Cine și cum a creat chipul lui Brâncuși pe un zid din București

Lucian Muntean

Redactor

Pe una dintre străduțele aflate în spatele Căii Griviței, după ce treci, pe un traseu întortocheat, prin curtea căminelor studențești Moxa − și asta doar dacă ai o călăuză, ca-ntr-un parcurs inițiatic −, vei putea descoperi, pe zidul unei clădiri ce aparține Facultății de Arte Decorative și Design, chipul reconstituit la o dimensiune monumentală al lui Constantin Brâncuși.

Această lucrare de street art a fost creată în luna noiembrie 2016 de portughezul Alexandre Farto (31 de ani), cunoscut cu numele de artist Vhils.

În acea toamnă, el a venit în România la invitația Asociației DU-NE, pentru a realiza trei intervenții în spațiul public: la București, Timișoara și Cluj-Napoca.

Auzisem de proiectul lui Vhils, dar am ajuns să văd acest portret abia recent, în ianuarie 2018, la câteva zile după ce privisem în ochi un alt personaj celebru, pe Mihai Viteazul, al cărui chip a fost reconstituit la Muzeul Municipiului București.

Vedere panoramică din curtea căminelor studențești Moxa. Foto: Lucian Muntean

Un loc (prea) bine ascuns

În ultimii ani, am căutat și fotografiat detalii de pe zidurile din București: afișe scorojite, graffiti și tot felul de mesaje.

Știindu-mi această preocupare, artistul Aurel Tar m-a chemat să-mi arate impresionantul portret al lui Brâncuși realizat de Vhils.

Acest loc (prea) bine ascuns e vizitat de amatori de artă care vin și din străinătate. Pentru că, la nivel internațional, Vhils e un nume, însă în București e foarte puțin cunoscut, la fel ca omagiul pe care el îl aduce celui mai important sculptor român.

Aurel Tar l-a întâlnit pe Vhils în 1 noiembrie 2016, când portughezul era pe „șantierul” de la Facultatea de Arte Decorative. El ne-a oferit și o serie de fotografii din arhiva personală, realizate în timpul lucrării.

*

Foto: Lucian Muntean

Vhils a fost remarcat în 2008, când a participat la The Cans Festival din Londra, iar lucrările sale au stat alături de cele ale lui Banksy. După acest moment a fost contactat de galerii importante și a devenit cunoscut pe plan internațional.

Modul său de lucru este unul original, iar instrumentele pe care le folosește sunt mai puțin întâlnite în artă.

Când intervine asupra unor ziduri din spațiul public, după ce schițează desenul, Vhils sculptează prin decapare parțială, cioplire cu dălți, spargere cu ciocan pneumatic sau chiar prin mici explozii controlate.

Pe Via Danubiana la Giurgiu. Cum ar putea orașul să se întoarcă cu fața spre Dunăre

Giurgiu e unul dintre orașele pe lângă care aproape toată lumea trece în drum spre Bulgaria, fără să știe cât de densă și fascinantă îi este istoria. L-am vizitat într-o zi insuportabil de caldă cu Smaranda Șchiopu, antropoloagă, pasionată de Dunăre și de cele două maluri ale ei, care a studiat locul dintr-o perspectivă socială.

Ce greșeli fac românii când vine vorba de bani. Cum ne putem construi un plan financiar stabil în timpuri instabile? (P)

Am stat de vorbă cu economistul Corneliu Ionescu (Banometru) ca să înțelegem de ce, mai ales într-o perioadă cu prețuri care tot cresc și cu multă incertitudine, ajungem să luăm decizii financiare pe moment — și ce am putea face ca să ieșim din această capcană și să ne organizăm mai bine banii.

Fără să adauge nimic, el elimină fragmente din stratificația deja existentă a zidului. Păstrează anumite porțiuni de zugrăveli sau tencuială, profită de eventualele fisuri și sapă, dacă e cazul, până la cărămidă, pentru a reda texturi și efecte plastice.

„Portretul era deja acolo, eu nu am făcut altceva decât să sap, să sparg zidul până ce am ajuns din nou la el. E, practic, despre cum creaţia apare şi dispare în straturile istoriei”, spunea Vhils, cu modestie, într-un interviu publicat în „Dilema veche”.

Liniile chipului lui Brâncuși se întrepătrund discret cu elemente specifice modulului unic din Coloana Infinitului. Astfel se crează o relație între sculptor și universalitatea operei sale.

Galerie foto cu Vhils și asistenții săi, în timpul lucrărilor din noiembrie 2016:

*

Vhils creează acest tip de lucrări în zone urbane aflate în tranziție sau chiar abandonate. El spune că încearcă să umanizeze fiecare astfel de loc și să fie alături de oamenii care trăiesc acolo.

Acest concept face parte dintr-o preocupare mai amplă a arhitecților și a artiștilor de a contribui la reconversia unor foste spații industriale lăsate în paragină.

În cele câteva zile petrecute în România, artistul portughez a întreprins un adevărat maraton creativ. După București a urmat Timișoara, apoi Clujul.

Astfel, România apare cu trei poziții pe harta mondială a lucrărilor lui Vhils.

Cinematograful de vară Capitol, aflat pe strada 20 Decembrie 1989, Timișoara. Foto: vhils.com

La Timișoara, artistul a ales să reprezinte un ochi pe zidul cinematografului de vară Capitol, aflat în curtea Filarmonicii „Banatul”.

Dincolo de gardul din plăci de beton, ochiul gigantic pare că te supraveghează o bucată de drum, reamintindu-ți că, în minunata lume nouă a tehnologiilor inteligente, nu mai ești singur aproape nicăieri.

La Cluj, Vhils a ales o locație care este deja celebră în lume: Fabrica de Pensule.

Pe un perete de la intrarea în curtea Fabricii, el a creat silueta dinamică și optimistă a unei femei de la țară, pe care o descoperise într-o fotografie în timp ce se documenta.

Fabrica de Pensule, strada Henri Barbusse, Cluj-Napoca. Foto: vhils.com

*

Proiectul lui Vhils în România a fost organizat de Asociația Culturală DU-NE, finanțat de Ambasada Portugaliei, de Institutul Camões pentru Cooperare și Limbă Portugheză, de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și de Primăria Capitalei, în cadrul programului „București – Orașul In-Vizibil”.