Corespondență din Sofia. Cum a ajuns Bulgaria aproape de adoptarea euro și de ce România nu are șanse s-o prindă din urmă

Redacția

Victoria Simeonova

Redactor

La acest moment, doar 2 din 10 bulgari doresc ca moneda națională să fie schimbată în euro. 55% sunt complet împotrivă, după cum arată o cercetare publicată în octombrie 2021. Bulgarilor le este frică de schimbare, însă ea se va produce oricum, pentru că despărțirea de leva a fost pregătită de ani de zile. 

Discuția serioasă privind intrarea Bulgariei în zona euro a început cu adevărat în 2007 - anul în care țara a devenit, alături de România, parte a Uniunii Europene. Dezbaterea a scos însă la lumină curente de gândire total opuse - de la „nu schimbați niciodată moneda în euro" la "euro e cea mai bună modalitate de a nu mai fi cea mai săracă țară din UE”.

De atunci și până astăzi, cei care iau deciziile la Sofia au pus la punct legislația, detaliile și strategiile, de la felul în care vor circula două monede (vechea leva și euro) în paralel, până la cum vor primi oamenii restul la magazin. 

Peste Dunăre, România încă așteaptă. În cinci-șase ani, guvernele de la București și politicile lor au „reușit” să debifeze toate criteriile pe care înainte le îndeplineau. Dacă în 2016 România era în poziția de a spune „Da”, acum economia autohtonă nu mai punctează niciuna dintre condițiile de trecere la moneda euro, condiții cunoscute drept criterii de convergență. 

Context istoric

Anul 1997 a adus o mare criză financiară în Bulgaria. Inflația trecea de 20%, ceea ce l-a determinat pe președintele Petar Stoyanov să ia unele decizii critice, tocmai pentru ca Bulgaria să poată depăși criza. 

Una dintre ele a fost înființarea așa-numitului „consiliu monetar”, decizie ce a menținut paritatea dintre leva bulgară (BGN) și euro (EUR), în ciuda inflației și a altor procese economice. 1 EUR = 1,95583 BGN - conform contractelor semnate de Banca Națională a Bulgariei. 

Banca Națională a Bulgariei, Sofia. Foto © Stoyan Haytov | Dreamstime.com

Astfel, moneda națională a Bulgariei a devenit stabilă și potrivită pentru operațiunile financiare internaționale. În ianuarie 2007, Bulgaria a devenit parte a UE, ceea ce a însemnat și startul discuțiilor privind aderarea la zona euro. În 2009, țara și-a exprimat interesul pentru aderarea la ERM2 (EU's Exchange Rate Mechanism n.r. mecanismul cursului de schimb). 

Mecanismul cursului de schimb este unul din criteriile economice de convergență și presupune că o țară trebuie să stea timp de doi ani fără să devieze major de la cursul central. A fost imediat asumat ca prioritate de autoritățile de la Sofia, dar criza financiară din Grecia, declanșată un an mai târziu, a făcut ca intențiile Bulgariei să fie amânate.

La sfârșitul anului 2013, discuția despre intrarea în zona euro a reînceput. Dar de data aceasta cei mai mulți dintre bulgari erau sceptici. Și asta, dar și lipsa de stabilitate de la nivelul guvernului, au făcut ca procesul să încetinească din nou. Până în 2018 chestiunea nu a mai apărut pe agenda publică.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

2020. Discuția cu privire la aderarea la euro începe să se concretizeze

Pe 26 ianuarie 2020, într-un interviu acordat postului național de radio, Kristalina Georgieva, economist bulgar care ocupă funcția de președinte și director general al Fondului Monetar Internațional din 2019, declara că Bulgaria se află "categoric" pe drumul spre zona euro, iar aderarea, conform planului, în 2023 este "pe deplin vizibilă".

Kristalina Georgieva, președinte și director general al Fondului Monetar Internațional. Foto: © Igor Dolgov | Dreamstime.com

Doar câteva zile mai târziu, Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland și unul dintre arhitecții consiliului monetar din Bulgaria, declara că țara nu ar trebui să intre în zona euro. Hanke își menține poziția și astăzi și susține că decizia de adoptare a monedei unice europene a fost una politică. Odată făcută tranziția, bulgarii vor fi și mai săraci, e pesimist profesorul american de economie.  

Schimburile de păreri și viziuni economice nu s-au oprit aici, În opoziție, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, afirma într-un interviu că "Bulgaria încearcă să rezolve o problemă inexistentă."

Pe 10 iulie 2020, un comunicat al Băncii Centrale Europene, a anunțat că leva bulgară a fost acceptată în mecanismul monetar ERM2, așa-numita "sală de așteptare pentru zona euro". 

În anticamera monedei unice erau primite leva bulgărească și kuna croată.  

Steagurile Bulgariei, Uniunii Europene și Croației. Foto: © Alexander Filon | Dreamstime.com

Apoi, pe 30 iulie 2021, Ministerul de Finanțe al Bulgariei a aprobat un plan de aderare la zona euro, care include întreaga strategie monetară pentru următorii ani.  Planul național de introducere a monedei euro în Bulgaria descrie principiile, cadrul instituțional și juridic pentru adoptarea euro, precum și principalele activități necesare pentru introducerea cu succes a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2024.

Documentul abordează toate activitățile și măsurile operaționale importante pe care participanții la pregătirea pentru introducerea euro - sectorul privat, sectorul public și cetățenii - ar trebui să le desfășoare în cadrul procesului de adoptare a monedei euro. 

Nu în ultimul rând, acest document include principiile și etapele principale ale campaniei de informare care vizează sensibilizarea cetățenilor bulgari cu privire la modul de înlocuire a levei cu euro. De la elementele vizuale și de siguranță ale bancnotelor și monedelor euro, la măsurile de protecție a consumatorilor și la alte aspecte importante legate de introducerea euro.

Noul guvern a anunțat în martie 2022 că Bulgaria va adera la zona euro în 2024. 

Ce înseamnă, concret, pentru o țară, tranziția la euro?

În primă fază, conform planului, toate veniturile și cheltuielile din cadrul programului fiscal consolidat, precum și toate activele și pasivele guvernamentale care au apărut înainte de adoptarea monedei euro ar trebui convertite din BGN în EUR, în conformitate cu normele stabilite pentru conversia monetară la momentul aderării Bulgariei la zona euro. 

Conversia ar trebui să aibă loc în ziua adoptării euro, fără aplicarea unei perioade de tranziție. Toate plățile către și dinspre buget ar trebui efectuate în euro începând cu data adoptării euro ca mijloc legal de plată. Excepție ar urma să fie doar plățile în numerar către buget în perioada de dublă circulație a BGN și a EUR, când ar trebui să fie posibilă efectuarea acestor operațiuni în ambele monede. Aceleași reguli vor fi respectate pentru toate taxele și asigurările. 

După aderarea Bulgariei la zona euro, toate titlurile de stat ar trebui să fie convertite din BGN în EUR.

Piața Centrală din Sofia, construită în 1911. Foto: © Iryna Mylinska | Dreamstime.com

În prima lună de la data introducerii monedei euro, leva și euro vor circula în același timp și toate entitățile juridice și persoanele fizice vor putea efectua plăți în numerar în ambele monede. La rândul lor, comercianții cu amănuntul ar trebui să returneze restul clienților doar în euro. Banca Națională a Bulgariei (BNB) va schimba gratuit și fără limită de timp bancnote și monede în leva și euro. 

Vorbind despre acest plan, în urmă cu două săptămâni pentru investor.bg, ministrul bulgar de finanțe Asen Vasilev declara: 

„Sperăm că în această primăvară și în vară vom putea organiza o amplă discuție publică, astfel încât toți cetățenii și toate companiile să fie conștienți de ceea ce înseamnă aderarea Bulgariei la zona euro și de modul în care aceasta le va afecta afacerile și viața. Cu toate acestea, ar trebuie să fie liniștiți; adoptarea euro ca monedă națională nu va provoca turbulențe financiare”.

Bulgarii se tem de euro

În timp ce politicienii lucrează din greu pentru a face posibilă aderarea Bulgariei la zona euro cât mai curând posibil, majoritatea oamenilor din țară se tem că acest lucru ar duce la creșterea numărului de persoane aflate sub pragul sărăciei. 

