18 decembrie 2024: Judecătorul Cristi Danileț în fața Marii Camere a CEDO. FOTO: CEDO / Captură de ecran din timpul audierilor
Cum a câștigat Danileț la CEDO și de ce magistrații au dreptul să vorbească public despre problemele din Justiție
Opinii
16/12/2025
Spunea judecătoarea Raluca Moroșanu, în interviul publicat duminică de Recorder, că se așteaptă să fie exclusă din magistratură pe motiv că-și spune public opinia despre cum funcționează justiția. După mai puțin de 18 ore de la publicarea interviului, Marea Cameră a CEDO, compusă din 17 judecători, s-a pronunțat în cauza Danileț v. România, în care fostul judecător Cristi Danileț a câștigat, cu 10:7, în fața CSM&ÎCCJ. „Am câștigat cea mai importantă cauză de până acum a unui magistrat din Europa pe libertatea de exprimare”, a anunțat Danileț pe Facebook la câteva ore după pronunțarea verdictului.
Cât despre noi, cei din România, tocmai ne-a picat din cer, când aveam cea mai mare nevoie, un cadru de referință CEDO care stabilește granițele în care un magistrat se poate exprima liber, în public, pe chestiuni care privesc starea de fapt din sistemul judiciar.
Aproape că n-avem cum să supraestimăm, azi, impactul pe termen mediu/lung pe care îl va avea hotărârea din 15 decembrie 2025 a Marii Camere CEDO. Pe viitor, cauza Danileț v. România va fi citită cu creionul în mână, citată și invocată drept precedent în nenumărate litigii europene privind limitele în care un magistrat se poate exprima pe chestiuni de interes public. Verdictul vine după o serie de alte hotărâri – Baka, Kövesi, Żurek – în care CEDO a analizat limitele libertății de exprimare a magistraților. E singura, până în prezent, care a analizat sancționarea unui magistrat pentru postări pe Facebook.
De ce e important: pentru că, acceptând să reanalizeze cazul în Marea Cameră - după ce autoritățile au făcut recurs la un prim verdict favorabil lui Danileț, pronunțat cu 4:3 în februarie 2024 - judecătorii CEDO au clarificat criteriile-cheie de stabilire a punctului de echilibru între „obligația de rezervă” a magistraților, pe de o parte, și dreptul lor la liberă exprimare pe chestiuni de interes public, de cealaltă parte - inclusiv în social media. (Hotărârea integrală din februarie 2024, aici).
I. Când spunem Danileț v. România, spunem Danileț v. CSM&ÎCCJ
„România” înseamnă, în cazul de față, autoritatea judecătorească, mai exact Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). CSM și ÎCCJ au considerat că, prin două postări pe Facebook făcute în 2019, Cristi Danileț – judecător activ pe atunci – trebuie sancționat pentru că, din punctul de vedere al CSM, a ieșit în decor în social media și a adus atingere, astfel, imaginii ți reputației justiției.
II. Sunt izbitoare similitudinile cu 2025
Avem pe masă cazurile unor judecători activi – Laurențiu Beșu & Raluca Moroșanu – care au ales să se exprime în chestiuni care privesc starea de fapt a sistemului judiciar din România (primul în documentarul „Justiție capturată”, al doilea în interviul „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată”, ambele realizate de Andreea Pocotilă și Mihai Voinea de la Recorder).
Pe scurt:
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
- Danileț e sancționat de CSM în 2019 – cu 5% din salariu, timp de două luni – pentru două postări pe Facebook.
- Sancțiunea, pe care Danileț o contestă în același an în instanță, este menținută de ÎCCJ, cea mai înaltă instanță a statului român. Danileț atacă la CEDO hotărârea ÎCCJ. (Urmează și alte sancțiuni. În cele din urmă, în 2021, Danileț este exclus din magistratură printr-o hotărâre CSM din cauza a două clipuri postate pe TikTok).
- În februarie 2024, CEDO îi dă dreptate lui Danileț pe povestea cu 5% din leafă. Vot strâns, 4:3. Danileț câștigă. Statul român pierde – și decide să ceară reanalizarea verdictului în Marea Cameră a CEDO, cea cu 17 judecători (care nu e nicidecum obligată să accepte reanalizarea).
- Marea Cameră alege, însă, să reanalizeze cauza din propriile sale motive (de regulă, motivele țin – se presupune – de aprofundarea/clarificarea propriei jurisprudențe în cazuri de graniță, cum e și cel de față: care sunt, totuși, limitele libertății de exprimare în care trebuie să se încadreze astăzi un magistrat?).
