Cine e răspunzător pentru protecția oferită de stat șefului Serviciului Protecție și Pază, Lucian Pahonțu?

Emilia Şercan

Senior Editor

Și, totuși, cine va răspunde pentru faptul că șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, nu a fost investigat timp de 21 de ani în legătură cu activitatea lui în Securitatea comunistă, perioadă în care a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din România, adunând stea după stea pe uniforma de general?

Vicepreședintele CNSAS, istoricul Mădălin Hodor, a declarat pentru Cotidianul că „de curând” au fost trimise Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) informații „mai detaliate” legate de activitatea lui Pahonțu, fără a preciza instituțiile care le-au transmis.

De când erau ținute sub cheie aceste informații noi despre Pahonțu? Și cine a decis ca ele să nu fie transferate până acum?

Cine sunt instituțiile statului implicate și cine sunt responsabilii care au dat undă verde comunicării informațiilor către CNSAS abia acum?

Și cine va răspunde pentru faptul că CNSAS a transmis cereri noi de verificare către „instituțiile statului” abia după ce jurnaliștii de la Recorder și Snoop au pus întrebări despre activitatea lui Pahonțu în Securitatea comunistă?

Tot de la vicepreședintele CNSAS am aflat astăzi, dintr-un interviu publicat de HotNews, că Pahonțu este singurul șef de serviciu secret care nu a fost verificat din oficiu de către această instituție.

Principala atribuție a SPP, instituție condusă de Pahonțu, este protejarea demnitarilor. Această activitate, vrei, nu vrei, le permite ofițerilor SPP să afle tot felul de informații despre viața privată a acestora, informații care cel mai probabil reprezintă sursa puterii construite de Pahonțu în 21 de ani.

Această putere ar putea explica atât de ce au tăcut toate partidele, cu excepția USR și UDMR, precum au tăcut și majoritate televiziunilor și a site-urilor de presă, cât și de ce CNSAS nu l-a verificat pe Pahonțu timp de 21 de ani.

Mecanismele birocratice care au lucrat în favoarea lui Pahonțu

Un articol publicat în 2019 de G4Media, semnat de cercetătorul Bogdan Constantin Dogaru, ne ajută să înțelegem acum, șapte ani mai târziu, mecanismele birocratice care au permis ca informațiile despre actualul șef al SPP să fie ținute la secret atât de mult timp.

Cercetătorul explica blocajul administrativ creat între Guvern, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Jandarmerie, care l-a împiedicat să studieze arhiva Trupelor de Securitate, structura în care a activat Pahonțu înainte de 1989.  

În 2015, Guvernul a emis o hotărâre (HG nr. 866/2015) prin care a fost desecretizată o cantitate impresionantă de documente aparținând unor structuri ale MAI, inclusiv documente din perioada de dinainte de 1990.

Bogdan Constantin Dogaru a dorit să studieze arhiva Trupelor de Securitate, însă s-a lovit de refuzul total al Jandarmeriei, care l-a informat că nu este continuatoarea Trupelor de Securitate și că nu poate stabili dacă documentele respective au fost declasificate.

Cercetătorul a trimis cereri de clarificare atât la Ministerul de Interne, instituție în subordinea căreia se află Jandarmeria, cât și la Guvern. Cele două instituții au redirecționat cererile la Jandarmerie și Arhivele Naționale.

Arhivele Naționale i-au răspuns lui Dogaru că Jandarmeria ar trebui să permită cercetarea documentelor nesecrete în calitate de deținător al arhivei, indiferent dacă este sau nu continuatoarea Trupelor de Securitate.

Dezinformarea noastră, informarea corectă a altuia. Ce facem cu oamenii care nu cred ce credem noi?

Problema cu dezinformarea e că înseamnă ceva doar pentru noi, cei care suntem de partea „corectă” a dezbaterii. Pentru cealaltă jumătate, dezinformarea noastră e informare corectă. Ce pentru unii e o absurditate, pentru alții e o informație care le folosește la ceva. 

În pofida acestui răspuns, Jandarmeria i-a refuzat din nou accesul.

Guvernul, căruia cercetătorul i-a cerut să precizeze dacă arhiva Trupelor de Securitate a fost declasificată, nu i-a mai răspuns.

Totuși, cercetătorul nu s-a dat bătut și s-a adresat Avocatului Poporului, care a cerut explicații Guvernului. De data aceasta, Bogdan Constantin Dogaru a primit un răspuns de la Secretariatul General al Guvernului, care a reluat poziția Jandarmeriei: instituția nu ar fi continuatoarea Trupelor de Securitate, motiv pentru care nu s-a putut stabili dacă arhiva a fost declasificată.

Această poziție este contrazisă, însă, de o lucrare publicată chiar la Editura Ministerului de Interne, sub egida Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, intitulată „Jandarmeria Română. 20 de ani în contemporaneitate”.

În respectiva carte este descrisă transformarea succesivă a Trupelor de Securitate în structurile care, începând cu 5 iulie 1990, au fost denumite Trupele de Jandarmi.

Potrivit propriului CV, după 1990 și până la numirea sa în funcția de șef al Serviciului Protecție și Pază, Lucian Pahonțu a lucrat în Ministerul Afacerilor Interne, mai exact la Jandarmerie, adică la instituția care, în 2019, susținea că nu ar fi continuatoarea Trupelor de Securitate și că nu poate stabili dacă arhiva Trupelor de Securitate a fost declasificată.