Potrivit Trend, una dintre cele mai mari agenții de cercetare din Bulgaria, doar 21% dintre bulgari doresc ca moneda națională să fie schimbată în euro. 55% sunt complet împotrivă, arată aceeași cercetare, publicată în octombrie 2021.

Cercetarea Trend include, de asemenea, întrebări detaliate legate de euro și de implicațiile posibilei sale adopții ca monedă națională. Până la 71% din cetățeni consideră că introducerea euro va duce la creșterea prețurilor în Bulgaria. De asemenea, 65% sunt de părere că statul nu oferă suficiente informații despre consecințele adoptării noii monede. 

Foto: © Elkov Oleg | Dreamstime.com

Potrivit expertului financiar Dimitar Chobanov, piața nu va permite o creștere șocantă a prețurilor la schimbarea monedei, dar inflația va crește.

„Vom vorbi despre un proces care se va desfășura pe ani de zile. Multe state care au adoptat euro sunt îngrijorate de faptul că au devenit mai sărace din cauza inflației mai mari. Acest lucru s-ar putea întâmpla și în Bulgaria”, a declarat finanțistul Dimitar Chobanov. 

Iar experții atrag atenția că țările în curs de recuperare a decalajelor, cum este cazul Bulgariei, au întotdeauna o inflație mai mare decât media europeană.

„Ideea este ca veniturile să crească mai repede decât prețurile. Așadar, va exista o inflație mai mare decât în Germania, să zicem, indiferent de momentul în care vom intra în zona euro și indiferent dacă vom intra sau nu în ea. Cred că oamenii pot vedea clar nivelurile inflației în acest moment”, a declarat și Petar Ganev, de la Institutul pentru Economia de Piață.

Economiștii sunt categorici că este foarte important să se respecte disciplina fiscală atunci când se schimbă moneda, respectiv să nu se ajungă la datorii mari.

Introducerea monedei euro în Bulgaria are atât aspecte pozitive, cât și negative, potrivit vicepremierului pentru gestionarea fondurilor europene Atanas Pekanov. Dacă va coincide cu o perioadă de creștere a consumului, prețurile vor crește mai mult, dar cel mai mare risc „va fi pentru grupurile cele mai vulnerabile”.

Oamenii din localitățile izolate, precum și cei mai în vârstă, trebuie să fie bine pregătiți, printr-o campanie de informare și monitorizare a prețurilor, pentru a fi adaptați la schimbare, susține economistul.

Bulgarii săraci se tem că, odată cu adoptarea monedei euro, vor deveni și mai săraci. Foto: © Nikos Avrantinis | Dreamstime.com

Bulgarii, într-un fel, au adoptat moneda euro de mult timp, pentru că a fost folosită în plăți. O mare parte din exporturi sunt în euro, la fel și o parte din ce în ce mai mare din importurile bulgărești, prețurile la închiriere, proprietățile imobiliare - toate sunt calculate în euro. Bulgarii își păstrează economiile în euro. 

„Pentru bulgarul mediu nu se va schimba nimic. Prețurile vor scădea din nou, deoarece ele sunt determinate de cererea și oferta de pe piață. Exemplul Greciei lui Hanke se datorează faptului că nu cunoaște Bulgaria", a mai susținut Pekanov, într-un interviu pentru Radioul Național Bulgar.

Aderarea României la euro: cum noi ne grăbim încet

Dacă Bulgaria e pe ultima sută de metri înainte de adoptarea monedei euro, pas programat să aibă loc la 1 ianuarie 2024, în România fiecare guvernare a avansat câte un termen, însă datele asumate n-au depășit nivelul de intenție.

Tehnic, trecerea la moneda unică implică o serie de criterii pe care o țară trebuie să le îndeplinească. Statutul legal al Băncii Naționale ar trebui modificat sau ajustat, inflația ar trebui ținută la o anumită valoare de referință, România nu ar trebui să mai depășească țintele de deficit asumate, respectiv să nu mai cheltuiască cu mult peste ce încasează la buget, iar cursul de schimb ar trebui să intre sub mecanismul tehnic ERM II. 

