În 2019 sperăm să scăpăm de dosarul cu șină

Cele mai bune aplicații de mobil care-ți fac orașul smart în 2019

Românii sunt campioni atunci când e cazul să se plângă de autoritățile locale. Și au și de ce. Însă plânsetele și înjurăturile de pe Facebook și din discuțiile de la o bere nu țin loc de implicare civică.

Iar asta se vede peste tot în orașele din țară: autoritățile rareori au habar despre ce se întâmplă la ele în curte, interacțiunea cu cetățenii abia a depășit stadiul dosarului cu șină, iar fondurile se alocă discreționar, fără legătură cu necesitățile reale ale comunității.

Apar, însă, primii muguri ai orașelor smart. Majoritatea orașelor mari au lansat sisteme prin care pot interacționa cu cetățenii lor, adăugând în fiecare an noi aplicații sau funcționalități.

Dacă ești un cetățean implicat, ar trebui să ieși de pe social media, să cauți numele orașului tău în Play Store sau în App Store și să folosești aceste aplicații ca să raportezi nereguli (gropi, gunoaie, mașini parcate ilegal, copaci căzuți, probleme cu iluminatul public, construcții ilegale, cazuri sociale etc.), iar primăria ar trebui să-ți răspundă într-un timp suficient de scurt ca să simți că ai jucat în rol în comunitate.

Ar trebui să faci acest lucru extrem de des, poate chiar zilnic, în loc să treci pe lângă mormanul de gunoi sau pe lângă mașina parcată ilegal și să dai mărunt din buze. Majoritatea aplicațiilor îți permit să faci o poză cu telefonul mobil și nu-ți cer mai mult de două minute pentru a face și trimite un raport. 

E adevărat, unele dintre aplicațiile lansate de autoritățile din România sunt inutile sau foarte greu de folosit. În lipsa unei strategii naționale pentru orașe inteligente, fiecare administrație alocă fonduri proprii pentru dezvoltarea de aplicații, iar asta se vede: calitatea diferă enorm de la un oraș la altul și se cheltuie milioane de euro pentru zeci de programe redundante.

O altă problemă este lipsa unei coerențe în gândirea celor care le dezvoltă. Dacă vrei să vezi ce autobuze ai la dispoziție în Oradea, de exemplu, în timp ce-ți planifici o călătorie din București, este imposibil să folosești aplicația dedicată, pentru că aceasta presupune că te vei afla neapărat în oraș.

Același lucru e valabil pentru foarte multe dintre aplicațiile municipale dezvoltate cu parteneri privați, care nu au acces direct și continuu la bazele de date ale primăriilor. 

Am trecut în revistă aplicațiile lansate de marile orașe din România pentru a vedea care este starea de fapt în 2019. Am ignorat aplicațiile specializate în parcare, pentru că aproape toate sunt inutile din cauză că nu raportează locurile de parcare libere.

Alba Iulia

Aplicația Smart Alert Alba Iulia permite raportarea către primărie a oricărui neajuns întâlnit în oraș: gunoaie, spații verzi neîngrijite, gropi, aspersoare defecte etc.

Cetățenii mai pot veni și cu sugestii, iar răspunsurile sunt date destul de repede, în decurs de câteva zile. 

Interfața este modernă și ușor de utilizat, pentru că poți vedea pe o hartă ce reclamații au fost deja făcute, astfel eliminându-se raportarea redundantă. Probabil una dintre cele mai bune aplicații de smart city din România.

Alba Iulia mai are și o aplicație de informare a cetățenilor, e-alba iulia, care folosește un sistem de notificări strict localizate pentru evenimente sau incidente din oraș. Din păcate, nu poate fi folosită în afara orașului.

Brașov

Brașovul încearcă să intre în rândul orașelor smart, dar aplicațiile sale lasă mult de dorit. My Brașov City permite, în principiu, raportarea de incidente, dar cere prea multe informații personale obligatorii.

Poți vedea și unde sunt parcările din oraș, dar nu și câte locuri libere sunt disponibile.

Aplicația mai permite să afli și datele de contact ale principalelor instituții din oraș și să intri în contul personal pentru taxe și impozite, dar utilizatorii se plâng de bug-urile care o fac inutilizabilă.

Prin linkurile externe ale aplicației poți ajunge la orarul autobuzelor, însă acesta nu este coordonat cu poziția reală din trafic a mijloacelor de transport în comun, iar Brașov Bus, aplicația care încearcă să suplinească lipsa unei aplicații dedicate din partea primăriei, eșuează lamentabil, fiind practic imposibil de folosit.

București

Smart city de București mai are și el de așteptat, pentru că aici avem doar câteva aplicații care funcționează decent.

Aplicația Primăria Sectorului 3 combină mai multe funcționalități: atât cele de raportare din partea cetățenilor, cât și cea de notificări din partea primăriei.

Iar cetățenii sectorului 3 folosesc intensiv aplicația, dacă este să ne luăm după zecile de sesizări trimise într-o singură săptămână, cu mult peste cele întâlnite în programele similare din alte orașe. Primăria răspunde totuși lent, judecând tot după cât de “roșie” este harta sectorului, cu sesizări încă nerezolvate.

Dar aplicația permite nu doar raportări, ci și accesul la serviciile electronice ale primăriei: programarea de căsătorii, de transcrieri, înscrierea la creșă sau verificarea stadiului de rezolvare a solicitărilor.

Acestea nu sunt încă direct integrate pe mobil, dar este un pas înainte față de celelalte orașe. Chiar dacă mai sunt multe servicii de adăugat, este un bun exemplu de integrare a funcționalităților de smart city într-o singură aplicație, așa cum ar fi normal.

Sectorul 4 din București este singurul care a încercat să facă o aplicație similară, însă aceasta nu este de același nivel cu cea de la sectorul 3. Restul sectoarelor bucureștene zac încă în epoca dosarului cu șină. De PMB nici nu mai vorbim.

Info STB – Aplicația Societății de Transport București îți permite să-ți calculezi traseul dintr-o parte în alta a orașului, ținând cont de timpii reali de deplasare a mijloacelor de transport în comun, obținuți prin GPS.

Deși nu are o interfață prea intuitivă, Info STB s-a dovedit a fi destul de exactă în estimările făcute cu privire la timpii de așteptare pentru un autobuz sau un tramvai. 

Cea mai interesantă funcționalitate îți permite să selectezi numărul liniei care te interesează, apoi direcția de mers: poți vedea, în acest fel, unde se află mijlocul de transport în comun așteptat, în timp real.

Tot așa poți să-ți dai seama și ce haos este, de fapt, în traficul din București, de multe ori autobuzele unei linii fiind concentrate doar într-o parte a traseului, din cauza ambuteiajelor.

Lipsește însă o funcționalitate de bază: posibilitatea de a cumpăra tichete sau de a-ți încărca creditul de pe cardul de călătorii. Poate într-o versiune viitoare…

PMB a mai publicat o aplicație de raportare a cazurilor sociale – Social Alert București. Aceasta îți permite să faci sesizări cu privire la persoanele adulte fără adăpost, persoanele cu handicap, copii în situații de risc ridicat, violență în familie etc.

Era însă de dorit integrarea acestor funcționalități într-o aplicație generală a PMB care să cuprindă toate funcțiile normale pentru un smart city.

Cluj

Clujul vrea să-și dezvolte brandul de oraș smart și inovator, iar aplicațiile sale pentru cetățeni sunt funcționale în mare parte, deși au încă destule lucruri de îmbunătățit.

Aplicația My Cluj are o interfață simplă și directă, astfel încât în doar câteva minute poți raporta orice fel de incident. Totuși, nu poți vedea pe o hartă a orașului ce incidente au fost deja raportate sau rezolvate, iar unii utilizatori se plâng de lentoarea răspunsului autorităților, în special în privința parcărilor ilegale. Se pare că mai sunt ceva buguri de rezolvat până când aplicația să funcționeze la parametri optimi.

Cluj Now e o altă aplicație de tip smart city, care le permite clujenilor să vadă străzile pe care au loc lucrări de infrastructură, evenimente care blochează traficul sau alte notificări importante din partea primăriei.

Utilizatorii pot stabili ce notificări să primească în funcție de locul în care se află sau de tipul de eveniment.

Ar fi interesant ca aceste două aplicații să fie combinate într-una singură, care să fie principala interfață între primărie și cetățenii săi, în ambele sensuri de comunicare – atât cu privire la toate evenimentele interesante din Cluj, alerte și notificări, cât și în privința raportărilor făcute de cetățeni. Iar interfața ar putea avea un design mult mai reușit.

CTP Cluj pretinde că îți arată în timp real cât timp mai ai de așteptat autobuzul, însă utilizatorii se plâng că timpii de așteptare sunt, de fapt, legați de orarul obișnuit al societății municipale de transport.

Totuși, aplicația e ușor de folosit și îți permite să calculezi destul de exact traseul până la destinație.

Constanța

Sesizări Constanța e aplicația pe care trebuie să o folosești dacă vrei ca autoritățile să rezolve problemele din oraș.

Interfața e colorată, dar primitivă și permite doar opt tipuri diferite de sesizări (care țin de poliția locală, urbanism, dotări urbane, drumuri publice, spații verzi, igienă publică, câini fără stăpân și iluminat public).

În rest, primăria orașului nu îți permite să vezi alte informații și nici nu a dezvoltat vreo aplicație proprie pentru informarea cetățenilor.

Galați

Galați City App strânge laolaltă informații pentru turiști, comunicate din partea primăriei, adrese utile, calendar de evenimente și o funcție simplă de sesizări către autorități.

Aceasta din urmă e legată de verificarea numărului de telefon, pentru a elimina raportările false. Impresionant ce au reușit să facă gălățenii, în condițiile în care vecinilor de la Brăila le lipsește orice fel de astfel de aplicație.

Iași

Iași City Report este dezvoltată de aceeași companie care a realizat și aplicația pentru Oradea, dar deocamdată nu permite vizualizarea petițiilor pe o hartă.

În ciuda existenței unei alte aplicații, numite Iași Official App, orașului îi lipsește o aplicație proprie, dezvoltată de primărie, prin care aceasta să-și țină la curent cetățenii cu noutățile din oraș.

Oradea

Este poate orașul cu cele mai reușite aplicații de raportare și de informare a cetățenilor, tocmai pentru că a reușit să integreze mai multe funcții în ele: Oradea City Report permite raportarea neregulilor întâlnite în oraș, cât și vizualizarea acestora pe o hartă, cu stadiul rezolvării lor. 

Oradea City este, probabil, cea mai complexă aplicație din România: disponibilă în română, maghiară și engleză, îți permite să vezi ce evenimente au loc în oraș, ce să vizitezi, ce restaurante sunt recomandate, unde să te cazezi și alte informații turistice, dar și să vezi unde sunt parcările (nu are încă o raportare în timp real a locurilor libere), bancomatele, servisurile auto etc.

Tot de aici poți vedea traseele de transport în comun și cumpăra bilete, deși aplicația nu îți arată nici orarul autobuzelor sau tramvaielor, nici cât ai de așteptat după ele. Toate aceste funcționalități pot fi integrate ulterior.

Sibiu

Sibiu City App este similară cu aplicația folosită de Galați, Piatra Neamț, Reghin, Mioveni și alte orașe din țară.

Și aceasta permite raportarea de incidente, însă în rest este mai mult informativă cu privire la evenimente, locuri de descoperit sau chiar trimite către funcții utile, precum plata parcării.

Orașul are și o aplicație, Tur Sibiu, care îți arată orarul de funcționare al autobuzelor, dar fără raportarea în timp real a poziției sau a timpului de așteptare.

Timișoara

Primăria Timișoara este aplicația care îți permite să faci sesizări. Are o interfață primitivă, cu design urât, dar simplu de folosit.

Nu poți vedea pe hartă ce alte sesizări au fost făcute și care este stadiul de rezolvare al acestora, dar integrează o funcție de notificări cu privire la lucrări în carosabil sau alte evenimente din oraș.

Mai cuprinde și o listă de formulare necesare în vederea eliberării de acte, un calendar de evenimente, o listă de telefoane utile și un link către camerele video online din centrul orașului.

Orașul nu are o aplicație oficială pentru sistemul de transport public, iar aplicația gratuită Public Transport Timișoara, dezvoltată de un pasionat, este practic imposibil de utilizat pentru a-ți planifica călătoriile.

Poți vedea, în principiu, la ce oră va ajunge un autobuz în stație, dar harta este inutilizabilă, nefiind interactivă.

Mai multe orașe mai mici au aplicații similare, însă, per total, ne aflăm abia la începutul ideii de comunicare directe, prin intermediul aplicațiilor moderne, între autorități și cetățeni. România smart abia se deșteaptă.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează