#Colectiv versus România: victimele dau în judecată instituții ale statului

Roxana Garaiman

Redactor

Majoritatea răniților din #Colectiv, precum și urmași ai celor decedați au depus plângeri penale în dosarul deschis la Parchetul General imediat după incendiul din 30 octombrie 2015.

Ei doresc să se constituie ca părți civile în procesul care urmărește aflarea și pedepsirea vinovaților. În plus, au în vedere și acțiuni civile împotriva instituțiilor și a persoanelor responsabile pentru tragedia în care au murit 63 de oameni.

Dacă pentru acțiunile civile au la dispoziție un răgaz de trei ani, implicarea în procesul penal este posibilă doar până la trimiterea dosarului în judecată. Ulterior, cei care doresc să solicite daune morale trebuie să aștepte până la finalizarea, prin sentință definitivă, a procesului penal.

"Vom solicita daune morale"

Dosarul #Colectiv este de o complexitate aparte, iar la soluționarea lui participă mai multe instituții din domeniul Justiției.

Astfel, ancheta a fost împărțită încă din primele zile ale lunii noiembrie între procurori de la Parchetul General și procurori ai DNA. Cei dintâi caută să-i stabilească și să-i trimită în judecată pe vinovații direcți pentru producerea incendiului.

În ceea ce-i privește pe procurorii anticorupție, aceștia cercetează neregulile instituționale care au făcut posibilă tragedia. Printre cei urmăriți penal de către DNA se numără angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență: ei vor fi judecați de Tribunalul Militar, așa cum prevede statutul lor.

Pe lângă procesul penal, o parte dintre răniții de la #Colectiv și dintre urmașii celor decedați vizează și procese civile, împotriva instituțiilor și a persoanelor pe care le consideră responsabile.

„Eu sunt într-un grup de 10-12 persoane care și-au ales același avocat. Vom solicita daune morale în procesul penal. În paralel, eu și alte câteva persoane vom merge și pe un proces civil, împotriva Primăriei Sectorului 4. Din ce știu eu, mai sunt doar vreo 20 de victime care nu doresc să se implice în niciun fel de demers”, a declarat, pentru PressOne, Cătălin Scânteie, unul dintre cei răniți în #Colectiv.

Mâna dreaptă a lui Cătălin Scânteie.

Și Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu – decedat în urma tragediei din Colectiv, se gândește inclusiv la un proces civil.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Băița Plai, o gură de iad

O mână de oameni au rămas să trăiască pe locul fostei exploatări de uraniu

„Am un contract de reprezentare cu o casă de avocatură, care se ocupă de obținerea și de studiul dosarului. Ne interesează în primul rând partea penală a procesului. Și partea civilă face parte din pedepsirea vinovaților și cu siguranță că, la momentul stabilirii vinovaților, mă voi înscrie și cu o cerere civilă. Deocamdată trebuie să se termine ancheta, pentru că ceea ce se judecă acum este doar o mică parte din caz”, a spus Eugen Iancu.

Cu toate acestea, confuzia este termenul care descrie cel mai bine situația supraviețuitorilor #Colectiv. Victor Dobre, fost angajat al clubului, care a scăpat din incendiu cu arsuri ușoare, este hotărât să afle răspunsurile de la autorități.

„Am depus plângere penală, dar sunt interesat și de procesul acela împotriva ISU, care am înțeles că se va judeca la Tribunalul Militar. Nu știu însă care sunt procedurile, de aceea aș dori să solicit autorităților să ne informeze în ceea ce privește soluțiile legale pe care le avem la dispoziție, în calitate de victime ale incendiului”.

Acțiunea civilă: merită sau nu?

PressOne a încercat să afle diferențele dintre acțiunea penală și cea civilă, precum și perspectivele victimelor #Colectiv în ambele cazuri.

Avocatul Sergiu Bogdan, conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai”, este de părere că procesul penal le poate aduce victimelor mai mulți sorți de izbândă decât o acțiune civilă separată.

„În măsura în care există un dosar penal, victimele se pot constitui ca parte civilă cu o anumită sumă în acest dosar penal. Acest lucru este valabil în momentul trimiterii în judecată a celor responsabili. La sfârșit, instanța le spune vinovaților care sunt pedepsele, iar, pe parte civilă, care este suma despăgubirilor pe care trebuie să o acopere. Dacă vrei să faci acțiune civilă separată, trebuie să plătești taxă de timbru și să te judeci cu cei pe care îi consideri responsabili. Este complicat”, a explicat, pentru PressOne, avocatul Sergiu Bogdan.

La polul opus, avocata bucureșteană Claudia Postelnicescu recomandă mai curând o acțiune civilă. Ea spune că pedepsele pe care le vor decide judecătorii în procesul penal îi vor viza pe principalii vinovați, în timp ce responsabilii sunt mult mai mulți:

„Dacă victimele sau familiile victimelor doresc despăgubiri, atunci nu prea are rost să deschidă un proces penal, mai ales într-un caz atât de controversat, unde este dificil să aflam exact cine sunt vinovații. În plus, există riscul unei erori judiciare – vinovății acolo unde nu sunt. Firesc ar fi ca victimele și familiile lor să primească compensații pentru daunele suferite (materiale și morale).

În subsidiar, un proces împotriva Primăriei merită mai mult din punct de vedere simbolic, deoarece implică responsabilizarea instituțiilor; solidarizarea mai multor cetățeni; buna informare asupra drepturilor, obligațiilor și responsabilităților. Într-un proces împotriva Primăriei însă se poate merge în contencios administrativ, iar acest lucru nu va ajuta victimele sau familiile acestora.”

În plus, avocata explică faptul că, într-un proces civil, judecata este mai rapidă.

„În opinia mea, sorții de izbândă în penal sunt slabi, pentru că vinovăția este greu de stabilit și este difuză, chiar și în cazul Primăriei. În civil însă, se pot cere despăgubiri pentru malpraxis sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor asumate față de cetățen. Sau, pur și simplu, se poate deschide acțiune împotriva statului român, pentru eșecul de a asigura dreptul la ocrotirea sănătății”, a mai spus Claudia Postelnicescu (foto).

Ea avertizează totuși că, în cazul acțiunilor civile, reclamanții trebuie să achite o taxă de timbru, care se calculează ca procent din despăgubirea solicitată.

Potrivit Claudiei Postelnicescu, victimele #Colectiv au la dispoziție următoarele opțiuni:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€