Altfel spus, BNR n-ar avea voie să intervină asupra cursului timp de doi ani, ceea ce, la acest moment, ar putea provoca o deraiere gravă a economiei autohtone. Așa că, la acest moment, România nu bifează niciunul dintre criteriile majore de convergență. În 2016 Bucureștiul le bifa pe toate. 

Deși România nu are o problemă a cursului de schimb și a stabilității cursului de schimb, „dificultatea permanentă pentru noi a fost stabilitatea prețurilor”, după cum susține la PressOne economistul Aurelian Dochia. 

„Cu excepția a doi ani, 2015 și 2016, noi niciodată nu ne-am încadrat în acel criteriu impus de Tratatul de la Maastricht, care spune că trebuie să fim cu o inflație într-o zonă de 1,5% față de cea mai bună inflație din cele mai performante trei țări din spațiul european. Tot timpul noi am avut o inflație cu mult peste media din zona euro. Și acest criteriu cred că va continua să ne dea bătăi de cap. 

În momentul de față evident că avem o problemă și cu finanțele publice, respectiv cu deficitul bugetului public, care e cu mult peste limita de 3%. Probabil că va dura cel puțin 2-3 ani până când vom reuși să ne încadrăm în acest parametru.” 

Nu suntem în zona euro, dar asta nu înseamnă că suntem avantajați pentru că avem controlul asupra politicilor monetare, crede economistul Aurelian Dochia. În evaluarea sa, interconectarea economiilor europene face ca pârghiile BNR să fie oricum din ce în ce mai limitate. 

„După părerea mea acest control este extrem de slab productiv. România e integrată în UE și într-o piață financiară internațională de care depinde și eficacitatea instrumentelor pe care le poate folosi Banca Națională este deja foarte limitată. Am văzut deja în criza din 2008-2009 că nu putem face prea mult. În momentul de față mi se pare din ce în ce mai clar că este preferabil să fii membru al zonei euro, decât să fii în afara ei.” 

Nici românii, pe de altă parte, nu se grăbesc în acest sens. „Cred că nu există un foarte mare interes”, adaugă Aurelian Dochia. 

„Cei care au o mai mare expunere, să spunem, la viața internațională, cei care călătoresc mai mult, probabil că își dau seama că ar fi benefic să fim și noi în zona euro. Dar pentru majoritatea oamenilor faptul că se duc să cumpere la piață în lei sau euro nu reprezintă o mare diferență. Cred că există chiar și o anumită temere că schimbarea mondei ar putea să ducă la o creștere a prețurilor. E o temere care a existat în toate țările care au trecut la euro. Nu cred că din partea populației vine o presiune prea mare în favoarea euro, dar nici împotrivă.” 

În ianuarie 2022, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, avansa 2029 ca țintă viabilă pentru aderarea României la euro, adăugând că, până la acea dată, toate țintele de aderare fuseseră ratate. 

Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor. Foto © LCVA | Dreamstime.com

Patru luni mai târziu, în Programul de Convergență 2022, Guvernul Ciucă nici nu mai menționează o dată la care să-și propună aderarea la grupul celor 19 state UE care au euro, precizând doar că vrem în zona euro, dar nu și când vrem și limitându-se la a se concentra pe consecințele pandemiei și ale războiului din Ucraina. 

Concluzie

Între timp, principalele canale de propagandă rusească îi fac pe bulgari să se teamă din ce în ce mai mult de moneda euro. Ele publică articole despre sfârșitul UE, care va veni în curând, și despre problemele cu care s-a confruntat Grecia atunci când și-a schimbat moneda.

Dar majoritatea presei pro-ruse uită să menționeze consiliul monetar din 1997, care va juca un rol important atunci când Bulgaria va adera, în cele din urmă, la zona euro. 

Aderarea Bulgariei la zona euro urma să se producă mai devreme sau mai târziu. Și, deși politicienii, economiștii și publicul au păreri împărțite pe această temă, procesul a început deja. Depinde de strategia bulgarilor dacă acest lucru va fi un avantaj sau nu și cum vor trăi oamenii după ce se va întâmpla. 

Între timp, un lucru este sigur: dacă atât Bulgaria, cât și România ar pune capăt corupției și altor fenomene negative de ordin politic și social, moneda nu ar mai avea un rol atât de important în viața oamenilor.

Foto: © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€