Culele de la Măldărești: amintiri cu jupânese și haiduci

Lucian Muntean

Redactor

Satul Măldărești, aflat „la o aruncătură de băț” de orașul Horezu, deține o adevărată comoară de istorie și arhitectură − câteva dintre ultimele cule rămase în picioare pe teritoriul țării.

Specifice secolelor XVIII și XIX, aceste case boierești fortificate erau răspândite peste tot prin Balcani, mai ales în Albania și în Serbia. Istoricii consideră că originea lor este una asiatică, din Afganistan și Iran.

La nord de Dunăre, astfel de cule (din turcescul kule, care înseamnă „turn”) s-au construit cu precădere în Oltenia, dar și în zona Argeșului și în împrejurimile Bucureștiului.

Erau ridicate cu scopul de a proteja viețile și avuțiile familiilor boierești de raidurile turcilor, de bandele de tâlhari ori de răzvrătirile țăranilor de pe moșiile locale.

Culele erau amplasate în zone deschise, cu vizibilitate bună, pentru a sesiza pericolul din timp.

După ce Principatele Române și-au câștigat independența, culele și-au pierdut treptat rostul și au început să se deterioreze, iar apoi au fost părăsite și distruse de asediul timpului.

Cula Greceanu din Măldărești, județul Vâlcea.

În Complexul Muzeal Măldărești se păstrează cea mai veche culă din România − Cula Greceanu. A fost construită de jupânul Gheorghe Măldărescu și de soția sa, jupânița Eva, pe la 1517.

Probabil că imaginea sa vă e cunoscută: aici s-au turnat mai multe filme a căror acțiune se petrece în secolul XIX, printre care Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982).

Mai recent, Cula Greceanu apare în ultima parte din Aferim! (2015), unde se redă inclusiv modul de locuire într-o astfel de casă.

*

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

În forma sa actuală, Cula Greceanu a fost restaurată în 1967, după care a fost deschisă pentru vizitatori.

Zidurile masive din piatră au, la bază, o grosime de peste un metru. Ferestrele sunt dispuse pe toate laturile, pentru a putea supraveghea împrejurimile. Cerdacul de la al doilea etaj este deschis și are arcade trilobate susținute de coloane robuste.

După ușa din stejar masiv, străjuită de două ferestruici de tragere, scara urcă la primul etaj, unde, dintr-un pridvor larg, se intră în fosta odaie de primire.

Aici, pereții sunt decorați cu o frescă în stil bizantin pictată în 1934 de Olga Greceanu, urmașă  a boierilor întemeietori.

În casă sunt expuse piese de mobilier, covoare țesute manual cu motive oltenești, piese de ceramică și icoane.

Cel mai spectaculos loc din casă, definitoriu pentru o culă, este camera de refugiu. Aceasta se află într-o ascunzătoare la care se ajunge doar urcând o scară îngustă, urmată de o mică deschizătură, similară cu intrarea într-un pod.

Acolo, într-un decor auster, se găsește doar o vatră de foc și un pat improvizat din scânduri.

La vremuri de restriște, aici se piteau jupânul și jupâneasa, luând cu ei cele mai de preț bunuri. Apoi așteptau să treacă primejdia, privind afară prin micile ferestre decupate în zidul de piatră.

Cula Greceanu (galerie foto):

*

Tot în Complexul Muzeal Măldărești, despărțită de o uliță de Cula Greceanu, se află o altă culă, construită de Gheorghiță Măldărescu între anii 1812-1827.

Acesta a fost cumpărată în 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către I.G. Duca (1879-1933), ministru în mai multe guverne și apoi prim-ministru în 1933, an în care a fost asasinat de legionari pe peronul gării Sinaia.

Astfel, Cula Măldărescu este cunoscută și sub numele de Cula Duca. Formează un ansamblu împreună cu Casa Memorială I.G. Duca, fiind declarate monument istoric. Și aceste construcții au beneficiat de ample lucrări de conservare și restaurare în anii 1966-1967.

„Pe tavan sunt spânzurate tot felul de candele de argint și căldăruși de aramă din care atârnă flori; pe pereți sunt înșirate farfurii lucrate de țărani, icoane vechi adunate de pe la bătrânii satelor, prosoape, cruci, sfeșnice cumpărate de prin bâlciuri îndepărtate; pe jos și pe scaune sunt întinse într-o neregulă plăcută tot felul de scoarțe, laicere și covoare vechi”.

Așa arăta Cula Duca la 1912;
fragment din prezentarea făcută de Muzeul Județean Vâlcea

Cula Duca (galerie foto):

*

Casa de vacanță a lui I.G. Duca a fost proiectată de arhitectul Alexandru Ștefanescu și finalizată în 1912. Are un singur nivel și un cerdac în stil românesc pe toată lungimea fațadei.

Înăuntru pot fi văzute biroul de lucru și numeroase obiecte personale ale politicianului. Abia în 29 decembrie 1998 clădirea a devenit „Casa memoriala I.Gh. Duca”.

 Casa memorială I.G. Duca (galerie foto):

*

În vecinătatea Culei Greceanu se află și o biserică ortodoxă de patrimoniu, care poartă trei hramuri: Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Sfinții Voievozi.

A fost construită între anii 1774-1790, avându-i ctitori tot pe jupânul Gheorghe Măldărescu și pe jupâneasa Eva.

Monument istoric, biserica are pictură murală datată în 1794, avându-i menționați ca autori pe Ioan, Tănase, Gheorghe și Radu (preoți) și Pop Ioan, Tudor și Gheorghe (zugravi).

Biserica Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Sfinții Voievozi (galerie foto):

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€