- Așa că Marea Cameră programează o audiere, în fața celor 17 judecători, pentru 18 decembrie 2024. În cauza Danileț v. România, audierea durează 2 h 30 min – peste medie, din ce-am cercetat. (Cum judecătorii urmează să se pronunțe peste 6-12 luni, nu-ți rămâne decât să încerci să citești indiciile. Ce vezi: pe un podium care cuprinde sala, 17 judecători cu nume greu de pronunțat, în robe bleumarin, cu un fel de eșarfă prinsă pe umărul stâng într-un cerculeț cu steluțele UE, pun întrebări uneia dintre părți, sau alteia, sau ambelor părți. În cauza Danileț v. România, întrebările judecătorilor s-au întins pe 30 min. Unele întrebări par să sugereze cum se va pronunța acel judecător. Exemplu: judecătorul Ioannis Ktistakis, care a pus prima întrebare – una dificilă, bine construită – a votat într-adevăr contra lui Danileț, conform documentului postat după pronunțare).
PSD, amenințat chiar și de cele mai timide reforme, vrea să rupă coaliția. Premierul Bolojan le face munca mai ușoară
Pe măsură ce trec zilele, este tot mai puțin probabil că premierul Bolojan și cei care par a fi doritori de reformă să înțeleagă că singura lor forță stă în electorat, nu în rețelele mafiote pe care tocmai ei trebuie să le deranjeze.
Justiția televizată, faza pe scheletele din dulap
Rămânem cu o întrebare apăsătoare după episodul de „apărare a justiției” de joi, 11 decembrie, pus în scenă de președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie: câte schelete se mai află prin dulapurile justiției?
- Dincolo de cauza Danileț v. România, avem pe agenda noastră publică o dezbatere întreagă despre doi judecători – Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu – care și-au spus on the record în 2025 opiniile despre sistemul judiciar românesc. Și le-au spus în clar, într-un context național mai tensionat decât cel din 2019, asumându-și toate riscurile. Vor fi Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu sancționați de CSM? Judecătorul Beșu și-a depus cerere să devină procuror. Judecătoarea Moroșanu, care îndeplinește condițiile de pensionare, spune că se așteaptă să fie exclusă din magistratură.
III. De ce a dat CEDO câștig de cauză judecătorului Danileț
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Marea Curte a CEDO nu a publicat încă textul hotărârii integrale în care își detaliază argumentația; nu a publicat nici opiniile concordante și nici opinia disidentă a celor șapte judecători. A publicat, însă, concluziile-cheie. Câteva idei principale:
1. Magistrații au „obligația de rezervă”, pe de o parte, dar au și dreptul la liberă exprimare, ca cetățeni, pe chestiuni de interes general. Între acestea trebuie să existe un echilibru.
Frază-cheie: „Curtea reamintește că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general, prezentând puncte de vedere și opinii cu privire la chestiuni despre care publicul ar avea un interes legitim să fie informat. În plus, declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție în temeiul articolului 10 din Convenție”.
În textul integral al hotărârii anterioare, CEDO a considerat că afirmațiile lui Danileț „priveau chestiuni de interes public legate de separația puterilor și de necesitatea de a păstra independența instituțiilor unui stat democratic”.
2. Despre cele două postări pe Facebook pentru care a fost sancționat Danileț în 2019 (5% din salariu timp de două luni):
- Prima postare: “o controversă de natură politică”, conform CEDO. Danileț spunea, a constatat Marea Cameră, că democrația constituțională ar fi în pericol în cazul preluării controlului politic asupra instituțiilor publice. “Nimic din motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în ce mod declarațiile reclamantului [Danileț] ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta”. Reprezentanta României a susținut, în timpul audierii din 2024, că Danileț nu ocupa niciun fel de funcție – nici în sistemul judiciar, nici în vreo asociație profesională – care să-i confere legitimitatea de a-și exprima public opinia. CEDO n-a văzut în asta o problemă. Dimpotrivă: a statuat că libertatea de exprimare este o “garanție recunoscută tuturor magistraților, cu condiția ca limitele acestei libertăți să nu fie depășite” (art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului). În plus, a subliniat CEDO, postarea “nu se referea la o procedură judiciară care ar fi fost «în curs» la data publicării sale”.
- A doua postare: o apreciere personală despre un procuror “cu sânge în instalație”. Era vorba despre un interviu pe care procurorul Claudiu Sandu îl acordase publicației ziare.com. Din documentul publicat de CEDO luni: “Curtea consideră că nu există nicio îndoială că acesta se referea la chestiuni de interes general privind reformele legislative din sistemul judiciar, deci la funcționarea sistemului judiciar, un subiect care implică un nivel ridicat de protecție în temeiul articolului 10”. Nici CSM, nici ÎCCJ, n-au luat asta în considerare - fapt subliniat fără echivoc încă din motivarea la prima hotărâre, pronunțată în februarie 2024. De altfel, în timpul audierilor din decembrie 2024, reprezentanta României a calificat drept “vulgară” exprimarea lui Danileț (transcrierea nu e disponibilă pe site; video aici). Ce spune Marea Cameră în documentul din 15 decembrie: “Cu toate acestea, instanțele naționale nu au explicat în ce măsură această expresie depășea «cu mult limitele decenței proprii funcției» ocupate de reclamant și era de o gravitate care impunea aplicarea de sancțiuni disciplinare”. Judecătorii CEDO menționează și că “ar fi fost de preferat” ca Danileț “să utilizeze un limbaj mai clar”, dar nu văd totuși o problemă în expresia “cu sânge în instalație”.
