Văz monstruos: ochelarii digitali cu realitate augmentată

La mijlocul deceniului viitor vom lăsa tot mai des telefonul mobil în geantă sau în buzunar și ne vom lua informațiile cu precădere de pe ecranul translucid al ochelarilor inteligenți.

E un scenariu care azi pare improbabil, însă miliardele de dolari investiți anual în această industrie îl vor transforma în realitate: vom merge pe stradă purtând ochelari care nu diferă semnificativ de cei normali, dar cu ajutorul cărora vom ști mult mai multe despre lucrurile din jurul nostru.

Vorbim despre realitatea augmentată (Augmented Reality) − tehnologie care permite inserarea de informație în câmpul nostru vizual, între ochi și obiectele din mediu.

Unul dintre principalii jucători de pe această piață este compania americană Vuzix: ochelarii lor sunt capabili nu doar să filmeze sau să te ghideze pe stradă, dar și să-ți transmită sunete prin vibrații, fără să mai ai nevoie de căști audio.

Facebook a anunțat că va produce în curând propriii ochelari, iar Apple, Google, Amazon, Intel, Sony și Microsoft sunt capabile oricând să lanseze dispozitive sofisticate pe această piață.

Facebook lucrează la o pereche de ochelari AR care nu diferă prea mult, ca design, de niște ochelari normali.

Există și concurenți din România, precum firma brașoveană ClarK, care se orientează pe nișe profitabile.

Unul dintre fondatorii ClarK este Vlad Măcelaru: are doar 25 de ani și, cu o echipă exclusiv românească și la fel de tânără, a strâns deja un palmares impresionant de premii internaționale pentru inovațiile sale.

"Realitatea augmentată este unul din trendurile majore ale deceniului și va avea un rol crucial în viitor.

În contextul în care joburile ce implică sarcini repetitive vor fi din ce în ce mai ușor de înlocuit cu soluții automatizate, realitatea augmentată va fi o soluție necesară pentru a menține factorul uman competitiv", spune Vlad, care e Business Developer la ClarK.

Cum arată acum ochelarii digitali:

De la smartphone la ochelarii digitali inteligenți

Pe 3 aprilie 1973, dr. Martin Cooper se afla în fața hotelului Hilton din Manhattan, tremurând de nerăbdare.

Cu mari emoții, și-a pus la ureche un obiect imens, în formă de cizmă, pe care el îl inventase, și a format un număr de telefon, cel al principalului său rival, Joel Engel. A fost primul apel telefonic mobil din istorie.

Ulterior, a fost nevoie de aproape 10 ani ca tehnologia să devină accesibilă comercial, și încă pe atât până să apară primul prototip de smartphone, Angler, prezentat de IBM în 1992.

Totuși, de la acesta din urmă au mai trecut doar 15 ani până la iPhone, dispozitivul care a declanșat schimbări profunde în domenii la care Martin Cooper nici nu s-ar fi putut gândi.

Azi suntem complet dependenți de smartphone: îl folosim ca să vorbim, să socializăm, să aflăm informații, să fotografiem, să filmăm, să ne jucăm și așa mai departe.

Toate aceste funcții vor putea fi preluate în curând de ochelarii inteligenți dotați cu AR (Augmented Reality).

Realitatea augmentată a fost folosită pentru prima dată în 1992, în cadrul unui proiect al Forțelor Aeriene americane, însă abia la orizontul anilor 2000 a început să apară și în proiecte comerciale.

Poate cel mai faimos exemplu de AR este jocul Pokemon Go, sursa unei adevărate isterii în 2016, când milioane de oameni de pe toate continentele se mișcau ca lunaticii pe străzi, în căutarea Pokemonilor care le apăreau pe ecranele telefoanelor atunci când ajungeau într-un loc anume.

Ce înseamnă realitate augmentată

Realitatea augmentată este o tehnologie care permite interpunerea unui strat de informații (de obicei, reprezentate grafic) peste câmpul nostru vizual.

Practic, imaginile afișate prin AR completează sau modifică ceea ce vedem noi în mod real.

De la filtre amuzante din aplicațiile de chat până la informații relevante despre temperatura unui material sau direcția în care trebuie să mergem, utilizările AR sunt nelimitate.

Spre deosebire de realitatea virtuală (VR), dispozitivele AR ne permit să vedem în permanență și ce se întâmplă în lumea reală.

*

AR este deja foarte avansată în proiecte militare, în special din domeniul aviației, dar este folosită și în industria IT.

Acolo, ochelarii smart de primă generație, precum Google Glass sau Microsoft Hololens, și-au găsit deja utilizări precise: ajută muncitorii să obțină informații despre echipamente sau despre mișcările pe care trebuie să facă pentru a monta corect anumite părți ale acestora.

Nici nu e de mirare că ochelarii inteligenți au prins mai întâi în acest domeniu, având în vedere costul unei perechi, care e de ordinul miilor de dolari.

În plus, deși companiile credeau că vor fi acceptați rapid de gameri și de pasionații de tehnologie, primii smart glasses au fost mai degrabă respinși, în special din cauza problemelor legate de intimitate – camerele foto/video, dar și a dimensiunilor apreciabile, asemănătoare mai degrabă unei căști decât unor ochelari obișnuiți.

Google Glass și-au găsit utilizarea în mari companii, precum BMW, GM sau Ford.

Ochelarii inteligenți românești

Primul produs al românilor de la ClarK este o pereche de ochelari digitali inteligenți care folosesc realitatea augmentată.

Destinați aplicațiilor din domeniul auto, petrolier și logistic, ochelarii ClarK sunt deocamdată la nivelul de prototip.

În curând însă, își vor găsi locul în companii internaționale, intrând pe o piață estimată acum la circa 5 miliarde de dolari, cu potențial de creștere la peste 30 de miliarde de dolari până în 2025.

Nu e simplu să faci așa ceva din România. Ne spune chiar Vlad Măcelaru, Business Developer la ClarK:

"Cel mai dificil e să incluzi în soluția propusă și dezvoltarea unor produse hardware. Specific pentru AR, provocările vin când trebuie să punem în balanță nevoile clientului cu ceea ce inginerii cred că e 'cool'.

Multe soluții actuale sunt overengineered (complicate fără rost, pentru a fi mai rezistente − n.r.) tocmai din cauza acestui dezechilibru, iar de cele mai multe ori, piața are nevoie de produse simple, robuste și eficiente.

Fiind un domeniu nou, este de asemenea dificil să transpui nevoile clientului în produs, și să-i explici cum o astfel de tehnologie îi poate îmbunătăți afacerea.

Cu toate acestea, am observat că, în vest, Germania în special, se caută activ astfel de soluții, iar companiile mari au încercat deja produse similare".

Totuși, Vlad este optimist. Ne spune tot el:

"În momentul de față, România are un potențial extraordinar să devină un hub pentru startup-uri care combină soluții software și hardware.

Cu toate acestea, oamenii talentați de care dispune România nu sunt suficienți pentru a materializa potențialul.

E nevoie de ajutor din partea statului în privința politicilor de import pentru zona de hardware, și de eventuale beneficii sau subvenții pentru producătorii de electronice din România.

Altfel nu avem cum să facem față pe o piață din ce în ce mai competitivă. Iar peste toate acestea, sau înainte de toate acestea, trebuie să pornim de la educație. Școala nu este aliniată la mediul de afaceri".

Vlad Măcelaru cu unul dintre prototipurile create de ClarK.

Cum ne va schimba realitatea augmentată viața

Este ușor să consideri AR ca fiind doar o modă, cum a fost tehnologia 3D pentru televizoare. La fel ca în cazul ceasurilor inteligente (smart watches), realitatea augmentată are nevoie în primul rând de dispozitive suficient de mici ca să nu deranjeze.

Apoi, trebuie să ofere sensibil mai mult decât oferă ecranul unui telefon mobil, pentru că vorbim despre sume de bani similare pentru fiecare dintre aceste aparate.

Totuși, în următorii 10 ani vor apărea ochelari digitali tot mai performanți, cu un cost din ce în ce mai mic, astfel încât ne putem aștepta ca la mijlocul anilor 2020 să avem o explozie similară celei înregistrate de smartphone-uri din 2007 încoace.

Efectele vor fi pe măsură:

- vom putea afla enorm de multe lucruri despre realitatea înconjurătoare, fără să mai folosim telefonul mobil;

- vom putea vorbi cu prietenii și cu partenerii de afaceri fără să mai scoatem telefonul din geantă, doar cu ajutorul microfonului încorporat în ochelari;

- vom putea afla rapid orice informație dorim despre lucrurile din jur, doar privind către ele.

Cum funcționează ochelarii inteligenți

Indiferent de producător, tehnologiile au câteva elemente comune:

  • ochelarii sunt, de fapt, niște computere miniaturizate;
  • informația este afișată la nivelul ochilor prin diverse procese optice (difracție, polarizare, refracție etc.);
  • sunetul este transmis prin vibrații ale ramelor sau prin conectarea la căști Bluetooth;
  • utilizatorul folosește gesturi sau comenzi verbale predefinite pentru a utiliza funcțiile digitale ale ochelarilor;
  • ochelarii cuprind de obicei microfon, cameră foto/video, GPS, senzori de mișcare, antene wireless și alți senzori pentru funcții speciale, în funcție de publicul-țintă.

Ochelarii Intel Vaunt nu vor mai ajunge pe piață, dar tehnologia dezvoltată pentru ei va fi integrată în alte produse. Sursa foto: theverge.com

*

Există nenumărate scenarii cu privire la aplicabilitatea ochelarilor AR: conform lui Vlad Măcelaru, principalele utilizări vor fi cele de sortare și alegere între mai multe obiecte, precum și augmentarea experienței în supermarketuri.

Dar ochelarii vor putea fi folosiți și în domeniul imobiliar, în amenajări interioare, în sănătate și educație.

Dacă aplicațiile de recunoaștere facială avansează suficient, vom putea identifica persoanele pe lângă care trecem, primind instantaneu informațiile din profilul personal pe care ele sunt dispuse să le facă publice. (China e deja pe acest drum.)

Vom putea formula o întrebare și vom primi răspunsul imediat, spus în limbaj natural, în funcție de rezultatele căutării pe internet făcute de softul cu inteligență artificială al ochelarilor.

Vom putea vedea traseul pe care trebuie să-l urmăm ca să ajungem la destinație, sau vom putea vizualiza un cartier care nu mai există.

În fine, turiștii vor fi cei mai fericiți. Ei vor primi pe ecranul ochelarilor tot ce doresc să știe: de la simple informații afișate ca text sau citite, până la reprezentări tridimensionale ale unor evenimente istorice care s-au petrecut în acel loc.

Cum funcționează prima generație de ochelari inteligenți:

*

Transformarea va fi una de substanță. Azi ne petrecem viața într-un mod analogic – realitatea pe care o vedem nu dispune de un strat de informație care să ne permită să aflăm detalii suplimentare.

Iar dacă dorim, totuși, să știm mai multe, trebuie să folosim un smartphone, o carte sau să întrebăm pe cineva.

În momentul în care aplicațiile de AR vor începe să conecteze informația existentă pe internet cu o localizare precisă prin GPS, vom avea acces permanent la informația sintetizată.

Ne vom baza din ce în ce mai puțin pe memorie și din ce în ce mai mult pe interacțiunea cu inteligența artificială care ne va sintetiza acele informații.

Consecințe?

Un copil nu mai trebuie să memoreze date istorice: le poate afla printr-o simplă interogare verbală.

Un doctor este ajutat de inteligența artificială să pună un diagnostic corect, în funcție de semnele de boală detectate de aplicația specializată de pe ochelarii digitali.

Un student la medicină vizualizează organele interne ale unui cadavru fără să mai fie nevoie de o autopsie, printr-o altă aplicație de AR.

În fine, camera foto/video de pe ochelari poate fi folosită și mai des decât un smartphone, pentru că o singură apăsare pe rama ochelarilor poate porni înregistrarea. Iar imaginile trimise de ceilalți vor fi văzute în cel mai imersiv mod cu putință, ca și când am fi acolo.

