Ciugud to be true

Există în județul Alba o comună, Ciugud, care e exemplul perfect că nu lipsa banilor e problema României. Bani există, idei și organizare mai trebuie. Și cinste.

Presa centrală a scris recent că drumurile din Ciugud nu doar că sunt asfaltate, dar există și piste de biciclete, că localnicii au wi-fi și că tinerii, în loc să plece la muncă în alte țări, se întorc acasă.

Acesta e motivul pentru care premierul Dacian Cioloș și-a lansat la Ciugud pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

Am vrut să aflăm cum au fost posibile toate acestea și am profitat de prezența primarului Gheorghe Damian la Cluj Innovation Days.

El spune că lucrurile merg atât de bine la Ciugud, încât, de vreo trei ani, echipa de angajați a Primăriei a depășit biserica în sondajele locale...

Gheorghe Damian este acum la al patrulea mandat de primar

Gheorghe Damian încheie al patrulea mandat de primar.

- Se vorbește despre comuna dumneavoastră ceva de speriat. Ciugud, Ciugud, în toate ziarele. Ce-ați făcut acolo?

- Pot să vă spun că în 2000, când am ajuns primar, Ciugudul avea 2660 de locuitori, o populație îmbătrânită, o populație tristă, cu foarte puțini tineri. Era o comună care creștea cumva în umbra municipiului Alba Iulia.

Chiar dacă e destul de aproape, la 10 kilometri, de Alba Iulia ne desparte râul Mureș, ca atare și drumurile ne fac să ocolim puțin. Eram considerat ca un sat îndepărtat.

Ce ne-a adus aici? Am început să construim.

Ne-am uitat cu foarte mare sinceritate la ce este și am avut nevoie de viziune. Trebuie să vă spun că, pentru mine, ce este Ciugudul acum este parte din visul meu. Eu locuiesc acolo, fetița mea s-a născut acolo...

Îmi doresc să vină în Cluj să facă facultatea și, în același timp, îmi doresc să se întoarcă acasă, să aducă un plus de valoare la comunitatea noastră.

Plecând de la toate ideile acestea, am făcut o analiză SWOT, să aflăm care erau punctele tari, punctele slabe, care erau avantajele și dezavantajele. Nu vă ascund că unele dezavantaje am reușit să le transformăm în avantaje.

Le-am spus tinerilor care voiau să se stabilească în apropierea Albei că la Ciugud este mult mai bine, pentru că Mureșul face o barieră, separând poluarea municipiului spre Ciugud. Le-am spus că vom avea și condițiile de la oraș, dar și avantajele din mediul rural, pe care niciodată n-o să le găsească în mediul urban.

Primăria s-a mutat în sediul nou FOTO: Pagina de Facebook a comunei Ciugud

Primăria s-a mutat în sediu nou. Foto: Pagina de Facebook a comunei Ciugud

- Deci v-ați făcut o strategie...

- Exact! Apoi, după ce ne-am făcut strategia, am angajat o echipă de profesioniști. Pentru mine, ca primar, oamenii sunt cei mai importanți.

Eu, la bază, am fost asistent medical, după care mi-am făcut studii economice. Aveam nevoie de profesioniști. Și niciodată n-am considerat că a investi în oameni, a-i trimite la cursuri, chiar și afară, este prea mult.

Mult mai mult pierde o comunitate când nu investește în oameni. Și primarul care crede că este one man show sigur nu va avea succes.

Acțiune de împădurire realizată cu voluntari în comuna Ciugud, de Luna Pădurii FOTO: Pagina de Facebook a Primăriei Ciugud

Acțiune de împădurire realizată în Ciugud cu voluntari. Foto: Pagina de Facebook a Primăriei Ciugud

- Am văzut că v-ați angajat administrator public (echivalentul unui city manager din localitățile mai mari).