3. Despre substanța mesajelor. Autoritățile au atacat și faptul că Danileț și-a postat opiniile pe Facebook. Nici aici nu vede Marea Cameră a CEDO o problemă.
Din document: „[...] primul mesaj nu conținea nicio incitare la violență sau la revoltă populară care ar fi impus din partea sa o obligație specială de reținere sau de prudență deosebită. Era vorba de declarații legitime care vizau apărarea ordinii constituționale. În ceea ce privește al doilea mesaj, acesta nu conținea declarații defăimătoare, instigatoare la ură sau la violență, a căror difuzare sau menținere online ar fi putut genera temeri legitime cu privire la demnitatea funcției sale de judecător. Niciun element din dosar nu susține teza potrivit căreia mesajul în cauză ar fi compromis efectiv imparțialitatea și independența justiției sau încrederea publicului în magistratură, și ar fi atins pragul de gravitate care să necesite impunerea unei sancțiuni disciplinare”.
Și în prima hotărâre favorabilă lui Danileț, cea din februarie 2024, CEDO sublinia că nici CSM, nici Înalta Curte, nu au ținut cont de contextul în care judecătorul Danileț s-a exprimat public: „Instanțele naționale, citând jurisprudența Curții [CEDO - n.m.], s-au limitat să aprecieze modul în care s-a exprimat reclamantul, fără a transcrie expresiile utilizate de acesta în contextul lor mai extins, anume cel al dezbaterii asupra unor chestiuni de interes general”.
4. CEDO a anticipat „înghețul” din corpul magistraților. Faptul că sancțiunea aplicată lui Danileț în 2019 nu a fost una severă contează mai puțin pentru CEDO. Ce contează e că „[...] natura sancțiunii aplicate reclamantului ar putea să-l descurajeze să mai facă declarații similare în viitor. În plus, aceasta era de natură să aibă un efect disuasiv asupra întregii profesii”.
Sintagma „efectul disuasiv [al sancțiunii] asupra profesiei în ansamblu” e reluată și în ultimul paragraf al documentului publicat în 15 decembrie:
„După ce a apreciat diferitele interese în joc și a luat în considerare conținutul și forma fiecăruia dintre cele două mesaje, contextul în care au fost publicate și repercusiunile lor, calitatea pe care o revendică autorul lor, natura și gravitatea sancțiunii care i-a fost impusă și efectul său disuasiv asupra profesiei în ansamblu, precum și garanțiile împotriva arbitrarului de care a beneficiat, Curtea consideră că ingerința în libertatea de exprimare a reclamantului nu s-a bazat pe motive «relevante și suficiente» și că nu a răspuns unei «necesități sociale imperioase»”.
Și mai clar este argumentul privind impactul sancțiunilor asupra întregului corp al magistraților în textul integral al precedentei hotărâri CEDO:
„În sfârșit, în ceea ce privește sancțiunea disciplinară, Curtea constată că instanțele interne nu au ținut seama de pericolele subiacente cu efect descurajator ale sancțiunii aplicate, ci dimpotrivă, au considerat ca un element pozitiv faptul că aceasta l-ar descuraja pe reclamant să facă afirmații similare în viitor. Mai mult, Curtea acordă o pondere importantă faptului că instanțele naționale nu au aplicat reclamantului cea mai puțin severă sancțiune (care, la momentul faptelor, era un avertisment), ceea ce, fără îndoială, a avut un «efect descurajator» întrucât nu l-a descurajat doar pe reclamant, ci și pe alți judecători de a participa, în continuare, la dezbaterea publică privind probleme ale separației puterilor sau reforme legislative vizând instanțele și, în mod mai general, privind aspecte legate de independența justiției”.
În original, expresia tradusă în versiunile oficiale în limba română prin „efect disuasiv” / „efect descurajator” e mai grăitoare: „a chilling effect”. Iar ceea ce în traducerea oficială este transpus prin „sancțiunea [...] nu l-a descurajat doar pe reclamant, ci și pe alți judecători”, are câteva nuanțe în plus în original: „this undoubtedly had a «chilling effect» in that it must have discouraged not only the applicant himself but also other judges”.
***
În final, cauza Danileț v. România privește două postări din 2019 care, citite prin lentila lui decembrie 2025, par niște nimicuri (nu sunt, însă). Acum avem magistrați care s-au ridicat și au vorbit on the record, în ultima săptămână – în interviuri, în social media, în comunicate, în piețe publice – despre nereguli de o extremă gravitate din sistemul judiciar.
Președintele Nicușor Dan i-a invitat la Cotroceni pe magistrații care au ceva de spus luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. Precizarea sa: va fi „o discuție fără limită de timp”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this