Faptul că ochelarii digitali vor fi la nivelul ochilor și urechilor ne va ține permanent conectați la internet și la traficul de informație din rețea.

Învățământul va trebui schimbat pentru a reflecta acest lucru – se va trece de la accentul pus pe memorare, la dobândirea informației corecte și aprofundarea acesteia.

Impactul aplicațiilor AR va avea o magnitudine mai mare decât cel produs de telefonul mobil, tocmai din cauza conectării permanente la lumea virtuală.

Cum funcționează realitatea augmentată?

Informațiile despre mediul înconjurător pot fi obținute prin utilizarea de markeri GPS, prin citirea unor markeri QR/2D care pot fi recunoscuți de telefoanele mobile sau chiar prin folosirea senzorilor de pe ochelarii inteligenți.

Astfel, un marker aplicat pe un zid poate oferi informații despre clădirea respectivă sau poate genera o reclamă.

Alternativ, când telefonul mobil sau ochelarii smart detectează că ai ajuns într-un anumit loc, îți pot fi afișate informații despre ofertele din zonă sau se pot activa elemente ale unui joc AR.

Ochelarii digitali sunt echipați cu senzori de mișcare, astfel încât o simplă mișcare a capului sau a ochilor este suficientă ca să navighezi prin lumea virtuală afișată în câmpul vizual.

Există aplicații de AR care folosesc camera foto pentru a detecta și anumite gesturi ale utilizatorului, permițând interacțiunea acestuia cu obiecte virtuale: el poate vedea interiorul unei mașini noi, piesele componente ale unui utilaj sau cum va arăta cu tricoul pe care tocmai l-a ochit într-un magazin.

Ochelarii digitali ar putea fi urmați de lentile de contact inteligente, ca prim pas spre transformarea omului într-un cyborg.

AR trebui să ne temem de realitatea augmentată?

Ca orice tehnologie, AR va veni cu propriile dezavantaje. Aceeași tehnologie care îți permite să afli ce dorești despre un obiect sau despre un loc anume va fi folosită pentru a te bombarda cu reclame personalizate.

Apoi, chiar dacă ochelarii AR îți permit să vezi și realitatea înconjurătoare, creierul este obișnuit să se concentreze asupra unui singur lucru, așadar vom avea destule accidente cauzate de neatenție.

Mari semne de întrebare apar și în privința modului în care AR ne va afecta relațiile sociale.

Deja ieșirile cu prietenii sunt adesea doar ședințe de stat cu ochii în telefon – ca atare, pentru că ochelarii AR îți permit să privești altceva în timp ce te prefaci atent la conversație, bariera comunicării ar putea deveni și mai puternică.

Sunt multiple studii care arată că persoanele ce petrec foarte mult timp pe internet suferă de tulburări de concentrare, oboseală cronică, scăderea productivității și depresie.

Toate acestea vor fi exacerbate de permanentizarea conexiunii la rețea.

În plus, apar probleme legate de intimitate: când ai în permanență cu tine o cameră foto/video care poate începe să înregistreze fără să prevină, riști să fii respins de ceilalți.

Nu ne putem aștepta ca ochelarii digitali să fie adoptați la aceeași scală ca smartphone-urile, dar vom avea cel puțin câteva sute de milioane de oameni care-i vor folosi până la finalul anilor 2020.

Deși nu vor fi adoptați de toată lumea, ochelarii digitali îi vor apropia pe utilizatorii lor de noțiunea de cyborg: un hibrid om-mașină cu capacități mult superioare unui Homo Sapiens.

Pe măsură ce miniaturizarea va avansa, iar ochelarii digitali vor fi înlocuiți de lentile smart sau chiar de dispozitive ce comunică direct cu creierul, această transformare va fi una și mai profundă.

Să nu credem că acest orizont este foarte îndepărtat: optimiștii se uită la anii 2030, pesimiștii vorbesc mai degrabă despre anii 2050.

Până atunci, ar merita să ne punem întrebarea: cât de mult suntem dispuși să ne afundăm în lumea virtuală pentru a ști totul despre realitate?

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează