Cercetător în fizica atmosferei, specializat în studierea fenomenelor extreme: „Nu cred că publicul larg înțelege clar impactul schimbărilor climatice”

Ana Coman

În ultimele zile, litoralul a fost lovit de cea mai intensă furtună din ultimii ani: cantități record de precipitații, depășind 150 de litri pe metru pătrat – echivalentul a două luni de ploaie – au provocat haos. Peste 500 de apeluri au fost înregistrate la numărul de urgență 112, mai multe străzi și locuințe din localitățile de pe litoral au fost inundate, pe plaja din Vama Veche umbrele, șezlongurile și o rulotă au fost purtate de torenți, iar infrastructura și bunurile din zonă au suferit pagube considerabile.

Plaja din Vama Veche, în urma furtunii de pe 30 august. Foto: PressOne

Toate astea în condițiile în care vara anului 2024 a fost marcată de temperaturi neobișnuit de ridicate. Însă pe lângă valurile de căldură de severe și foarte prelungite din acest an, în România s-a observat și un număr mare de furtuni cu grindină de mari dimensiuni (diametrul mai mare de 2 cm) și cu vânt intens.

Conform European Severe Weather Database (parte a European Severe Storms Laboratory), între 1 mai și 28 august 2024 au fost raportate 770 evenimente meteorologice severe (223 evenimente cu grindină de mari dimensiuni și 547 cu vânt intens) 

PressOne a vorbit cu Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei, specializat în studierea fenomenelor meteo extreme, pentru a înțelege modul în care schimbările climatice influențează apariția acestora în România. Antonescu explică faptul că, pe lângă valurile de căldură, țara noastră se va confrunta tot mai frecvent cu furtuni severe, tornade, grindină de mari dimensiuni și incendii de vegetație.

***

Care sunt cele mai plauzibile fenomene meteo extreme cu care România s-ar putea confrunta în viitor, dar cu care poate nu ne-am confruntat până acum (de exemplu tornade, sau furtuni extrem de puternice)?

Tornadele nu sunt un fenomen nou pentru România: în ultimii 200 de ani am avut aproximativ 130 de tornade (și trombe marine) raportate. Avem descrieri ale unor tornade care au avut loc în București sau care au dus la pierderi de vieți omenești în Transilvania. Deși în ultimii ani vorbim din ce în ce mai des de tornade, ele nu sunt neapărat o consecință a schimbărilor climatice. Aceste modificări doar schimbă caracteristicile acestor evenimente și a evenimentelor extreme în general. 

Este foarte posibil ca în viitor, când vom avea mai des condiții atmosferice care să susțină apariția furtunilor severe, să crească și probabilitatea de apariție a tornadelor. Știm din studii recente și observații asupra situației actuale că furtunile cu grindină de mari dimensiuni (diametrul mai mare de 2 cm) și foarte mari dimensiuni (5 cm) vor deveni mai frecvente în România către sfârșitul acestui secol, în special în jumătatea de nord. La fel va crește și frecvența de apariție a furtunilor cu vânt intens (viteza peste 25 m/s). 

Plaja din Vama Veche, în urma furtunii de pe 30 august. Foto: PressOne

Riscul de incendii de vegetație va crește pe măsură ce temperaturile medii cresc și pe măsură ce perioadele de secetă devin mai frecvente, mai intense și mai prelungite. Aceste incendii, care ar putea fi inițiate de furtunile din ce în ce mai frecvente care produc descărcări electrice (așa cum s-a petrecut în acest weekend, în mai multe zone din Grecia, nr.), nu numai că distrug ecosistemele, dar pot afecta și comunitățile locale, producând pagube materiale și amenințând viețile oamenilor.

Valurile de căldură, sunt din punctul meu de vedere, unul dintre fenomenele cu cel mai mare impact în România. Impact care este deja observat în climatul actual. Temperaturile extreme pot depăși cu ușurință 40°C, afectând sănătatea publică, infrastructura și agricultura. Aceste valuri de căldură pot fi asociate secete severe, agravând problemele legate de resursele de apă. De exemplu, conform unui studiu publicat anul acesta în Nature Medicine, în România au fost înregistrate în 2023 aproximativ 2.585 decese asociate temperaturilor ridicate. Cele mai expuse categorii ale populației fiind femeile și cei în vârstă de peste 80 de ani.

PressOne: Pentru mulți oameni, căldurile nu sunt ceva nou; auzim des „a mai fost cald și până acum”. Cum a fost vara aceasta atipică din perspectiva vremii ?

