Corespondență din Budapesta. Alegeri parlamentare 2022: optimismul de duminică, pesimismul de luni

Înainte de alegerile de duminică, partidul naționalist Fidesz, în frunte cu premierul Viktor Orban, avea o majoritate de două treimi în Parlament. De 12 ani se bucura de această poziție, iar asta i-a permis să schimbe în voie legi organice, inclusiv pe cele care reglementează sistemul electoral. A și făcut-o imediat ce a ajuns la putere, astfel că la alegerile din 2014, Fidesz a obținut aceeași majoritate, deși a avut doar 45% din voturi.

Însă la alegerile din 3 aprilie 2022, s-a întâmplat ceva fără precedent în politica ungară din ultimii 12 ani: Fidesz a avut un adversar care se prefigura, pentru cei mai optimiști, pe măsură: Egységben Magyarországért (Uniți pentru Ungaria), o coaliție de șase partide din opoziție, întinse pe tot spectrul politic. De la social-democrații MSZP, la Jobbik, un fost partid de extremă dreaptă, convertit la un conservatorism mai moderat. Cap de listă la ei și adversarul direct al lui Orban a fost Péter Márki-Zay, primarul orașului Hódmezővásárhely, un orășel mai aproape de Timișoara decât de Budapesta. 

Ultimul sondaj, realizat de Zavech Research, plasa Fidesz-ul lui Orban cu doar câteva procente în fața coaliției. Competiția se anunța strânsă. 

Duminică, Viktor Orban a câștigat al patrulea mandat consecutiv în fruntea Guvernului.

Acesta este un reportaj de pe străzile Budapestei, realizat în weekendul alegerilor parlamentare de pe 3 aprilie 2022.

Budapesta, bula oamenilor care vor schimbarea sistemului

Palma are 33 de ani și un zâmbet molipsitor. A călătorit mult prin Europa, a și lucrat câțiva ani în Elveția, dar a ales să se întoarcă acasă, în Budapesta, unde deține acum un mic business cu haine imprimate cu design-uri de la artiști locali. 

„Am ales să mă întorc pentru că iubesc Ungaria și chiar sper la o schimbare. Pentru că iubesc să trăiesc aici.”

O spune sincer, cu toată inima, din spatele tejghelei din micul ei showroom aflat în centrul Budapestei. Când o întreb ce se întâmplă în oraș zilele acestea, începe direct cu alegerile de duminică. 

PressOne: Vei merge la vot? Cu ce așteptări te duci?

Palma: Normal că o să votez. Eu țin mai mult cu opoziția, dar din păcate nu le dau șanse prea mari. Problema e că MSZP, care erau în fruntea guvernului înainte de Fidesz, au dat-o rău în bară. Trebuiau să dispară. Dar încă sunt aici (n.r. în coaliție), și asta strică toată chestia.

Un alt lucru e că aici, în Budapesta, noi chiar trăim într-o bulă. Suntem împotriva acestui guvern. Însă ca să fiu sinceră, eu nu cred așa tare nici în opoziție, dar aleg răul mai mic.

PressOne: Ți se pare că tinerii din Ungaria sunt interesați de aceste alegeri? Sunt motivați să meargă la vot?

Palma: Da, sigur că da. Cred că sunt foarte interesați să voteze pentru că vor să schimbe sistemul. Suferă. Sistemul educațional e dat peste cap, profesorii nu sunt plătiți. Tinerii nu văd un viitor bun aici, în Ungaria. Mulți vor să plece din cauza salariilor mici și a lipsei de oportunități.

PressOne: Într-o declarație recentă, Viktor Orban afirmă că cea mai mare miză la alegerile parlamentare de duminică este dacă Ungaria se implică sau nu în războiul din Ucraina. Tu ce crezi, ar trebui ca Ungaria să se implice mai mult sau e mai bine să rămână pe margine și să-și conserve relațiile cu Rusia?

Palma: Chiar sper că nu avem doar aceste două opțiuni. Mă întristează foarte tare situația, urăsc războiul. Nu mi-l doresc în țara noastră sau oriunde în apropiere, iar asta nu ține de relațiile noastre cu Rusia. Nu-mi pasă de asta. Vreau doar pace, și cu UE și țările din jurul nostru, și Rusia. Știu că nu este ușor, mai ales că noi importăm mult gaz din Rusia. Am auzit că UE vorbește despre încercarea de a scăpa de dependența de gazul lor. Dar asta va dura. Ca om obișnuit, sper că vor exista și alte opțiuni în afară de a alege între Rusia și Ucraina. 

„Nu există un mod relaxat de a vorbi despre alegeri”

Am purtat aceeași conversație cu Marton și Rahel, joi seara, înainte de concertul unei trupe locale. El are 24 de ani, ea 22. El e îmbrăcat în negru, din cap până-n picioare, ea poartă o fustă plisată roșie și botine albe. Dintre toți oamenii adunați în Turbina, un fost spațiu industrial transformat într-un club ca un labirint, au fost singurii care au fost deschiși să vorbească despre alegerile de duminică. 

„Nu există un mod relaxat de a vorbi despre acest subiect”, mi-a trântit cineva. Lumea din Budapesta vine în locuri de genul ăsta ca să evadeze din problemele cotidiene, nu ca să discute politică. E și cazul lui Marton și Rahel. Le simt crisparea în primele momente de conversație. Înțeleg ulterior de unde vine ea.

„Am auzit o poveste de la un prieten care face o cercetare într-un sat aproape de granița cu România. Mi-a spus că sunt o mulțime de autobuze care vin de peste graniță cu oameni care nu sunt de fapt maghiari și pot vota pentru că au locuința din buletin pe teritoriul Ungariei. Acesta este unul dintre motivele pentru care cred că Fidesz va câștiga. Ei nu sunt maghiari, sunt doar plătiți”, îmi spune Rahel.

Îmi remarcă scepticismul, dar mă asigură că nu e vorba de ficțiune. Marton aprobă și vine cu un alt exemplu:

„Au fost situații cu autobuze care veneau din sate pentru demonstrațiile Fidesz. Și oamenii nici nu aveau habar pentru ce au venit aici. Erau doar plătiți. Dar sunt cumva optimist în privința acestor alegeri.”

Și el îmi spune același lucru pe care l-a menționat Palma: Că Budapesta e o insulă a oamenilor care s-au săturat de Fidesz, și care acum își îndreaptă speranțele spre opoziția unită. De altfel, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, face parte din partidul verzilor din alianță.

„În țară situația e exact pe dos. E destul de greu să convingi oamenii că Fidesz este alegerea greșită. Pentru familia mea și multe alte familii, partidul ăsta a făcut viața destul de dificilă. N-o să spun exact cum, e destul de personal. Dar cred că ultimii 12 ani n-au fost chiar cei mai oportuni pentru noi”, mărturisește Marton.

„Dacă le spun oamenilor că mama mea e profesoară, iar tatăl meu lucrează în sistemul de sănătate, pur și simplu vor râde. Acestea două sunt printre cele mai importante, și totuși, printre cele mai prost plătite locuri de muncă din Ungaria”, explică și ea.

În ceea ce privește războiul, Rahel e categorică: „Cred că acest război nu are nimic de-a face cu Ungaria. Și Ucraina și Rusia au avut un motiv ca să înceapă acest război. Situația nu e așa simplă cum pare. Nu pot să susțin cu totul nici Ucraina, nici Rusia. Nu știu ce se întâmplă acolo, dar nu miroase a bine. Oricum ar fi, oamenii inocenți nu merită ceea ce se întâmplă.”

Își încheie propoziția, își termină și țigara și oftează. Apoi fața i se luminează. Începe concertul, e momentul să lase politica deoparte. În câteva minute îi pierd pe amândoi în mulțime. 

Între război și așa-zisă neutralitate. Între Rusia și Vest. Miza alegerilor parlamentare din Ungaria 

Alegerile parlamentare din 3 aprilie au mize multiple, iar rezultatele vor avea reverberații mult peste granițele Ungariei. După doi ani dificili, în care țara a înregistrat printre cele mai mare rate de deces din cauza pandemiei, inflația a crescut și guvernul lui Orban s-a aflat în conflict constant cu UE pe probleme legate de statul de drept, la aceste alegeri se prefigurează mai clar ca niciodată în ultimii 12 ani șansa pentru sfârșitul democrației iliberale instaurate de Fidesz și întoarcerea cârmei către Vest.

Războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina oferă și mai multă greutate votului și a devenit, în mod natural, tema centrală a campaniei electorale, capitalizată de ambele tabere. Orban o portretizează ca pe opțiunea ungurilor de a intra în război sau nu, în vreme ce adversarul său, Péter Marki-Zay, a numit-o o alegere între Rusia și Vest. Cumva, ambii au dreptate.

Alegerea lui Orban pentru a patra oară consecutiv ar însemna, în acest punct, că Ungaria îmbrățișează fățiș o agendă politică favorabilă Rusiei. Până la urmă, e vorba de cel considerat la nivel european aliatul de încredere al lui Putin, cel care se asigură că propaganda Moscovei se aude răspicat și în Ungaria, la schimb pe un abonament cu preț convenabil la gaze. 

Oricât de mari ar fi fost eforturile premierului de a mima neutralitatea și a-i convinge pe unguri că războiul nu îi privește, adevărul e că relațiile internaționale ale Ungariei sunt mai vulnerabile ca niciodată în contextul războiului, după cum arată Wojciech Przybylski, editor-șef al Visegrad Insight pentru Politico. Omologii lui Viktor Orban din Cehia, Slovenia și Polonia l-au vizitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Orban în schimb, l-a acuzat că-și bagă nasul în politica internă a Ungariei, după ce Zelenski i s-a adresat direct într-un mesaj video, cerându-i să decidă de partea cui se află. 

Deși rezultatul alegerilor e greu de prezis din cauza sistemului electoral din Ungaria, care capitalizează chiar și cel mai mic avantaj în procente în favoarea partidului mai puternic, cert e că el va determina dinamica politică din Europa de Est în următorii câțiva ani.

Partidele mici sunt pe străzi, printre oameni. Fidesz are metode mai bune

Vineri dimineață, zona din jurul stației de metrou Kálvin tér pare sub asediu. Vreo treizeci de oameni în hanorace roșii se agită, se așează în linii paralele apoi se împrăștie din nou, în timp ce o voce răsună dintr-un megafon. 

Doar câtorva dintre ei le poți vedea fețele, restul sunt acoperite de măști cu chipul lui Dalí. Sunt susținători ai partidului MeMo și și-au ales serialul „La Casa del Papel” ca analogie pentru măsurile economice pe care le propun. Sunt și ei în opoziție, dar nu fac parte din coaliție. MeMo e un partid foarte tânăr, înființat de György Gattyán, unul dintre cei mai înstăriți oameni din Ungaria, cu doar câteva luni în urmă. 

Însă dacă ar trece de pragul de 5% și ar intra în Parlament, cele două mari puteri ar putea fi nevoite să negocieze cu ei pentru a avea majoritate. Din pricina unor așa-zise legături cu Fidesz, unii cred că acest partid a fost format numai pentru a pune bețe în roate coaliției. 

E și cazul lui Zoltan, care poartă pe gulerul gecii de blugi două insigne purpurii, pe care mi le arată mândru. A venit țintit la cei de la MeMo ca să-i întrebe cum ar aborda ei problema inflației. Când îl întreb cum ar descrie alegerile de anul acesta, îmi răspunde cu refrenul care circulă de ani buni în presa internațională când vine vorba de procesul electoral în Ungaria: „It’s a free election, but it’s not a fair fight.” 

„Candidații din opoziție au avut dreptul la cinci minute de discurs în dezbaterile de la televizor. Fidesz are parte de publicitate constant. Chiar și așa, cred că sunt mari șanse ca ei să nu mai fie la putere după aceste alegeri”, spune Zoltan. 

O apariție aparte pe buletinul de vot de duminică și una destul de rară pe afișele de pe stâlpi este Partidul satiric al Câinelui Maghiar cu Două Cozi. Da, fix așa se numește. Pe afișele lor nu vezi vreo mutră de politician zâmbind încrezător sau scrutând viril, ci… un câine cu două cozi așa cum l-ar desena un copil de cinci ani. 

Duminică, în ziua alegerilor, am dat peste un stand al lor în fața unui mall. Nu încercau să convingă oamenii să meargă la vot, dar la cortul lor era circulație mare. Strângeau donații pentru Ucraina și ofereau suport pentru refugiați. 

Înapoi în fața gării Keleti, mă abordează două doamne în pelerine albe, la vreo 40-50 de ani. Vin din spatele unui stand de pe care zâmbește Péter Márki-Zay. Iată și coaliția, cei pe care Orban îi numește azi, în ziua alegerilor, „comuniștii”. Fac exact ceea ce lui îi este teamă că fac: îndeamnă oamenii să meargă la vot. După ce mă aud spunând „Hello”, își opresc din discursul din care nu înțelegeam niciun cuvânt. Râd, apoi mă întreabă într-o engleză cu accent britanic ce fac în Budapesta. 

„Ah, lucrezi în presa independentă! Asta e super. Noi nu prea avem așa ceva”, îmi spune una dintre ele râzând.

La ele nu se simte pic de încordare, nici măcar atunci când le întreb ce șanse cred că are coaliția. Sunt încrezătoare, oamenii chiar se duc la vot. Iar aici, în Budapesta, asta înseamnă în mare parte, voturi pentru coaliție sau cel puțin, împotriva Fidesz. Poate acesta e motivul pentru care la ora 15, când mi-am luat rămas bun de la Budapesta, aproape 57% dintre locuitorii ei votaseră deja. La nivel național, prezența la vot se ridica și ea la mai bine de jumătate din populație.

Partidul lui Viktor Orban nu s-a deranjat să iasă pe străzile din Budapesta în cele patru zile dinaintea alegerilor. A rămas o prezență latentă, în afișele de la colț de stradă, la metrou și în mentalul colectiv. 

În timp ce opoziția lucrează la firul ierbii, Fidesz privește sfidător de la ferestrele superbului palat de pe malul Dunării. Când deții puterea, ai la dispoziție metode mult mai eficiente: gerrymandering, control asupra mass-media și campanii de denigrare.

Metode care se dovedesc a fi, în final, mai eficiente: aproape de ora 12 noaptea, Orban își declară „victoria care se vede chiar și de pe lună dar mai ales, de la Bruxelles”.

După numărarea tuturor voturilor, Fidesz și-a securizat din nou majoritatea de două treimi în Parlament: 135 de locuri din 199. Opoziția are numai 57. Partidul de extremă dreaptă Mi Hazánk (Patria noastră), noul Jobbick, a intrat și el în Parlament. Pe harta electorală, Budapesta rămâne o pată pestriță într-o țară portocalie.