Ion Indolean
Redactor

19/11/2016
Arrival (Primul contact)
Liderii societăților noastre inventează mereu inamici, pentru a ne da impresia că sunt indispensabili – aceasta este ideea de la care pleacă regizorul Denis Villeneuve şi scenaristul Eric Heisserer în Primul contact (titlu original: Arrival), un SF despre interacțiunea cu o civilizație extraterestră care trimite 12 nave în tot atâtea puncte de pe planeta noastră.
De obicei, inamicul e străinul, necunoscutul, care e potențial periculos tocmai pentru că nu îl cunoaştem. Nu ştim de ce e în stare şi, ca atare, ne temem și începem să luăm măsuri de precauţie.
În Primul contact, extratereştrii nu vin să ne distrugă, ci să ne ofere ceva: o aşa-zisă armă, dar de factură mistică, ca un instrument pe care raţiunea îl poate explica doar dacă se aliază cu pasiunea (similar, oarecum, cu ideea din Interstellar-ul lui Cristopher Nolan).
Problemele apar pentru că termenul de armă (weapon, în engleză) este unul aproximativ şi are mai multe semnificaţii. Lipsa de claritate provine din incapacitatea limbajului de a cuprinde sensul exact al unui lucru, la care se adaugă faptul că protagoniştilor le este imposibil să stabilească o comunicare perfectă într-un timp scurt.
Chiar şi aşa, progresele făcute de lingvista Louise Banks (Amy Adams) şi de omul de ştiinţă Ian Donnelly (Jeremy Renner) sunt impresionante.
Cei doi reuşesc să creeze o legătură inteligibil-productivă cu extratereştrii şi să înţeleagă „ce caută” aceștia pe Pământ.
Vizitatorii sunt creaturi cu şapte picioare, care comunică prin cuvinte scrise în formă circulară. Dintr-un motiv care nu ne este dezvăluit, intenția lor e pașnică: vor să ajute omenirea, să îi transmită că se autodistruge din cauza unor interese meschine.
Prin dispunerea geografică a celor 12 nave, ei îi forţează pe oameni să treacă peste barierele etnice și politice. Chinezi, ruşi, britanici, sudanezi, indieni sau americani, tuturor li se sugerează să lase la o parte neînţelegerile şi să coopereze.
Dar, de frică să nu își divulge secretele, fiecare dintre cele douăsprezece tabere ajunge să rupă comunicarea și, brusc, paranoia se generalizează.
E drept, acesta e raţionamentul care guvernează lumea noastră, dar mesajul pacifist al filmului e atât de evident, încât își pierde credibilitatea.
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Adaptare după povestirea „Story of Your Life”, pentru care americanul cu origini chineze Ted Chiang a câştigat în 2000 prestigiosul premiu Nebula, Primul contact vorbește, de fapt, despre realitatea zilelor noastre.
Filmul îşi propune să nu cadă în capcana prejudecăților, să fie generos cu portretizarea străinului, însă rămâne totuși unilateral, cantonat într-o singură „tabără”, nu doar fizic, ci şi discursiv.
Pentru că străinul, cel care s-ar putea să vină peste noi, dar și cel cu care ar trebui să intrăm în contact pentru a ne cunoaște reciproc, nu e extraterestrul, ci chinezul, rusul, indianul, africanul, esticul, omul din lumea a treia, de care ne este tot mai teamă. Nouă, europenilor, și lor, americanilor.
Și călare, și pe jos
„Nu merge așa”. Cum a ajuns România în criză energetică și ce trebuie să facă statul român până la vară, ca să evite o situație similară
Întărirea rețelei, grăbirea investițiilor în capacitățile de stocare, contorizarea inteligentă, dar mai ales curajul de a face loc rapid investițiilor în capacități noi de energie alternativă - doar câteva dintre soluțiile pe care statul român le ignoră. De ce?
5G+ la metrou: de ce internetul mai rapid înseamnă, de fapt, mai mult timp pentru tine (P)
Odată cu beneficiile 5G, drumul cu metroul devine, în sfârșit, timpul acela pe care îl poți folosi exact cum îți dorești. Iar într-un oraș în care suntem aproape mereu pe fugă, câteva minute în care faci ce-ți place sunt suficiente cât să-ți schimbe starea de spirit și să ajungi la destinație puțin mai relaxat.
Cota regizorului canadian Denis Villeneuve crește cu fiecare titlu pe care îl lansează. A pornit de la statutul de cineast independent, care lucra pe bani puțini și producea filme strict de festival, și a ajuns creatorul unor blockbustere care păstrează însă și tentă auteristă, cum sunt recentele Prisoners, Enemy și Sicario.
Aceste filme au atras atât publicul de Cannes, cât şi pe cel de Oscar, oferindu-i lui Villeneuve o poziţie privilegiată şi greu de obţinut: să fie perceput și drept cineast alternativ, dar să și activeze în interiorul sistemului.
Arrival este primul SF din cariera sa.
Regizorul a cerut să lucreze în această zonă tematică pentru a pregăti mai bine partea a doua de la Blade Runner (regia: Ridley Scott), film-cult din 1982 considerat deschizător de drum în subgenul cinematografic numit cyberpunk.
Blade Runner 2049 va ieşi toamna viitoare, iar Villeneuve şi-a făcut între timp mâna cu acest SF care este deja aclamat în egală măsură de critică şi de publicul larg.
Primul contact
Titlu original: Arrival.
Regia: Denis Villeneuve.
Scenariul: Eric Heisserer, după o povestire de Ted Chiang.
Cu: Amy Adams, Jeremy Renner, Forest Whitaker.
★★★★☆
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this