Bogdan Antonescu: Este adevărat că „a mai fost cald și până acum” în sensul că valurile de căldură sau perioadele cu temperaturi foarte ridicate (comparativ cu climatologia, cu ceea ce suntem obișnuiți pentru o anumită regiune) nu sunt fenomene noi în România, ele țin de variabilitatea naturală. 

Au circulat pe social media anul acesta câteva extrase din anii 1920-1930 în care erau menționate valori foarte ridicate ale temperaturii, în special la București, dar care nu erau valori măsurate conform standardelor meteorologice (la umbră) sau erau observate într-o singură zi.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

Un preot din Topoloveni a fost ales șeful filialei locale a PSD. Biserica Ortodoxă le interzice clericilor să facă politică

Un preot apropiat al primarului din Topoloveni a fost ales președinte al organizației locale a PSD, deși o hotărâre a Sfântului Sinod le interzice clericilor să fie membri ai unui partid politic sau ai unei organizații asimilate unui partid. 

Citește și: A fost mereu la fel de cald pe timpul verii? Ce spune o expertă

Ceea ce vedem în prezent este rezultatul unei schimbări accentuate în caracteristicile valurilor de căldură. Această schimbare este produsă de variabilitatea naturală și de schimbările climatice, contribuția din partea schimbărilor climatice fiind cea mai mare. Din acest motiv, comparativ cu deceniile anterioare, numărul valurilor de căldură, intensitatea acestora (temperatura cumulată în timpul unui astfel de eveniment) și durata lor a crescut la nivel global și desigur și în România. Iar aceste schimbări vor fi în continuare amplificate pe măsură ce temperatura medie globală crește.

Cum se formează un val de căldură și ce anume determină durata sa?

Un val de căldură se formează atunci când o masă de aer foarte cald rămâne blocată într-o anumită regiune pentru o perioadă extinsă de timp. Aceste evenimente sunt influențate de o combinație de factori atmosferici, dintre care cel mai important factor este „blocajul atmosferic”. Aceasta este o situație în care o zonă de presiune ridicată (anticiclon) rămâne staționară sau se deplasează foarte lent. De asemenea, poate avea loc o deplasare a unei mase de aer cald de la latitudini mai joase către nord.

Durata unui val de căldură este determinată în mare măsură de persistența acestor blocaje atmosferice. Atâta timp cât condițiile atmosferice care au generat valul de căldură rămân neschimbate, valul va continua. 

Cum vor arăta următoarele veri pentru România și la ce se pot aștepta oamenii în ceea ce privește fenomenele meteorologice? Dar iernile? 

Vor fi influențate semnificativ de schimbările climatice, ceea ce va duce la fenomene meteorologice din ce în ce mai extreme și cu un impact din ce în ce mai mare.

Verile viitoare vor deveni din ce în ce mai calde, cu valuri de căldură mai frecvente și mai intense pe măsură ce temperatura medie globală crește. Acestea vor duce la temperaturi extreme, adesea depășind 40°C în unele regiuni ale țării (de exemplu în sud). Durata lor va crește, ceea ce va accentua efectele negative asupra sănătății populației și agriculturii. 

Furtunile din acest weekend au făcut ravagii pe litoral. Foto: Facebook l0veCT

Pe măsură ce temperaturile medii globale cresc, perioadele de secetă vor deveni mai frecvente și mai severe, afectând producția agricolă și resursele de apă. Pe fondul acestor perioade cu secetă va crește și riscul de incendii de vegetație, mai ales în zonele de pădure și în regiunile agricole. Asta nu înseamnă că nu vom mai avea precipitații: când vor apărea, vor fi mai intense (torențiale) ceea ce va crește riscul de inundații rapide. 


Iernile viitoare vor fi mai blânde în general, cu temperaturi mai ridicate decât în prezent. Episoadele cu temperaturi extreme foarte scăzute vor fi mai rare, dar nu vor dispărea. Schimbările climatice nu înseamnă că nu vom mai avea vreme de iarnă. Când vom avea astfel de evenimente în timpul iernii, vor fi mai intense și cu o durată mai mică decât în prezent.  Zăpezile abundente vor fi mai puțin frecvente în regiunile joase. În zonele montane, zăpada ar putea fi mai consistentă, dar cu topire rapidă datorită schimbărilor bruște de temperatură. Vom avea în continuare viscole și furtuni de zăpadă, care vor alterna cu perioade de ploi înghețate și polei, ceea ce va pune presiune pe infrastructură și va crea dificultăți în transport și activitățile zilnice.

Chiar și în lipsa schimbărilor climatice, impactul fenomenelor meteorologice va crește. Orașele se vor dezvolta, vor acoperi suprafețe din ce în ce mai mari, ceea ce va duce la creșterea probabilității de a fi „lovite” de manifestări extreme. În același și timp, oameni tind să acumuleze bunuri; aceste comportamente vor amplifica impactul.  

„Efectul pe care îl resimțim anul acesta asupra agriculturii și resurselor de apă poate duce la creșterea prețurilor la alimente”

Când și cum credeți că își va da seama publicul larg de cât de gravă este situația? 

Pe măsură ce valurile de căldură, secetele, inundațiile și furtunile devin mai frecvente și mai intense, populația va simți direct impactul acestor schimbări. De exemplu, verile tot mai fierbinți și secetele care afectează agricultura ar putea forța oamenii să realizeze cât de urgentă este problema schimbărilor climatice. 

Efectul pe care îl resimțim anul acesta asupra agriculturii și resurselor de apă (de la valurile de căldură și de la secetă) poate duce, de exemplu, la creșterea prețurilor la alimente. Acest impact economic direct ar putea fi un factor major în conștientizarea problemei (mai ales în rândul populației care se confruntă cu dificultăți financiare).

Ce înseamnă asta pentru agricultură și energie? 

Valurile de căldură pot avea un impact mare asupra agriculturii, fiind perioade cu temperaturi ridicate care pot duce la un „stres termic” pentru culturi, ceea ce înseamnă scăderea recoltelor și pierderi financiare pentru fermieri. Temperaturile ridicate cresc evaporarea, care reduce conținutul de apă din sol și implicit afectează productivitatea, favorizând de asemenea și apariția anumitor dăunători și boli. 

În timpul valurilor de căldură crește cererea de energie (aparate de aer condiționat), ceea ce pune presiune pe rețele de distribuție și eventual duce la pene de curent. Trebuie totuși luat în considerare și faptul că în timpul unui val de căldură poate crește temporar producția de energie eoliană. În același timp, seceta poate reduce nivelul apei din lacurile de acumulare și râuri, scăzând producția de energie hidroelectrică.

Valurile de căldură sunt asociate cu zone cu presiune ridicată. În aceste zone sunt suprimate mișcările verticale care ar fi putut duce la formarea norilor. Având cer senin, mai multă radiație solară ajunge la suprafața Pământului.  

Sute de localități din România s-au confruntat și vara aceasta cu probleme la aprovizionarea cu apă. În ritmul acesta, cum ar putea arăta penuria de apă din sud în următorii ani? Cum credeți că receptează populația mesaje ca „raționalizați apa, nu vă udați grădinile”?

Penuria de apă în sudul României se agravează de la an la an, iar în viitorul nu foarte îndepărtat, acest fenomen ar putea deveni o problemă majoră. Pe măsură ce temperatura medie globală continuă să crească, regiunile din sudul țării (deja vulnerabile în climatul actual) vor suferi tot mai mult de pe urma lipsei de apă: vom avea mai multe perioade cu secetă și secetă severă, ceea ce înseamnă că rezervele de apă vor fi supraexploatate. Impactul imediat va fi asupra agriculturii și comunităților locale: resursele de apă potabilă vor fi din ce mai reduse în anumite regiuni, va fi nevoie de raționalizarea apei.

Mesaje precum „raționalizați apa, nu vă udați grădinile” cred că sunt întâmpinate cu reticență și frustrare de către populație, mai ales în zonele rurale unde agricultura depinde de irigații și udarea grădinilor și cultivarea propriilor alimente sunt practici răspândite. Mesaje de acest gen, care îndeamnă la raționalizare, ar putea părea nerealiste, nedrepte, neechitabile și poate chiar ar putea fi văzute ca o amenințare. 

Vom avea nevoie de educație și de conștientizare (explicăm oamenilor gravitatea problemei), un management mai bun al resurselor de apă (recoltarea apei de ploaie) și sprijin pentru agricultură (plante mai rezistente la secetă).

„Avem nevoie de conștientizare și educație”

Ce ar trebui să facă autoritățile (locale și naționale) pentru a micșora impactul schimbărilor de temperatură asupra populației? 

În primul rând cred că avem nevoie de conștientizare și educație. De exemplu, prin campanii de informare despre riscurile asociate cu căldura extremă sau cu furtunile severe și mai ales conștientizare a ceea ce înseamnă schimbările climatice și cum ne vor afecta viața de zi de zi. Vom avea nevoie de sisteme de avertizare și prognoze care să se adreseze categoriilor vulnerabile (de exemplu, vârstnicii sau cei care suferă de anumite afecțiuni cronice).

În al doilea rând, orașele vor amplifica, prin insula urbană de căldură (n.r. creată în timpul caniculei), impactul temperaturilor extreme. În orașe vor trebui construite spații verzi și albastre prin plantarea de copaci, crearea de parcuri și amenajarea de lacuri pentru a  îmbunătăți confortul termic al locuitorilor. Aceste spații nu doar răcoresc orașele, dar și îmbunătățesc calitatea aerului și biodiversitatea. Trebuie de asemenea crescută eficiență energetică a clădirilor.

Ce demersuri au făcut alte țări pentru a se pregăti pentru schimbările climatice? Cum credeți că se vor raporta decidenții la soluții de geoengineering (desalinizarea apei mării, extragerea dioxidului de carbon din atmosferă etc)? Ce astfel de soluții s-ar potrivi României?

Cea mai importantă măsură este aceea de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră. Apoi, în funcție de regiune, sunt anumite măsuri specifice: tranziția către energie regenerabilă, infrastructură verde (transport public), gestionarea resurselor de apă 

Problema cu „geoengineering” nu este una simplă; nu avem o soluție de acest fel care să poată fi aplicată pentru rezolva problema schimbărilor climatice. Desalinizarea apei se face în regiunile unde există resurse reduse de apă (de exemplu, Arabia Saudită). Însă este o tehnologie costisitoare, cu un consum mare de energie, ceea ce o face mai greu de implementat în țările mai sărace. Există de asemenea investiții în captarea și stocarea carbonului (Norvegia), dar care de asemenea necesită investiții importante pentru a putea fi aplicate la scară mare. Apoi mai sunt metodele naturale de captare a carbonului - reîmpădurirea  (Brazilia, India).

Chiar dacă are încă resurse forestiere considerabile, în România reîmpădurirea zonelor defrișate și protecția pădurilor existente poate ajuta la captarea CO2 și la prevenirea eroziunii solului. Dezvoltarea de sisteme eficiente de irigații și management al resurselor de apă va fi esențială în contextul secetelor tot mai frecvente. Utilizarea de energie regenerabilă, în special eoliană și solară, va reduce dependența de combustibilii fosili.

Cum a arătat vara aceasta în Europa, în zonele care au înregistrat cele mai mari creșteri (Italia, Spania)? Au existat locuri care nu au fost afectate de valurile de căldură? 

În această vară am avut valuri de căldură severe care au afectat în mod deosebit sudul continentului, în special Italia și Spania. Unele regiuni din sudul Europei au avut cele mai ridicate temperaturi din istoria recentă, atingând sau depășind 40°C pe parcursul mai multor zile. Anumite părți din nord și vest au fost mai puțin afectate de valurile de căldură: în Marea Britanie, Norvegia sau Suedia vara a fost mai „rece”, dar cu mai multe precipitații decât de obicei. Aceste discrepanțe ne arată cât de complexe sunt provocările pe care le vor aduce următori ani.

Care sunt estimările pentru următorii ani în zonele foarte calde de pe glob (Orientul Mijlociu, India etc.)? Cât de rapid am putea vedea valuri de refugiați climatici?

Temperaturile în aceste regiuni ajung frecvent la valori periculoase pentru sănătatea umană (sau chiar la valori care reprezintă o limita pentru corpul uman). În Orientul Mijlociu, de exemplu, se așteaptă ca temperaturile de peste 50°C să devină mult mai frecvente până la mijlocul acestui secol. Va crește astfel mortalitatea, va fi redusă capacitatea de a munci în aer liber, iar agricultura și resursele de apă vor fi afectate. 

PressOne a arătat vara aceasta cum se vede din satelit fenomenul de deșertificare în zona Olteniei. Cum va evolua acesta și în ce măsură este reversibil?

În zona Olteniei exista o combinație de factori naturali și antropici care accelerează procesul de deșertificare, cum ar fi seceta prelungită, utilizarea intensă și poate necorespunzătoare a terenurilor, irigații insuficiente și în general degradarea solului. Acest fenomen va continua să se extindă deoarece temperaturile în creștere, precipitații reduse și perioade de secetă mai lungi vor agrava situația. Este dificil de inversat, dar nu imposibil: prin refacerea vegetației se poate stabiliza solul și astfel se poate reduce eroziunea; prin îmbunătățirea sistemelor de irigații se poate reduce impactul secetelor (această soluție depinde și ea de  rezerva de apă disponibilă, care e afectată de schimbările climatice).

Dacă ar fi să descrieți vara aceasta într-un cuvânt, care ar fi acela? 

Extremă.