Judecătorii Curții Constituționale, pe 13 iulie 2016, când Valer Dorneanu a fost ales președintele acestei instituții. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Judecătorii Curții Constituționale, pe 13 iulie 2016, când Valer Dorneanu a fost ales președintele acestei instituții. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
03/02/2017
Cine sunt cei nouă judecători ai Ordonanței 13
Curtea Constituțională a României (CCR) este instituția care urmează să decidă soarta Ordonanței de Urgență nr. 13, din pricina căreia sute de mii de români au protestat în această săptămână. Cei nouă judecători ai Curții sunt numiți pe baza unui algoritm politic.
Vineri, 3 februarie, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că a sesizat CCR pe tema adoptării Ordonanței privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat că așteaptă sesizarea și că termenul fixat pentru analiză va depinde de prevederile constituționale și de „conștiința” judecătorilor.
„Noi avem o singură presiune, presiunea legii şi a Constituţiei şi a obligaţiei de a le respecta pe amândouă. (…) Vom respecta întru totul şi Constituţia, legea, legea noastră de organizare şi conştiinţa noastră”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Mediafax.
PressOne vă prezintă biografiile celor nouă judecători, numiți conform unui algoritm politic, pentru a vedea cine sunt oamenii de care depinde soarta Ordonanței nr. 13.
*
Cei nouă magistrați ai CCR sunt:
1. Președintele Valer Dorneanu – propus de PSD
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
2. Judecătorul Marian Enache – propus de PSD
3. Judecătorul Petre Lăzăroiu – propus de Traian Băsescu
4. Judecătorul Daniel Morar – propus de Traian Băsescu
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
5. Judecătorul Mircea Ștefan Minea – propus de fostul PDL
6. Judecătoarea Mona Pivniceru – propusă de fostul PNL
7. Judecătoarea Livia Stanciu – propusă de președintele Klaus Iohannis
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
8. Judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu – propusă de PSD
9. Judecătorul Varga Attila – propus de UDMR
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu (72 de ani), este profesor universitar, doctor în Drept, fost membru al PSD în perioada 2000-2010.
PSD este și partidul care l-a propus, la 13 iulie 2013, pentru funcția de magistrat al CCR.
Dorneanu și-a început cariera ca procuror, în 1967. În perioada 1989-1990 a fost, potrivit Agerpres, membru în Comisia juridică și constituțională a CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Națională), iar între 1990 și 1992 a fost consilier pe probleme de legislație al fostului președinte Ion Iliescu.
În perioada 1992-1995 a fost ministru pentru Relația cu Parlamentul, iar în perioada 2000-2004 a fost președinte al Camerei Deputaților.
În perioada 2010-2013 a fost adjunct al Avocatului Poporului, iar în perioada iulie 2012-ianuarie 2013 a îndeplinit, ca interimar, atribuțiile fostului Avocat al Poporului Gheorghe Iancu, după ce acesta din urmă fusese revocat din funcție.
În 2013, Dorneanu a devenit judecător al Curții Constituționale din partea Camerei Deputaților, la propunerea PSD, iar în 2016, magistrații l-au ales în funcția de președinte al CCR.
Marian Enache (62 de ani) este profesor universitar, doctor în Drept. A fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu în perioada 1992-1993.
În perioada 1993-1996 a fost ambasador al României în Republica Moldova, iar în legislatura 1996-2000 a fost ales deputat de Iași pe listele PDSR (actualul PSD). Din 1997 a activat ca deputat neafiliat.
În 2012 a reintrat în Parlament pe listele PSD, ca deputat de Iași. În februarie 2016 a demisionat din PSD și s-a înscris în UNPR, partid al cărui membru a fost vreme de o lună. Din martie 2016, a devenit deputat neafiliat. A fost numit în funcția de judecător la CCR de Senatul României, propus de PSD.
Simona Maya Teodoroiu (46 de ani) a fost numită la CCR în 2015, din partea Senatului, la propunerea PSD.
În perioada 2012-2015 a fost secretar de stat la Ministerul Justiției – condus pe atunci de Robert Cazanciuc. Este doctor în Drept și a fost cercetător științific principal grad 3 al Academiei Române.
Ștefan Minea (67 de ani) a fost numit judecător la CCR în 2010, din partea Camerei Deputaților, la propunerea PDL (partid absorbit de PNL).
Este profesor universitar, doctor în Drept, fost decan al Facultății de Drept de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.
În 2013, Minea – alături de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, și de judecătorul Daniel Morar – au făcut opinie separată în motivarea deciziei pe Legea Referendumului.
La acea dată, ei au susținut că reducerea la 30% a cvorumului de participare la referendum este neconstituțională.
Petre Lăzăroiu (63 de ani) a fost numit în funcție de către fostul președinte Traian Băsescu în 2010. Este doctor în Drept și profesor universitar.
A fost judecător la Curtea de Conturi a României în perioada 1993-2003. Lui Lăzăroiu i s-a imputat faptul că, în perioada în care era judecător la Curtea de Conturi, a dat un verdict favorabil fostului președinte Traian Băsescu – în acea perioadă, primar al Capitalei – în dosarul „Pasajul Basarab”.
În dosarul cu pricina, Băsescu fusese acuzat că ar fi împrumutat 3.700.000 de lei de la Banca Europeană de Investiții, fără acordul Consiliului General. Banii ar fi fost achitați firmei București Proiect SA pentru un studiu de fezabilitate.
Daniel Morar (50 de ani) a fost numit la CCR de fostul președinte Traian Băsescu, în 2013.
Morar a fost procuror-șef al DNA în perioada 2005-2013. Anterior, a activat ca procuror-șef la Secția Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. A finalizat dosarul în care fostul deputat Gabriel Bivolaru a fost condamnat pentru fraudarea BRD.
Morar a fost criticat pentru decizia de a aresta un fost vicepreședinte al PD Bistrița care, în cele din urmă, a fost achitat și căruia statul român a trebuit să îi plătească despăgubiri de 1,4 miliarde de lei vechi pentru lunile în care a stat în arest.
Mona Pivniceru (58 de ani) a fost numită la CCR în 2013, de către Senat, la propunerea PNL.
Pivniceru a deținut în perioada 2012-2013 funcția de ministru al Justiției în Guvernul condus de Victor Ponta. A fost membră a Consiliului Superior al Magistraturii între anii 2010 și 2011 și judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Livia Stanciu (60 de ani) a fost numită la CCR în iunie 2016, la propunerea președintelui Klaus Iohannis.
Este doctor în Drept, profesor universitar, fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
În 2010 a fost numită președinte al ÎCCJ pentru un mandat de 3 ani. În 2013, a obținut al doilea mandat de președinte al ÎCCJ, la propunerea lui Traian Băsescu.
Livia Stanciu a fost președintele completului de judecători care a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul „Referendumul”. Dragnea a anunțat, joi, că va cere redeschiderea dosarului, fiindcă nu a primit motivarea sentinței.
Varga Attila (53 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților în 2016, la propunerea UDMR. Este doctor în Drept al Universității din București și a fost deputat UDMR din 1990.
Varga Attila ar fi declarat recent, potrivit HotNews.ro, care citează transindex.ro, că „nimic nu justifică urgența în privința proiectului de grațiere”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this