatul PSD Ciprian Nica – le-au sărit în ajutor primarilor penali.

Cei 16 au propus modificarea articolului 15, alineatul 2), din Statutul Aleșilor Locali (Legea 393/2004), care prevedea inițial că mandatul unui primar ori al unui președinte de Consiliu Județean „încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”.

În forma adoptată de Senat în decembrie 2015, articolul 15, alineatul 2, litera e) prevede că mandatele aleșilor locali încetează fie în cazul unei condamnări definitive cu executare, fie în cazul unei condamnări definitive pentru fapte de corupție prevăzute la articolele 289-290 din Codul Penal (luarea și darea de mită).

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Altfel spus, dacă sunt condamnați cu suspendare, iar judecătorii nu adaugă, pe lângă pedeapsa propriu-zisă, o sancțiune accesorie de interzicere a drepturilor electorale, primarii ar urma să își păstreze funcțiile.

Ultimul mohican liberal

Propunerea legislativă de modificare a Statutului Aleșilor Locali a fost adoptată de Comisia juridică și de Comisia pentru administrație ale Camerei Deputaților la 23 septembrie 2015.

Un amendament adăugat la acea dată stipula că primarilor condamnați pentru corupție le va fi în continuare interzis să își păstreze mandatele, chiar dacă au primit o pedeapsă cu suspendare. Pentru alte condamnări cu suspendare, primarii urmau să rămână în funcție.

Tot la 23 septembrie 2015, propunerea a intrat în plenul Camerei Deputaților, dar a fost respinsă. 158 de parlamentari au fost „pentru”, 75 au fost „împotrivă”, 16 s-au abținut, iar 2 nu au votat.

Propunerea a picat dintr-o eroare de calcul. Fiind vorba despre modificarea unei legi organice, nu fusese întrunită majoritatea necesară de 50% plus 1 din numărul total al deputaților. (La ora actuală, sunt 379 de deputați. Asta înseamnă că pentru adoptarea unei legi organice este nevoie de votul a minimum 190 dintre ei.)

Revenind la ședința de plen din 23 septembrie, liberalii au declarat, prin vocea lui Cezar Preda, că sunt împotriva adoptării legii.

Președintele Camerei, Valeriu Zgonea, i-a dat dreptate lui Preda, însă numai pe jumătate:

„Aș vrea să vă reamintesc, domnule deputat, că există o chestiune pe care eu n-o înțeleg: sunt colegi de-ai noștri care azi sunt în aceeași situație și sunt în Parlamentul României. Poate ar trebui să fim un pic mai aplecați asupra acestei situații dacă o susținem până la capăt. Ați înțeles? Adică, nu putem să judecăm cu două măsuri cetățenii României, pentru că atunci am avea noi o problemă când legiferăm. Ori este o lege pentru toată lumea, ori este pe dos pentru toată lumea.”

Ce voia Zgonea să spună era că, din moment ce parlamentarii condamnați cu suspendare își păstrează mandatele, de ce nu s-ar întâmpla același lucru în cazul aleșilor locali?

Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților.

Respingerea legii de către deputați nu a oprit demersul celor 16 inițiatori, pentru că Senatul era, în acest caz, Cameră decizională.

Iar în Senat, parlamentarii au lăsat „cartoful fierbinte” pentru ultima zi de lucru – 21 decembrie 2015.

Potrivit înregistrării  de pe site-ul Senatului, 88 de senatori au fost prezenți la acea ședință.

Singurul vot „împotrivă” a fost înregistrat în dreptul singurului liberal prezent în sală: Mario Ovidiu Oprea.

Legea a fost adoptată cu 86 de voturi favorabile, din 88 (un senator PSD nu a votat).

Interesant este și faptul că Guvernul nu a avut niciun punct de vedere. Potrivit stenogramei ședinței, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Sirma Caraman, a declarat că: „Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Rugăm a decide Parlamentul”.

Cei 16 inițiatori ai propunerii legislative sunt:

PSD: Andea Petru, Covaci Dorel, Gheorghe Florin, Iacoban Sorin-Avram, Nica Nicolae-Ciprian (vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților), Stragea Sorin Constantin (secretarul Comisiei juridice).

PNL: Calimente Mihăiță, Toader Mircea-Nicu.

UDMR: Antal István, Bónis István, Erdei Dolóczki István, Kerekes Károly, Moldovan Iosif, Szabó Ödön.

Minorități: Mircovici Niculae (secretarul Camerei Deputaților).

ALDE: Cătăniciu Steluța-Gustica (membru în Comisia pentru administrație publică).

**

În cererea de reexaminare prin care a întors legea în Parlament, președintele Klaus Iohannis le transmite parlamentarilor că au omis fondul problemei: integritatea aleșilor locali.

„De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrității, și nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupției, precum și eficiența cadrului legislativ în materie de integritate.” (Fragment din cererea de reexaminare transmisă Parlamentului)

Și mai spune Administrația Prezidențială:

„Mai mult, considerăm că intervenția legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcție de circumstanțe, când în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, și nu invers.”

Să revenim, deci, la ședința de marți, 12 aprilie, în care Comisiile juridică și de administrație ale Camerei Deputaților au decis, în mai puțin de 10 minute, să respingă cererea de reexaminare.

La ședință au fost prezenți doar 22 de parlamentari, deși, reunite, cele două Comisii numără 47 de membri. Din cei 22, 18 au votat „pentru” respingerea cererii de reexaminare, iar 4 au fost „împotrivă”, toți de la PNL.

La fel ca în intervențiile precedente, liberalii au anunțat că nu susțin propunerea, dar votul lor nu a contat, întrucât cei mai mulți au lipsit din sală.

Deputata ALDE Steluța Cătăniciu a supralicitat și le-a sugerat colegilor din PNL să vină cu o propunere legislativă care să prevadă ca și parlamentarii, odată condamnați cu suspendare, să își piardă mandatul.

„De ce nu face PNL o propunere legislativă, să își piardă parlamentarii mandatul în situația în care sunt condamnați chiar cu suspendare la unul, la doi, la trei (ani), cât prevede legea pentru diferite infracțiuni? De ce parlamentarii sunt mai presus decât aleșii locali?”

În expunerea de motive anexată propunerii legislative, cei 16 inițiatori scriu că aleșii care au fost condamnați doar cu suspendare merită să își păstreze mandatele, mai ales dacă este vorba despre „delicte minore, comise fără intenție și fără legătură cu exercitarea atribuțiilor ce le revin”.

În apărarea aleșilor locali condamnați cu suspendare, parlamentarii susțin că, de fapt, îi apără pe cetățenii care i-au votat pe respectivii edili.

Președintele poate cere o singură dată reexaminarea unei legi. În cazul în care legea va trece în forma sa actuală, Klaus Iohannis are la dispoziție 10 zile pentru a o promulga.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€