- Da, cred că la Ciugud am avut angajat primul administrator public din județ. Și are o poveste foarte simpatică. Colegul nostru - despre care, acum, eu zic că e cel mai bun din județ - a absolvit Administrație publică, dar nu lucrase niciodată în domeniu. Era la Târgu Mureș, unde administra un site din ăsta pe internet.

Și când a văzut anunțul în ziar, el fiind din Aiud, credea că e vorba despre Ciugudul de lângă Aiud. Pentru că la vremea respectivă, trebuie să recunosc, Ciugudul nu era foarte cunoscut nici măcar în județul Alba, darămite mai departe.

Noi căutam atunci administrator public, dar care să aibă și experiență în scrierea și în managementul proiectelor. Mai erau două fete înscrise la concurs, una cu experiență în domeniu, alta cu master în managementul proiectelor.

Am avut inspirația atunci să aduc un psiholog și i-am arătat profilul pe care voiam să-l selectăm. Nu mă interesa capacitatea lui de memorare a legilor și de redare a legilor. Mă interesa dacă aluatul este bun și putem să îl creștem.

Psihologul care a venit le-a dat niște teste. A testat și partea creativă, și lucrul pe calculator. După vreo trei ore, a venit la mine în birou și-a zis: - Domnule primar, de departe, băiatul ăsta este cel mai bun.

Păi cum, că omul ăsta nu are deloc experiență, fetele alealalte au... Domnule, îl luați, îl treinuiți, o să vedeți că este un om de succes.

Și așa a fost. Și, de atunci, orice persoană angajăm, facem de așa manieră încât să parcurgă un test psihologic, să vedem dacă profilul corespunde cu ce ne dorim, și după aceea lucrurile devin simple. Ăsta este, să zic așa, pasul cu echipa.

- Ce pași au urmat?

- Pasul cu fondurile europene și cu ceea ce noi am încercat să construim la Ciugud: lucruri integrate. Adică nu anul ăsta să asfaltăm și la anul spargem asfaltul. Sau să facem doar așa, chestiuni electorale. Nu suntem adepții raportărilor de genul ăsta.

Am învățat foarte mult de la colegi din Germania, Franța, din țările nordice. Și, tot legat de echipă, trebuie să vă spun că, după ce am început să o construim, ne-a păsat foarte mult care e percepția cetățeanului vizavi de angajații Primăriei.

Și-am ajuns până acolo că, în urmă cu trei ani, am bătut biserica în sondaje. Noi facem sondaje, ne-am gândit că nu poate fi decât îmbucurător. Nu că biserica ar sta prost în sondaje, dar satisfacția oamenilor a crescut foarte mult.

Mai mult decât atâta, suntem prima comună din țară care a implementat primul sistem de plată online a impozitelor, prima comună din țară care a implementat un pachet de management interactiv cu aplicația Hartă, prin care cetățeanul poate să intre de acasă, să-și vadă masa impozabilă dacă depune o cerere online, să vadă unde este...

Acuma, pentru că Ciugudul are șase sate, destul de răsfirate, vrem să implementăm, după modelul țărilor nordice, un sistem prin care omul să nu se mai deplaseze până la Primărie.

Să dăm magazinului un calculator, cu internet plătit de noi, prin care el să-și poată trimite cererea online, să plătească online, încât să ușurăm un pic, să scurtăm aceste drumuri.

"Am ajuns să monitorizăm cât timp stă omul în Primărie pentru diverse probleme. De exemplu, o adeverință, un certificat de atestare fiscală, un certificat de urbanism...

Și-atunci am ajuns că, pentru o adeverință, nu are voie să stea mai mult de 10 minute. Pentru certificat de atestare fiscală nu are voie să stea mai mult de 10 minute.

Pentru un certificat de urbanism, dacă toate documentele sunt în regulă, nu trebuie să treacă mai mult de 48 de ore, iar pentru o autorizație de construire, nu e voie să treacă mai mult de 5 zile... Și așa mai departe."

Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud

- În 2000, când ați ajuns primar, ce buget avea Ciugudul?

