Incapacitatea Primăriei Capitalei de a investi în reparații la RADET a forțat bucureștenii să-și amintească trucurile de dinainte de 1989. Ilustrație de Livia Jelea

Cum a țârâit Firea bani la RADET până am înghețat cu miile nespălați în case

Există o cauză destul de simplu de explicat a frigului din casele bucureștenilor în anul de grație 2019.

Cea mai amplă campanie de reparaţii şi înlocuiri de subansamble tehnice din ultimii ani”. Așa a prezentat primarul Bucureștiului investițiile făcute de Primărie în ultimii trei ani la RADET.

Am verificat execuția bugetară. Am descoperit că cea mai amplă campanie de reparații a beneficiat, de la Primărie, de puțin peste 1 milion de euro pe an, în medie, între 2016 și 2018.

Lucrări la rețeaua de termoficare RADET pe strada Nicolae Caramfil, Sector 1 București. Foto: Lucian Muntean

În 2019, RADET avea alocate 68 de milioane de lei pentru investiții. Până în septembrie cheltuise doar 5,2 milioane de lei. Ca o comparație, Primăria condusă de Gabriela Firea a cheltuit aceeași sumă în doar trei luni, între august și septembrie, pe publicitate pentru spitalul Gomoiu, potrivit Libertatea.

În ultimii 3 ani de zile, RADET a iniţiat cea mai amplă campanie de reparaţii şi înlocuiri de subansamble tehnice din ultimii ani, fiind înlocuiţi aproximativ 180 kilometri conductă pe circuitele primar şi secundar, din care 30 de kilometri pe reţeaua primară, iar restul pe reţeaua secundară. Pentru anul 2019, se preconizează că vor fi înlocuiţi până la finalul sezonului rece 64 kilometri de reţea, din care peste 20 de kilometri de reţea primară.

Gabriela Firea, Primarul Bucureștiului, 11 noiembrie 2019

Doar că cei 30 de km reabilitați sunt 30… din 1000. În acest ritm, ar dura peste 30 de ani ca rețeaua RADET să fie reabilitată complet.

Andrei-Vlad Rizea, consultant bugetar, a detaliat pentru PressOne sumele investite în programul de investiții al RADET.

Potrivit lui, în 2019, Gabriela Firea a cuprins suma de 68 milioane lei pentru investiții RADET (din bugetul RADET, dar și al PMB), dar execuția până la septembrie arată că s-au cheltuit doar 5,2 milioane lei din cei 68.

Avarie la rețeaua de termoficare RADET pe strada Șoseaua Pipera, Sector 1 București. Foto: Lucian Muntean

„De altfel, tot de pe execuție, între 2016 și 2018 a cheltuit pe investiții în RADET doar 16.3 milioane lei, în TOTAL”, explică el.

Problema cu investițiile la RADET a fost însă constantă în mandatul fiecărui primar din 1992 și până acum, indiferent de culoarea politică.

Cum arată, pentru bucureșteni, lipsa de acces la apă caldă și căldură?

Numai în perioada 11-13 noiembrie au fost anunțate opriri programate la 474 de imobile, inclusiv Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, și avarii la alte 91 de imobile. Având în vedere că majoritatea imobilelor sunt blocuri, la un calcul din ochi cu un minim de 20 de locuitori într-un bloc, înseamnă mult peste 10.000 de bucureșteni afectați.

Ilustrație de Livia Jelea

Iar de cele mai multe ori, opririle încep mai devreme și țin mai mult decât este anunțat.

Lipsa apei calde a devenit un subiect trending pe rețelele sociale.

Aveam apă caldă când am deschis robineții. Mă ia valul și zic să profit să mă vopsesc, pun mizeria în cap și mă mocirlesc pe toate, coate, gât, ochi, ceafă, genunchi, chiuvetă, cadă, pereți, tavan, perdele, că sunt și inaptă și mă mint că le spăl eu după.

Stau 30 de minute, cum scrie la carte, mă duc s-o dau jos de pe mine, de pe coate, gât, ochi, ceafă, genunchi, chiuvetă, cadă, pereți, tavan și perdele.

Nimeni: nimic. Și mai ales robineți: nimic.

Să te speli pe cap cu apă rece e ceva. Să te speli pe cap când ai 5 kile de vopsea în cap e pneumonie. Și eu arăt ca un dalmațian. E un pic dificil să-ți miști mâinile și să gândești limpede când ești în șoc hipotermic.

Greta, co-fondator Facem bine

Ca în multe alte situații, Internetul se împarte în două, cei care au și cei care n-au, și apare spiritul de comunitate, pentru că e frumos să simți că aparții, că înțelege cineva prin ce treci. Pe de o parte sunt cei fără apă caldă (aici intră și cei care au apă caldă deocamdată), pe de altă parte centraliștii.

Ilustrație de Livia Jelea

Divizarea asta a societății în centraliști și branșați a început din anii 90 și prima categorie a fost într-o creștere constantă. La nivel național, numărul debranșărilor a crescut constant, iar 13 județe nu mai depind deloc de sistemul centralizat. În schimb, potrivit aceluiași studiu, în 2017, în București 60% din locuințe erau în continuare branșate la sistemul centralizat de termoficare.

Ce faci atunci când ai și un copil?

Am întrebat-o pe Smaranda Caragea, citată mai sus, cum se descurcă ei cu cu lipsa apei calde. Smaranda este actriță, trainer, mamă de copil mic și obișnuită cu apa rece. Acolo unde locuiesc de 1 an și jumătate, în centrul Capitalei, pe Calea Dorobanți, sunt avarii aproape în fiecare lună.

