
Ilustrație: Wanda Hutira
08/10/2025
Context.ro: Prețul străzilor curate. Cum deportează Țările de Jos migranții fără adăpost. 100 de români au fost deportați în 2024
Deportările migranților fără adăpost din UE, în principal din România și Polonia, sunt în creștere în Țările de Jos. Mai mulți experți și ONG-uri consideră că această politică este la limita legalității, în timp ce alții spun că le oferă o șansă migranților care se luptă cu dependențe. Context.ro, alături de cel mai mare ziar polonez, Gazeta Wyborcza, platforma olandeză Vers Beton și platforma internațională Balkan Insight au documentat fenomenul pe teren, prin zeci de interviuri și analizând documente de deportare.
De Andrada Lăutaru, Zuza Nazaruk și Willemijn Sneep
- Cerșitul sau dormitul pe stradă le „provoacă neplăceri” olandezilor și pot duce la deportarea migranților fără adăpost.
- Unele persoane au fost deportate în țara de origine de peste douăzeci de ori.
- Mulți migranți vin în Olanda prin intermediul agențiilor de muncă temporară, într-un sistem adesea abuziv.
- Ministerul Justiției din Olanda finanțează ONG-ul polonez Fundația Barka pentru a le oferi servicii de reintegrare persoanelor deportate în România și Polonia.
- Am vorbit cu avocați specializați în migrație, autorități din Țările de Jos, România și Polonia, experți și fundații care oferă sprijin persoanelor fără adăpost. Am vizitat adăposturi și centre de reabilitare, am intervievat peste 30 de persoane fără adăpost și 5 persoane deportate. De asemenea, am analizat 3 decizii de deportare.
Pe stradă
„Ajungi la gară”, spune Ion*, „cobori, și primul român pe care îl întâlnești te aduce aici, la biserică: du-te acolo și ia niște pâine, niște supă.”
Clopotul e singurul element care dă de gol biserica, o construcție futuristă, colțuroasă, aflată la câteva sute de metri de gara din Rotterdam, Olanda.
La Biserica Paulus, nu se țin slujbe. Construcția găzduiește un centru de zi pentru persoanele fără adăpost. Cei care au nevoie mănâncă aici o masă caldă, primesc haine curate, își încarcă telefoanele și beneficiază de consiliere.
În fața clădirii, șase bărbați stau în cerc, în jurul unei sacoșe albastre, ticsită de haine. Vorbesc în română. Unul dintre ei flutură o pereche de pantaloni de trening gri – „Ăștia îți vin ție”, spune, și i-o dă altuia din grup. Bărbații fac asta cu fiecare haină pe care o scot din sacoșă. Asta ție, asta mie, asta pentru celălalt. Ajung ușor la un acord legat de cui i s-ar potrivi cel mai bine. Pe unele se sfătuiesc să le ducă altor persoane pe care le știu, dar care nu sunt acolo atunci.
Ion*, un român de 50 de ani, cărunt, care trăiește pe străzile din Rotterdam – ceea ce înseamnă că poate fi deportat înapoi acasă, participă la triaj. Are în buzunar o scrisoare, ușor mototolită, prin care autoritățile olandeze îl somează să plece din țară în maximum o lună. O netezește cu mâinile și mă lasă să o fotografiez, pentru a o traduce ulterior. Nici el nu știe exact ce scrie acolo, doar ce i-au zis, cu Google Translate, autoritățile olandeze atunci când i-au înmânat-o. Trebuie să se întoarcă acasă.
Mai mulți din grup au primit astfel de scrisori. Unii le au, alții le-au aruncat sau le-au pierdut. Ion pare conștient de gravitatea informațiilor din acest document. Trebuie să plece din țară și spune că o va face în câteva săptămâni, până la finalul lunii iulie. Spune că dacă nu va pleca, va ajunge la închisoare. Nu își dorește asta. Vorbește pe un ton calm și are privirea grea.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Citește continuarea pe Context.ro

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this