- 700 de milioane vechi. Adică 70.000 de lei noi. Acum avem un buget de 3,5 milioane de lei noi.

În 2004, am avut curajul să luăm 30 de hectare dintr-o pășune, unde animalele stăteau foarte mult, și să creăm o zonă industrială. Nu știam dacă vor veni sau nu fondurile europene, dacă vom intra sau nu în UE. Și aveam nevoie de bani.

Și-atunci am zis: dacă noi depindem de politic și stăm tot timpul cu mâna întinsă la Consiliul Județean Alba și la Guvern, n-o să putem să facem nimic.

Cum putem să ne câștigăm independența financiară? Ne trebuie un motor financiar. Cum? Să atragem investitori.

Și-atunci am rupt din pășune 30 de hectare, am dus apă, curent, și le-am dat investitorilor terenul. Iar acum avem 20 de companii. 700 de locuri de muncă. Și majoritatea banilor din buget vin de acolo.

- După 2000, când ați simțit că ați făcut primul pas serios?

- N-aș putea spune că m-am relaxat. Administrația o fac din plăcere, cu pasiune. Sigur că, după primul mandat, am devenit un pic mai relaxat. Aveam, dacă pot să spun asta, calități de bun gospodar, și atât. Dar de acolo până la a înțelege tot fenomenul a fost o cale lungă.

În primul mandat am fost un foarte bun autodidact. Am participat la foarte multe cursuri de formare, de comunicare, de exemplu. Dar nu pot să zic că m-am oprit acolo. Și acum citesc și studiez în fiecare zi, mă informez, pentru că altfel nu o să putem ține ritmul.

Premierul Dacian Cioloș a fost întâmpinat cu bucate produse local

Premierul Dacian Cioloș a fost întâmpinat cu bucate produse pe plan local.

- Să presupunem că vă uitați la derularea unei campanii electorale. Dacă ar fi să votați dumneavoastră un candidat la Primărie, ce calități ar trebui să aibă?

- În primul și-n primul rând, acel om trebuie să fie pasionat și să fie parte din comunitatea respectivă. Să fie responsabil pentru ceea ce a decis să facă.

Pentru că, altfel, dacă mă duc să candidez pentru o funcție doar că e scaunul mai cald decât în altă parte și am biroul mai mare și o secretară, n-are rost. Apoi, ar trebui să fie un om cu viziune. Un om curajos, un om de construcție, un om de echipă. De acolo, lucrurile devin simple.

- Aveți vreun criteriu de netrecut, ceva care să vă facă să spuneți - "cu el nu votez"?

- Indiferent de candidați, nu iubesc campaniile murdare. Oamenii care denigrează îmi spun mult mai multe decât cei care vin cu mesaje de construit.

Sunt de acord cu campaniile în care apar dezbateri pe idei, pe probleme, dar nu sunt de acord cu campaniile în care ne împroșcăm cu noroi unii pe alții, că io-s mai blond, ălălaltu-i mai brunet, io-s mai gras, mai slab... Nu asta e esența. Esența e ce putem să facem.

Cred că de aici ar trebui să plece totul. De aici și nevoia de dezvoltare a culturii politice a alegătorului. Sunt foarte încântat că, în ultima perioadă, am observat o schimbare a opticii alegătorului. Și a început să nu mai iubească modelele, Dumnezeu să-l ierte pe Vadim, de tipul ies eu pe stadion și îi executăm. Nu.

- Cum comunicați cu oamenii din Ciugud? Aveți un sistem de consultare publică?

- Da. La urma urmei, să știți că ceea ce facem noi este voința lor. Deși nu chiar întotdeauna. De exemplu, zona industrială de care vă povesteam.

Când am decis s-o facem, oamenii erau ancorați cu agricultura și cu animalele, și a fost un adevărat circ când am adus prima firmă. Mai ales că eu nu sunt născut acolo, în comună: a venit ăsta din altă comună să ne vândă pășunea... Dar după aceea au înțeles și au început să câștige încredere.

Cum facem? În primul rând, la fiecare început de an le trimitem chestionare și-i întrebăm ce vor, ce-și doresc, ce cred că s-a făcut bine.

Apoi avem cel puțin două întâlniri în fiecare sat, la care discutăm problemele. Avem întâlniri cu femeile, unde încercăm să vedem care sunt problemele lor, să venim în sprijinul lor cu anumite activități.

Chiar și cu copiii avem întâlniri, și-i lăsăm să-și dezlănțuiască creativitatea. Nu vă vine să credeți câte idei am aflat de la copii.

Și avem canalele de comunicare deja consacrate, site-ul Primăriei, pagina de Facebook, și așa mai departe.

- Vin tinerii să se stabilească în Ciugud?

- Asta ne arată datele statistice. În anul 2000, în comună erau 2600 și ceva de oameni. La ultimul recensământ, în 2011, au fost 3200. Și nu pe sporul natural, ci datorită populației tinere din Alba care a venit spre noi.

Am primit mesaje de la tineri din București, Galați, de la Bacău, că vor să vină să se stabilească la noi.

Drumurile din Ciugud sunt asfaltate și au piste de biciclete FOTO: Pagina de Facebook a Primăriei comunei

Drumurile din Ciugud sunt asfaltate și au piste de biciclete. Foto: Pagina de Facebook a Primăriei

- Aveți vreun soi de facilități pentru tinerii care vor să se mute în Ciugud?

- Ne tot întreabă lumea despre facilități. Visul nostru pentru Ciugud e să fie o comună în care cine dorește să trăiască la un anumit standard să înțeleagă că trebuie să și plătească.

Adică nu încurajăm nemunca, puturoșenia. De asta nici nu avem dosare de ajutor social. Nu prea avem șomeri. Am avut o perioadă, înainte de criza economică, când n-am avut niciun șomer în comună.

Ca atare, nu acordăm facilități. Cine vrea să se mute în comună își poate cumpăra teren, avem toate utilitățile, să se integreze cu proiectul în dezvoltarea noastră.

- Am văzut că și familiile din Ciugud au afaceri bazate pe infuzie de bani europeni. Ați avut vreun fel de politică de atragere a fondurilor?

- Să știți că, și pentru noi, ca și pentru alte comune, plecarea tinerilor la muncă afară este o problemă. Nu este un câștig pentru mine că familia tânără merge și muncește și plătește impozite la statul german sau care-o fi el, de dincolo.

Și atunci în strategia noastră am prins o politică de a-i întoarce pe acești oameni acasă. Mai mult, pe tinerii pe care-i avem să-i legăm de zonă și să-i ajutăm să se dezvolte, pentru că o comunitate în care avem apă, străzi, canal, wifi... dar în care oamenii sunt săraci, nu este o comunitate deloc sănătoasă.

Și atunci: noi avem un birou de șapte oameni care scriu și implementează proiecte. Și în fostul Program Național de Dezvoltare Rurală am avut o acțiune prin care am scris vreo 80 de proiecte. Pe agricultură, pe non-agricol, în care am adus bani la familii.

Pentru că, la urma urmei, sunt tot banii comunității. Dacă o familie a luat 200.000 de euro, a deschis o afacere, a angajat zece vecini și plătește impozite, așa încep roțile să se învârtă.

Eu zic că acest model putem să-l translatăm oriunde. La fel se întâmplă și la orașele sau comunele mai mari. Important este să fie voință, dorință, dorință de sacrificiu și de muncă. Pentru că, așa cum spunea și Socrate, nimic durabil nu se face fără sacrificiu.

*

Notă. Titlul articolului este o parafrază a expresiei englezești "Too good to be true" (Prea frumos să fie adevărat).

Jocul de cuvinte "Ciugud to be true" a fost folosit pe Facebook de jurnalistul Mihai Mateaș, căruia îi mulțumim că ne-a permis să-l folosim pentru acest material.