Săptămâna trecută au avut și 7 zile consecutive de apă rece. Au învățat să se descurce: au mutat baia de seară a copilului, fac duș cu rândul, într-o zi – unul cu apă rece, în următoarea celălalt, pentru că apa caldă care ajunge pe țevi nu e suficientă pentru doi.

Ilustrație de Livia Jelea

„Când e avarie, vine apă călâie, dar nu poți spăla copilul cu apa aia. În fiecare seară încălzim două oale mari și apă în fierbător pentru copil și spălăm copilul, apoi după, cum ne e rândul, ne scăldăm noi în zoaiele lui ca niște foci la mal și ne spălăm trupurile alergate. Au fost seri în care am zis să ne spălăm la cârpiță, la fel și pe copil, să sărim peste partea cu baia”, spune Smaranda.

Au vecini care s-au mutat în alte zone cu copiii sau care au găsit soluții de tip instant heater.

„Știm că ne vom muta la un moment dat și de-asta nu ne gândim să investim aici. Dar pentru stilul nostru de viață ar fi greu să ne mutăm la periferie. Și uite așa, stai cât de cât central, te speli cu apă rece, mai amâni spălatul pe cap în speranța că vine ea apa caldă și devii un pic mai creativ la coafuri, mai pui o glugă în cap. Nu poți să nu te speli, nu faci în niciun caz două dușuri pe zi, ăla e lux deja”, adaugă ea.

Mă mai spălasem pe corp cu apă rece, cântând sub duș ca să-mi distrag atenția. Îmi era însă frică să mă spăl pe cap cu apă rece și în ziua aia trebuia. Aveam interviu pentru un job. Mi-am luat inima în dinți și încercam să îmi imaginez că sunt la un festival în pădure. Dârdâiam isteric. M-am ales cu o durere de ureche stângă care a trecut o săptămână mai târziu.

Andrei, consultant

Business-urile competitive pun în oferta de angajare și accesul la un duș

Mihai Matei, antreprenor în domeniul IT, își aduce aminte că a avut des probleme cu apa caldă.

Când era mic, înainte de școală, care începea la 7 dimineata, mama lui încălzea apa pe aragaz și îi spăla pe copii într-un lighean la bucătărie.

Pentru că IT-ul este un mediu foarte competitiv cu resurse umane limitate, vor să lanseze o campanie de recrutare bazată pe dușul de la birou, arătând câte facilități oferă, pe lângă locația ultracentrală.

Ilustrație de Livia Jelea

„La fostul sediu am avut o vizită de lucru a unui client internațional foarte important pentru noi. S-a măturat, s-a făcut curat, s-au cumpărat prăjituri, s-au îmbrăcat hainele alea bune, s-a trimis șofer după ei la aeroport. Ca la carte. Să plece oamenii impresionați. De dimineață s-a oprit apa în toată zona, fără avertisment prealabil. Nu mai aveam apă la toalete. Mai târziu a venit și alerta de la RoAlert și au început să țiuie isteric toate telefoanele„, povestește Mihai.

Anul trecut m-a impresionat vecinul care s-a dus cu un termos de 10 litri la blocul de peste drum să ia niște apă caldă cu care să se spele.

Andu, consultant

Suntem singurii cu aceste probleme? Nu chiar, se întâmplă și în alte orașe din Europa de Est unde, deși există deja rețele de termoficare urbană, infrastructura este veche, ineficientă și se produc mereu avarii, astfel încât tot mai mulți consumatori ajung să se debranșeze.

RADET, sinonim cu neputința. Foto: Lucian Muntean

Probleme pot apărea și în afara sistemelor centralizate dacă ne uităm la vecinii bulgari care au cele mai mari probleme în a-și permite încălzirea, deși mai puțin de 20% mai sunt branșați la rețeaua centrală de termoficare. Pe termen lung însă, rețelele de termoficare urbană par a fi cea mai bună soluție, dacă sunt căutate, aplicate și întreținute aceste soluții.

La mine e de două zile, fac duș și cu apă rece, nu-mi afectează viața de cuplu pentru că nu e cazul și slavă Domnului e un pretext bun să mă plâng la gagici că vreau să fac un duș cald.”

Bogdan, optimist

De ce ne supără totuși atât de tare? Ca să trag o concluzie am vorbit cu psihologul Ștefan Feldmann:

„Îmi vine în minte instant Piramida lui Maslow cu ierarhia nevoilor, la baza ei ai nevoia de adăpost, iar pentru noi adăpost înseamnă și curent, apă caldă și căldură. Atunci când nevoile de bază sunt încălcate apar frustrarea, panica pentru că trebuie să te descurci, reacții de focalizare a întregii energii și atenții asupra unui bun pe care acum considerăm că ar trebui să fie un bun dat, ceva ce n-ar trebui să ne lipsească”, spune el.

Pe aici iese apa caldă care ar fi trebuit să ajungă la noi. Foto: Lucian Muntean

E adevărat că, în comunism, pe lângă apă caldă și căldură, nu aveam nici detergent sau drepturi, că în Tanzania poate e mai rău, că și în România mai sunt sate fără canalizare. Dar în societatea asta, așa cum e acum, apa caldă și căldura sunt niște lucruri de bază.

Și o să îmi apăr dreptul meu la apă caldă la următoarele alegeri locale.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...