Chipul lui Mihai Viteazul. Imaginile reconstrucției

Lucian Muntean

Redactor

E o senzație tare stranie să te poți uita, de la mai puțin de un metru, în ochii lui Mihai Viteazul. Ești conștient că nu e el, omul real, știi că e un mulaj, dar, poate fiindcă te fixează, la rândul lui, cu o privire tăioasă, te simți ca și cum ai fi în preajma unei fantome.

Reconstrucția tridimensională a capului lui Mihai Viteazul este expusă la Muzeul Municipiului București de la Palatul Suțu.

Omul care și-a asumat provocarea de a recrea cât mai fidel înfățișarea voievodului este sculptorul Radu Panait, în vârstă de 33 de ani.

Radu Panait și realizarea sa istorică. Foto: Lucian Muntean

Pentru tânărul artist, acest proiect, la care a lucrat doi ani, a reprezentat o premieră. I-au fost de mare folos cunoștințele de anatomie și studiile de la Universitatea de Artă, urmate de un masterat la Carrara, în Italia.

A început în 2016, cu o amplă documentare. Din păcate, în România nu sunt specialiști în acest domeniu și, practic, nu ai de unde „să furi meserie”.

În alte țări, asemenea reconstrucții craniene și faciale se fac cu ajutorul tehnologiei − scannere, programe grafice computerizate și imprimante 3D.

Radu Panait, însă, a lucrat tradițional, asemenea marilor maeștri. Mâinile i-au fost ucenicii minții, ceea ce adaugă valoare acestei reconstituiri istorice.

La baza demersului său au stat măsurătorile antropometrice și fotografiile craniului lui Mihai Viteazul pe care profesorul Francisc J. Rainer, întemeietorul antropologiei din România, le-a făcut în anul 1920.

Etapa de documentare − în timpul căreia Radu Panait a consultat istorici, antropologi, medici și muzeografi − a fost urmată de crearea structurii metalice a craniului, stabilirea proporțiilor cutiei craniene, fixarea martorilor pentru redarea corectă a musculaturii, modelarea expresiei faciale și a pilozității.

Finalul reconstrucției a însemnat pigmentarea, poziționarea ochilor artificiali și inserarea părului, fir cu fir.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în ultimul weekend înainte de Crăciun în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, târg de designeri în Cluj-Napoca, Seri de TraIARNĂ în Timișoara și concert de colinde în Iași. Tu ce faci în weekend?

Imagini cu etapele de lucru (fotografii din arhiva sculptorului Radu Panait):

„Proiectul de reconstrucție facială a unui personaj istoric real din timpuri îndepărtate este fără precedent în spațiul muzeal românesc…

Pornind de la rezultatul studiului reconstrucției carnației, a fost realizat un nou model de portret cu bust, de această dată apelându-se la tehnicile și materialele moderne, folosite cu precădere în industria cinematografică pentru modelarea fizionomiei personajelor.

Modelarea epidermei a fost realizată într-o tehnică hiper-realistă, în cele mai mici detalii. S-a ținut cont de vârstă, rasă și mediul în care a trăit domnitorul.

Materialul final din care este realizată lucrarea este un latex ce a permis pigmentarea tenului și, ulterior, inserarea firelor de păr natural. Ca modificare majoră adusă proiectului inițial, s-au adăugat proteze oculare și veșminte princiare (cucă, caftan și mantie)”, explică sculptorul Radu Panait în descrierea lucrării.

Etapele reconstruirii chipului lui Mihai Viteazul. Plus gravuri de epocă cu imaginea sa:

Această realizare n-ar fi fost posibilă, cum am spus mai sus, fără munca marelui antropolog și profesor de anatomie Francisc Iosif Rainer (1874-1944).

În primăvara anului 1920, el a fost invitat la Iași de către Statul Major al Armatei Române, cu misiunea de a studia craniul voievodului Mihai Viteazul.

Măsurătorile antropometrice au fost făcute după metodologia de la acea vreme a antropologiei de școală germană. A fost prima și singura dată când cineva a putut să realizeze un asemenea studiu pe craniul domnitorului.

În prezent, craniul se află într-un sarcofag din marmură, sculptat de Carol Storck, la Mănăstirea Dealu din apropiere de Târgoviște.

Documente din timpul măsurătorilor făcute de Francisc Rainer în 1920:

Întâlnirea cu Mihai Viteazul este doar o secțiune a expoziției temporare intitulate Fizionomii unificatoare. „Toți în unu” − Povestea unui proiect de țară.

„Această expoziție își propune să prezinte extraordinara poveste umană și istorică a unui proiect de țară numit România.

Un eveniment istoric îndepărtat și protagonistul său au devenit îndemn și exemplu pentru zeci de generații, de la 1600 la 1920, din întreg spațiul românesc, acesta este poate cel mai interesant fenomen unificator.

Desigur, a trebuit să se dezvolte un nucleu care să investească în acest proiect și să atragă forțele întregii națiuni, iar această forță s-a conturat în sudul spațiului locuit de români, Muntenia și Oltenia, asociate Țării Românești, punctul de plecare al primului proiect unificator, la 1600″, explică istoricul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București.

Alte exponate interesante sunt sabia Solingen cu cifrul regelui Ferdinand sau pictura de mari dimensiuni „Renașterea României”, a lui Gheorghe Tăttărescu.

Expoziția de la Palatul Suțu poate fi văzută timp de un an, până în 28 februarie 2019.

Galerie foto cu expoziția temporară:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€