Costurile şi preţul Casei Regale

Adoptarea proiectului de lege privind statutul juridic al Casei Regale − proiect depus la Parlament de Liviu Dragnea și de Călin Popescu-Tăriceanu − ar avea cel puțin două efecte majore:

  • pe termen scurt, îndatorarea politică a Casei Regale către PSD și ALDE;
  • pe termen mai lung, dependenţa Casei Regale de partidul de la putere, dat fiind că Guvernul ar decide anual ce buget îi alocă.

Din perspectivă materială, proiectul de lege are două necunoscute: cât costă întreținerea Casei Regale și din ce sursă bugetară ar proveni banii.

Misterul este întreținut de președintele Senatului. Deși nu dezvăluie o sumă, el afirmă că presa a vehiculat cifre "mirobolante", care nu ar avea legătură cu realitatea.

"Costurile nu sunt de natură să ne preocupe, având în vedere că partea administrativă va fi asigurată de un personal de maximum 20 de persoane", declara Tăriceanu la finele anului trecut.

Potrivit proiectului de lege, costurile de funcționare a Casei Regale, inclusiv cele cu personalul aferent, ar urma să fie acoperite de la bugetul de statÎn plus, cei doi inițiatori propun ca Palatul Elisabeta să fie dat în folosință gratuită Casei Regale pentru 49 de ani.

Două proiecte: Dîncu & Chelmu (2016),
Dragnea & Tăriceanu (2017)

Construit în 1936 pentru prima fiică a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, Palatul Elisabeta nu se află în proprietatea Casei Regale. După revenirea în țară din 1997, i-a fost oferit Regelui Mihai, care avea calitatea de fost șef de stat, drept reşedinţă oficială permanentă.

Palatul are peste 1.600 de metri pătraţi construiți și un teren aferent de aproape 13.000 de metri pătraţi.

Potrivit Legii 406/2001 (privind foștii șefi de stat), după decesul Regelui Mihai, familia are la dispoziție 60 de zile pentru a elibera Palatul Elisabeta, în cazul în care nu ajunge la un acord cu statul pentru închirierea imobilului.

La începutul acestui an, Custodele Coroanei anunța, printr-un comunicat de presă, că Familia Regală va părăsi Palatul Elisabeta după data de 5 februarie, când se vor împlini cele 60 de zile prevăzute de lege.

"Nu s-a primit la Casa Majestății Sale nicio ofertă din partea RAAPPS pentru a prelua cu chirie Palatul Elisabeta", se preciza în comunicat.

De cealaltă parte, premierul Mihai Tudose declara, cu câteva zile înainte de a demisiona, că primise la Cancelaria Guvernului "o solicitare un pic ciudată", potrivit căreia Casa Regală ar fi dispusă "să plătească orice chirie, dar cu o perioadă de graţie de un an".

"Dacă în timpul ăsta se va da o lege că au dreptul să folosească gratuit, evident că dispare contractul acela de închiriere şi intră pe lege. Dacă nu se va da, ei oricând pot să denunţe contractul", spunea Mihai Tudose.

Fostul premier făcea aluzie la proiectul de lege semnat de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu, care prevede ca Palatul Elisabeta să fie dat Casei Regale, în folosință gratuită, pentru 49 de ani.

Acea iniţiativă a fost depusă la Senat în noiembrie 2017 și ulterior a primit aviz negativ din partea Guvernului Tudose. La ora actuală, este în procedură legislativă și urmează să primească raport de la Comisiile juridică și de cultură ale Senatului.

Imagine de la întâlnirea dintre Principesa Margareta şi Liviu Dragnea din vara lui 2016.

Dar proiectul care-i are ca inițiatori unici pe președinții celor două Camere nu este prima tentativă recentă de a reglementa statutul juridic al Casei Regale.

Primul proiect datează din 2016, din mandatul Guvernului Cioloș, fiind asumat de vicepremierul Vasile Dîncu și de Sorin Chelmu, pe atunci secretar general al Guvernului.

Acel document a rămas însă în stadiu de proiect.

"Am zis că aşteptăm să vină în Parlament, dar nici până în ziua de azi proiectul nu a plecat de la Guvern, s-a împiedicat în nişte avize.

Împreună cu domnul Tăriceanu, le-am propus Alteţelor lor şi au fost de acord să iniţiem noi proiectul de lege în Parlament, pentru a putea totuşi finaliza ceea ce am promis", declara Liviu Dragnea în luna aprilie 2017, după o întâlnire cu Principesa Margareta.

Casa Regală și-a dat girul doar pentru primul proiect

După ce primul proiect de lege, cel din 2016, a fost pus în dezbatere publică, Casa Regală a reacționat, prin intermediul Agerpres, spunând că este de acord cu el.

"Iniţiativa prezentată are ca scop consolidarea pe termen lung a rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii sale juridice.

Această iniţiativă este rezultatul unui dialog constant cu Guvernul României şi întruneşte acordul Familiei Regale, al Guvernului şi al partidelor parlamentare, care au fost consultate de către Custodele Coroanei", transmitea Casa Regală în iunie 2016.

Cu privire la al doilea proiect de lege, cel depus la Parlament de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu, Casa Regală nu a exprimat nici o poziție publică.

Termen de folosinţă redus cu 50 de ani

Ambele proiecte legislative, şi cel din 2016, şi cel din 2017, urmăresc să ofere Casei Regale calitatea de persoană juridică de utilitate publică, autonomă, apolitică și fără scop patrimonial.

PressOne nota și în 2016 că încadrarea ca "persoană juridică de utilitate publică" ar oferi Casei Regale posibilitatea de a-şi deduce impozitul pe clădiri, cu condiția să nu deruleze activități economice.

