Cele mai frumoase mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român

Lucian Muntean

Redactor

„Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări − Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova − în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii”, anunţa pe Facebook, în 6 decembrie 2017, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO, istoricul Adrian Cioroianu.

*

Peste 200 de artizani, designeri și bijutieri participă la ediția din acest an a Târgului Mărțișorului, organizat la Muzeul Țăranului Român din București.

Am ales să vă arătăm câteva dintre cele mai frumoase și originale mărțișoare expuse la MȚR. Fiecărui creator îi dedicăm o mică galerie de fotografii.

*

Andreea Meiu face parte din Asociația „Firul Întors” din Brașov și participă pentru a doua oară la acest târg. Mărțișoarele pe care le expune sunt făcute de voluntarii asociației, oameni de toate vârstele care și-au refăcut astfel o legătură cu tradițiile. Andreea Meiu este psihoterapeut și a putut observa că această activitate, ce implică manualitate și atenție, are rezultate bune și în cazul persoanelor cu anumite dizabilități.

Printre mărțișoarele de la Brașov, care se vând cu prețuri între 10 și 20 de lei, am remarcat o furcă de tors în miniatură sau ghinde pictate manual, unele cu motive decorative inspirate din ceramica de Cucuteni.

*

Alte ghinde din sticlă transparentă, colorate delicat și având căpăcel natural, au fost aduse din Timișoara de către Andrei Abrudean. Aceste mărțișoare sunt însoțite de câte un răvaș surpriză, iar ștampila de pe plic are mesajul − „Mă ghindesc la tine!” Prețul este de 30 de lei.

Andrei creează și bijuterie contemporană, astfel că lucrează tot timpul anului. Mai expune și niște broșe-mărțișor, ingenios meșterite din creioane colorate, secționate și lipite împreună. Acestea costă între 10 și 25 de lei.

*

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Mihaela Cherciu, ceramistă din București, a adus și la această ediție mărțișoarele sale unicat realizate din porțelan − rochii, poșete și flori în miniatură. Sunt decorate manual, glazura fiind pictată cu lustere, care le dau transparențe și efecte sidefii. Prețurile sunt cuprinse între 20 și 35 de lei.

*

Tot din porțelan sunt și mărțișoarele lui Gabriel Matei, artist din București. Sunt, de fapt, niște broșe-unicat, ce pot fi purtate oricând. Au un design modern și sunt decorate cu aur coloidal. Prețul lor este de la 15 la 25 de lei.

*

Sculptorul Marius Stroe este din Câmpina. Standul de la MȚR e al familiei sale, fiindcă atât soția, Ștefania Stroe, cât și cei doi copii îi împărtășesc pasiunea pentru mărțișoare.

Preocupat de prelucrarea metalului prin metode tradiționale, similare cu cele ale fierarilor autentici, Marius Stroe a făcut potcoave în miniatură, păstrând proporțiile și tehnica de lucru.

Simbol al norocului, potcoava este însoțită de alte miniaturi ale unor scule dintr-o fierărie − ciocanul și cleștii. Prețul acestora este cuprins între 5 și 15 lei, dar nu știu dacă acoperă munca migăloasă a familiei Stroe.

*

Liana Sălăgean e clujeancă și a studiat la Universitatea de Artă și Design. Participă la Târgul de la MȚR pentru al doisprezecelea an consecutiv. Creează bijuterii-unicat, aceasta fiind preocuparea ei pe tot parcursul anului. Autoarea se implică în toate etapele tehnologice: face aliajul pentru argint, topește, toarnă și finisează. Bijuteriile sale din argint sau cupru sunt decorate cu emailuri colorate, care le sporesc aspectul și unicitatea.

*

Iulia Balint este specialistă în decorațiuni făcute din frunze de porumb și participă frecvent la târgurile de meșteșugari. Este din Odorheiul Secuiesc, unde întreaga ei familie se ocupă cu împletitul din pănuși de porumb.

Materia primă provine din cultura proprie. Toamna târziu, când recoltează porumbul, membrii familiei Balint desfac cu grijă frunzele de pe știuleți și le păstrează doar pe cele din interior, lipite de boabe, fiindcă sunt mai fine.

Pentru a putea fi prelucrate, frunzele se înmoaie în apă, să devină maleabile. Urmează o adevărată tehnică origami care dă naștere la flori, îngerași și diverse miniaturi. Mărțișoarele sunt ornate tot cu elemente naturale, precum boabe de porumb, conuri de brad, petale, alune. Prețul unui mărțișor este între 5 și 10 lei.

*

Laura Adăscălesei este din București. Ea își numește mărțișoarele „copiii flori”. Micile figurine sunt croite din fetru și lână colorată. Foarte expresive, au costumele asortate cu florile pe care le poartă: ghiocel, floare-de-nu-mă-uita, margarete sau floarea soarelui. Aliniate ca la grădiniță, pe grupe, așteaptă să fie luate acasă cu 12 sau 15 lei.

*

„Ești cu morcovul?…” − acesta e mesajul cu care sunt întâmpinați clienții nehotărâți și stresați de aceste cumpărături de sezon. Mărțișoarele însoțite de texte cu umor ale brașovencei Ralucăi Țincă sunt fabricate prin tehnica de împâslire a lânii. Legumele care iau formă astfel au culori obținute din coloranți textili. Costă 30 de lei bucata și nu se vând la kilogram.

*

Toți știm că mărțișoarele sunt mici. Dar unele sunt chiar mici cu muștar! Sau mămăligă cu pește prăjit. De ce nu o felie de tort?

Aceste rețete cu specific românesc sunt creațiile artistei Paula Lazaroni din București. Cu mult umor și spirit ludic, ea spune că e bine să dăm frâu liber imaginației și să nu rămânem blocați în aceleași tipare.

Pe fața de masă în careuri alb-roșu, într-o farfurie de carton, sunt trei mititei cu muștar. Prețul unuia este de 10 lei, cam tot atât cât o porție de mici.

*

Cine ar fi crezut că, la început de martie, unele femei vor umbla cu o piatră de gât? Ei bine, sunt mari șanse să vedem așa ceva dacă e vorba de mărțișoarele făcute de Raluca Vintilă. Ea a adunat pietricele de pe plaja italiană a Mării Adriatice, pe care le-a pictat cu modele stilizate ale costumelor populare românești. Prinse cu un ac de broșă, cu o montură sau cu șnur, pot deveni veritabile podoabe unicat, la un preț de numai 5 lei.

*

Alexandra Tudose din Brașov își prezintă marfa astfel: „Lucrez numai cu stejar masiv, lemn de cea mai bună calitate. Fibra naturală îi conferă textură inedită și trăinicie. Urmează tăierea, șlefuirea, chituirea, vopsirea cu acrilic, tușul și abia apoi lăcuirea”.

Ai impresia că asiști la prezentarea unui mobilier de lux. Mărțișoarele ei reprezintă țărăncuțe și țărani în costume populare, diferite soiuri de frunze, fructe sau păsări. Prețul lor este de 6, 7 sau 8 lei.

*

S-a ajuns, în ziua de azi, că mai toată lumea scrie la calculator. Degetele trec pe deasupra tastelor, iar ochii rămân ațintiți în monitor. Știm bine unde e poziționată fiecare literă și, din automatism, nici nu mai privim atent tastatura.

Ei bine, când vezi o astfel de tastă care nu e la locul ei, parcă altfel îți sare în ochi. Cu multă imaginație, Alin Teglaș, de profesie actor, pune în valoare taste reciclate. Cu ajutorul lor și al altor componente electronice, el recreează o lume de păpuși-robot sau chiar ghiocei-tehnici. Prețul acestor mărțișoare ajunge până la 50 de lei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€