Corespondență Strasbourg. Parlamentul European i-a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Autoritățile din România pot începe cercetarea ei pentru, printre altele, discurs legionar

Alina Zibrițchi

Parlamentul European a aprobat marți, 28 aprilie, ridicarea imunității europarlamentarei extremiste Diana Șoșoacă (SOS), în urma unui vot în plen care a confirmat decizia Comisiei pentru afaceri juridice (JURI).  

Anterior, comisia se pronunțase în favoarea ridicării imunității cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Decizia permite autorităților judiciare din România să continue ancheta penală deschisă pe numele europarlamentarei.  

Diana Șoșoacă, vizată pentru mai multe infracțiuni

Procedura a fost inițiată în septembrie 2025, când Parchetul General din România a cerut oficial Parlamentului European ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, pentru a putea continua urmărirea penală într-un dosar.

Potrivit anchetatorilor, aceasta este vizată pentru mai multe infracțiuni, printre lipsire de libertate în mod ilegal, promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime de război sau crime contra umanității, precum și promovarea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, promovarea publică a ideilor antisemite, negarea sau minimalizarea Holocaustului, precum și ultraj.

Solicitarea a fost transmisă oficial Parlamentului European, iar președinta instituției, Roberta Metsola, a confirmat primirea acesteia în octombrie 2025.

Conform recomandărilor din raportul JURI, în cazul Dianei Șoșoacă s-a votat separat pe două rubrici: ridicarea imunității parlamentare a Dianei Iovanovici Şoşoacă în legătură cu „presupusele infracțiuni menționate în considerentele B, C, D, E, F, G și H” și decizia de a nu-i ridica imunitatea în legătură cu „presupusa infracțiune menționată în considerentul I”. 

Astfel, Parlamentul European a decis ridicarea imunității parlamentare a Dianei Iovanovici Șoșoacă pentru presupuse fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și pentru promovarea ideilor antisemite.

În schimb, Parlamentul a decis să nu îi ridice imunitatea în legătură cu acuzația privind negarea, contestarea sau minimalizarea Holocaustului.

Eurodeputata acuză o „tentativă de execuție publică”

Diana Șoșoacă a respins acuzațiile formulate de procurori și a susținut în repetate rânduri că dosarul are o motivație politică. În momentul declanșării procedurii, aceasta a afirmat că este vorba despre „o tentativă de execuție politică”.

Marți, 28 aprilie, la ieșirea din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, politiciana extremistă a spus că va ataca decizia.

Pe numele Dianei Șoșoacă există și alte sesizări aflate deja în lucru în România, printre care un dosar din 2024 privind omagierea publică a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, o autosesizare a Parchetului după declarații publice considerate de natură extremistă, un denunț din 2025 al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, privind promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu, precum și o plângere penală din 2021 formulată de o jurnalistă italiană, care a acuzat-o de lipsire de libertate

În 2025, Diana Șoșoacă a avut și o serie de intervenții publice controversate în Parlamentul European, în care a făcut referiri elogioase la regimul lui Nicolae Ceaușescu și la figuri istorice asociate mișcării legionare.

Dan Rusu, criminolog, despre serialul „Cămătarii”: Când narațiunea victimelor lipsește, ne confruntăm cu violență simbolică

Serialul „Cămătarii” a stârnit numeroase polemici în spațiul public și a împărțit audiența în două - o parte care râde la șmecheria lui Nuțu și Sile și o altă parte care vorbește despre cum punerea reflectorului în acest fel pe aceste personaje glorifică, de fapt, violența. 

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

Ridicarea imunității nu înseamnă o condamnare, ci eliminarea protecției parlamentare. Procurorii români pot continua urmărirea penală și pot dispune noi măsuri procedurale, inclusiv eventuale trimiteri în judecată, dacă probele vor susține acuzațiile.