Eventualele deduceri fiscale și cuantumul lor ar depinde de consiliile locale ale comunelor pe teritoriul cărora se află imobilele în discuție.

De asemenea, ambele proiecte prevăd că:

  • finanțarea cheltuielilor de funcționare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat; iar
  • finanțarea activităților publice, proiectelor și programelor Casei Regale se asigură din venituri proprii și de la bugetul de stat.

Între cele două texte există însă și diferențe. Cea mai vizibilă se referă la numărul de ani în care Palatul Elisabeta ar urma să fie dat în folosinţă gratuită Casei Regale.

Proiectul Dîncu & Chelmu prevedea 99 de ani, iar proiectul Dragnea & Tăriceanu, 49 de ani.

Diferențe remarcăm și când vine vorba despre statutul șefului Casei Regale. Textul din 2016 stipula că acesta beneficiază de o indemnizație lunară echivalentă cu aceea a unui fost șef de stat.

Din textul intrat în dezbaterea comisiilor Senatului este eliminată prevederea privind indemnizația, fiind adăugate aceste pasaje:

"Calitatea de șef al Casei Regale a României este onorifică;

Șeful Casei Regale a României ocupă în ordinea de precădere a protocolului național o poziție echivalentă unui fost șef de stat".

Palatul Elisabeta. Foto: Lucian Muntean

 Aparatul de lucru "urmează să fie plătit de la buget"

Aşa cum am menţionat, proiectul de lege iniţiat de preşedinţii celor două partide de la putere a primit aviz negativ din partea Guvernului (Tudose).

În motivarea acestui punct de vedere, obținută în exclusivitate de TVR, se spune că integrarea Casei Regale în sistemul instituţional din România, care este republică, ridică importante aspecte de principiu.

Executivul evidențiază că din textul de lege lipsește sursa exactă de finanțare și că nu știm câți bani ar putea merge către Casa Regală în următorii ani.

Chiar şi Consiliul Legislativ, care a dat aviz pozitiv, afirmă că "propunerea trebuie să prevadă sursele de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare".

În acest context, Călin Popescu Tăriceanu venea cu precizări pe 21 decembrie 2017:

"Tot timpul apare discuţia sursei de finanţare. Am fost întrebat şi dacă dăm bani Casei Regale. Nu dăm niciun ban.

Există însă în proiectul de lege prevederea potrivit căreia va exista un aparat de lucru care să ajute Casa Regală să-şi asigure funcţiile de reprezentare publică, şi care urmează să fie plătit de la buget, anual, prin Hotărâre de Guvern, transparent şi legal".

"O asociere le poate aduce beneficii celor doi iniţiatori"

"Ce joc politic joacă Dragnea și Tăriceanu cu acest proiect de lege" l-am întrebat pe consultantul politic Radu Magdin.

"Având în vedere percepția bună pe care Casa Regală o are în ochii românilor, o asociere le poate aduce beneficii celor doi iniţiatori. Nu doar la nivel de imagine, ci și la nivel electoral, dacă va exista vreo formă de colaborare în acest sens", a comentat Magdin.

În plus, pentru că majoritatea parlamentară are probleme tot mai mari de frecventabilitate, "Casa Regală poate deveni un comunicator util când vine vorba despre politica internă și regională", mai consideră Magdin.

Ludovic Orban: "Îl susţin"

Am vrut să aflăm şi poziţia partidelor din opoziție cu privire la inițiativa legislativă semnată de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu.

Liderul PNL, Ludovic Orban, este deranjat că proiectul a fost depus de cei doi președinți ai Camerelor. Chiar și așa:

Ludovic Orban. Foto: Lucian Muntean

"Am anunțat public că susțin proiectul de lege, dar nu am fost de acord cum a fost inițiat.

De altfel, Dragnea și cu Tăriceanu nici nu au cerut acordul Principesei Margareta la data respectivă, pentru a-l înainta din partea lor.

A fost o discuţie mai veche, din timpul Guvernului Cioloş, privind reglementarea statutului Casei Regale.

Acum, chiar dacă m-a deranjat că a fost înaintat de Tăriceanu și de Dragnea, până la urmă nu contează", a declarat Ludovic Orban pentru PressOne.

Cristian Ghinea: "Ar fi periculos pentru Casa Regală"

Vicepreședintele USR Cristian Ghinea ne-a declarat că partidul din care face parte susține proiectul de lege, "cu condiția reducerii chestiunilor de cointeresare materială".

În viziunea sa, finanţarea de la bugetul de stat ar duce la diminuarea respectului cuvenit Casei Regale, pentru că ar face-o dependentă de politicienii care decid.

"Am prefera un statut de onorabilitate pentru Casa Regală, dar nu prin bani și rente de la buget. În mod cert, lucrăm la amendamente", a spus Ghinea.

"Nouă ne era frică de modul în care Dragnea și Tăriceanu au anunțat această inițiativă ca una de a compensa Casa Regală prin privilegii materiale.

Cu asta nu suntem de acord, ca principiu, și ar fi și periculos pentru Casa Regală în sine, pentru că s-ar compromite în ochii românilor", a mai spus Cristian Ghinea.

Averea Casei Regale

În 2015, conform Top 300 Capital, Casa Regală avea o avere estimată la 58-60 milioane de euro, administrată de Consiliul Regal.

Într-un interviu acordat Forbes România în 2013, directorul Casei Regale, Ion Tucă, estima veniturile Regelui la 22.100 de euro pe lună.

Suma provenea din închirierea către Ministerul Culturii a Castelului Peleș, precum și din chiriile unor proprietăți redobândite pe Valea Prahovei.

Printre imobilele retrocedate Regelui Mihai se numără castelele Peleș și Pelișor de la Sinaia, precum și castelul de la Săvârşin (judeţul Arad).

Castelul Peleş. Foto: Lucian Muntean

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează