The bodies of Yusuf Meydan and his 9-year-old daughter Ecrin, who lost their lives in the terrorist attack on Istiklal Street in Istanbul's Beyoglu district, have been flown to Adana, where they will be sent on their final journey. Meydan's wife Mevlüdiye, who was injured in the same attack and was discharged after treatment, shed tears. Photo: Ozan Efeoglu, Anadolu Agency

Corespondență din Turcia. Ce se ascunde în spatele atacului de la Istanbul

Corespondenta PressOne Carolina Drüten scrie, din Ankara, despre primele ecouri ale atacului de ieri, 13 noiembrie, din Istanbul, care a ucis șase oameni și a rănit peste 80.

Teroarea s-a întors la Istanbul. Pe videoclipurile de pe internet se aude o explozie puternică, urmată de o flacără. Imaginile arată un crater negru și oameni care zac pe jos. Cel puțin șase persoane au murit și peste 80 au fost rănite în explozia de duminică după-amiază de pe o populară stradă comercială din metropola turcă. Unele dintre victime sunt încă tratate în spitale.


Vrem să putem relata despre toate evenimentele semnificative care se întâmplă în lume. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

La scurt timp după eveniment, ministrul de interne al Turciei a susținut că gruparea kurdă PKK este responsabilă pentru atac. Persoana care a plasat bomba a fost arestată, a declarat Süleyman Soylu. Anterior, oficiali guvernamentali vorbiseră despre o femeie suspectă care stătea de trei sferturi de oră pe o bancă de pe strada comercială și care s-ar fi ridicat cu puțin timp înainte de detonare. În replică, PKK a negat orice implicare și a transmis că gruparea „nu țintește în mod direct civili” în conflictul pe care îl are cu Turcia.

PKK este listată ca organizație teroristă atât în Turcia, cât și în UE și SUA, și menține poziții în sud-estul Turciei și în nordul Irakului. PKK luptă împotriva statului turc încă din anii 1980, iar conflictul s-a desfășurat cu prețul a zeci de mii de vieți până în prezent. Sub conducerea actualului președinte, Recep Tayyip Erdogan, a fost inițiat un proces de pace, dar acesta a eșuat, în 2015. A urmat un val de violențe.

Faptul că guvernul turc dă acum vina pe miliția kurdă pentru atac este extrem de relevant din perspectiva politicii externe pe două planuri concomitente: extinderea NATO înspre nordul Europei și situația din nordul Siriei.

Turcia acuză „unele țări” că sprijină grupările teroriste

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

În primul rând, PKK se află în centrul unei dezbateri între Turcia, Suedia și Finlanda. În luna mai, țările nordice au depus o cerere de aderare la NATO, pe fundalul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Însă Turcia rămâne singura țară care blochează aderarea Suediei și Finlandei la alianță.

Ankara invocă drept motiv tocmai sprijinul acestor țări pentru grupurile teroriste kurde. Suedia, în special, se află în centrul acestor critici. Steagurile PKK sunt văzute în mod repetat la demonstrațiile din această țară, ceea ce este considerat un afront în Turcia.

Fahrettin Altun, directorul de comunicare al Turciei, a scris luni dimineață pe Twitter: „Atacurile teroriste împotriva civililor noștri sunt consecințe directe și indirecte ale sprijinului acordat de unele țări grupurilor teroriste.” Aceste țări trebuie să înceteze imediat aceste activități dacă „doresc prietenia Turciei”, a mai spus Altun.

El nu a menționat numele niciunei țări, dar este probabil ca mesajul său să fi fost înregistrat cu mare atenție în Suedia. Noul șef al guvernului, Ulf Kristersson, a călătorit în Turcia chiar săptămâna trecută pentru a obține aprobarea lui Erdogan pentru aderarea la NATO – până acum, fără succes.

În opinia Ankarei, măsurile luate de Stockholm și Helsinki împotriva activităților teroriste din țările lor nu au fost suficiente. Speranțele că țările nordice ar putea fi incluse în alianța de apărare până la sfârșitul anului par din ce în ce mai puțin realiste.

Ankara vede legături cu nordul Siriei

În al doilea rând, concluziile guvernului turc leagă atacul și de situația din nordul Siriei. Ministrul de interne Süleyman Soylu a susținut că ar avea indicii că ordinul pentru atac ar fi venit de la Kobane. Capitală a districtului Ain al-Arab din nordul Siriei, Kobane se află chiar la sud de granița cu Turcia și este un oraș locuit în principal de kurzi.

Potrivit unui comunicat al poliției din Istanbul, persoana arestată în legătură cu explozia ar fi mărturisit că a fost antrenată de milițiile kurde și că a venit în Turcia din Siria pentru a comite atacul.

Ankara consideră că grupările kurde active în nordul Siriei sunt ramificații ale PKK – cum ar fi partidul kurd sirian PYD și brațul său militar YPG. Prin urmare, Erdogan dorește de mult timp să creeze o așa-numită zonă de securitate, cu o lățime de 30 de kilometri, pentru a împinge aceste grupuri înapoi de la granița cu Turcia. O astfel de fâșie ar putea fi folosită, de asemenea, pentru a caza refugiații sirieni, care sunt din ce în ce mai puțin doriți în Turcia.

Erdogan a amenințat ultima dată cu o nouă operațiune militară în luna mai. Atunci, el a numit trei locuri care ar putea fi vizate într-o nouă ofensivă – unul dintre ele era Kobane. Până acum, însă, promisiunile sale nu au fost urmate de desfășurări de forțe.

Această problemă provoacă în mod repetat conflicte între Statele Unite și Turcia. Washingtonul a cooperat în lupta împotriva Statului Islamic cu grupurile kurde, pe care Ankara le consideră organizații teroriste. La scurt timp după atacul din Istanbul, ministrul de interne Soylu a criticat atitudinea guvernului american față de grupurile kurde. El a criticat „lipsa de sinceritate (…) a așa-zișilor noștri aliați” și a comparat expresiile de simpatie din partea SUA cu un „criminal care ajunge printre primii la locul crimei”.

Explozia mortală de la Istanbul a provocat unde de șoc în societatea turcă, pentru care astfel de atacuri teroriste de profil înalt nu mai reprezentau o preocupare majoră de mai mulți ani. Turcia, și în special Istanbulul, fuseseră țintele unei serii sângeroase de atacuri în 2015 și 2016, pentru care au fost învinuite cu precădere miliția teroristă Stat Islamic (ISIS) și militanții kurzi.

Unul dintre aceste atacuri a avut loc tot pe strada Istiklal, strada comercială din inima Istanbulului unde s-a produs atentatul de duminică.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...