Susţinută de Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a urcat de la consilier local în Videle până la premier desemnat. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Susţinută de Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a urcat de la consilier local în Videle până la premier desemnat. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
23/01/2018
Cele cinci femei devotate lui Dragnea
Carmen Dan, Viorica Dăncilă, Rovana Plumb, Sevil Shhaideh, Lia Olguța Vasilescu.
Cele cinci doamne se numără printre liderii PSD în care Liviu Dragnea are cea mai mare încredere în acest moment. Politic vorbind, ele au ajuns să reprezinte un soi de gardă amazoniană a omului care face și desface guvernele României de un an încoace.
Niciuna nu l-a trădat încă. Pentru că fiecăreia, la un moment dat, i-a făcut, vorba lui Don Corleone, o ofertă de nerefuzat.
„Cel mai mult îmi plac femeile din postura de investitor în cariera lor politică. Niciodată până acum nu m-a înșelat nicio femeie din PSD. Nu mi-a înșelat așteptările, vreau să spun”, spunea Liviu Dragnea în vara anului trecut, la Școala Politică a Femeilor social-democrate.
În ce context au ajuns să lucreze împreună? Şi cum le-a „fidelizat” Liviu Dragnea?
Sunt întrebări cărora am încercat să le răspundem în fiecare dintre cele cinci cazuri.
Carmen Dan
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
La începutul lunii ianuarie 2017, Liviu Dragnea anunța că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) urma să fie condus, în premieră, de o femeie.
Ce o recomanda pe Carmen Dan? În primul rând, faptul că lucrase în subordinea lui, pe o funcţie de consilier juridic, la Consiliul Județean Teleorman.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
„Am vrut să propun pe cineva în care eu am foarte mare încredere din punct de vedere al corectitudinii.
Este o femeie cinstită. Are foarte multă experienţă în administraţie”, spunea Liviu Dragnea, întrebat ce a stat la baza numirii lui Carmen Dan în fruntea MAI.
Experiența despre care vorbea Dragnea viza cele două funcții pe care Carmen Dan le-a îndeplinit în conducerea județului Teleorman − subprefect și apoi prefect.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
În calitate de prefect, a fost acuzată că ar fi sprijinit PSD.
De altfel, în 9 august 2016, la cererea premierului de atunci, Dacian Cioloș, Carmen Dan informa Guvernul că nu intenţiona să candideze la alegerile parlamentare din 2016.
Două luni mai târziu, își anunța demisia și primea poziția numărul 1 în lista de candidați pentru Senat a PSD Teleorman.
„Cred că, dacă aş fi făcut o singură greşeală în favoarea unui partid politic, rezultatul ar fi fost demisia mea sau demiterea mea până acum. Presiuni au fost de 11 luni. A fost o luptă cu mine însămi să rămân şi să rezist”, declara Carmen Dan în octombrie 2016, odată cu demisia sa de la Prefectura Teleorman.
„Nu mă pot justifica că sunt din Teleorman. Eu îl respect pe domnul Dragnea”
După nici o lună de activitate în Senat, Carmen Dan ajungea ministru de Interne. Iar devotamentul său față de președintele PSD nu a întârziat să se manifeste.
La protestele din februarie 2017, după adoptarea Ordonanței 13, Carmen Dan a organizat o conferință de presă în care a prezentat o așa-zisă listă neagră a persoanelor care ar fi instigat populaţia la proteste. Printre aceste persoane se numărau jurnaliști de investigație și formatori de opinie.
Apoi, în vară, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, ea a lansat un atac direct la adresa acestuia, spunând că este „un premier al nimănui, legat cu lanţuri de scaunul de prim-ministru”.
MARTIE 2017: Carmen Dan și Liviu Dragnea, la sedinţa de evaluare a activităţii MAI pe 2016. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
De asemenea, în urma dezvăluirilor făcute de RISE Project despre legăturile lui Dragnea cu firma TelDrum, care implicau și documente interne de la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI), Carmen Dan avertiza că va întreprinde „toate demersurile legale pentru ca aceia care au făcut asemenea afirmații ori să le probeze, ori să le retragă”.
Relația lor poate fi sintetizată de această declarație pe care șefa MAI a făcut-o în august 2017:
„Este adevărat, am putea accepta ideea că m-a propus pentru că mă cunoaște. Nu mă pot justifica că sunt din Teleorman. Eu îl respect pe domnul Dragnea. Este un om puternic în politică și în afara politicii”.
Viorica-Vasilica Dăncilă
A doua premieră națională bifată de Liviu Dragnea în ceea ce privește promovarea femeilor este nominalizarea Vioricăi Dăncilă pentru funcția de premie al României.
La fel ca ministrul Carmen Dan, și Viorica Dăncilă și-a început parcursul profesional în orașul Videle.
În perioada în care Dragnea a condus Consiliul Județean Teleorman, Dăncilă a fost președintele Organizației de Femei a PSD Videle, consilier local în Videle, apoi președinte al PSD Videle și președinte al Organizației de Femei a PSD Teleorman.
Ce o recomandă pentru funcția de premier?
Faptul că este „o femeie civilizată, neconflictuală, deosebit de comunicativă”, a explicat Liviu Dragnea.
De asemenea, faptul că „este veche în partid” − mai exact, din 1996 − și că „nu a avut niciodată vreun conflict cu nimeni”.
Iar asta, pentru liderul PSD, „e o garanție” că nu se va ajunge din nou la o debarcare a propriului guvern.
Poate cea mai importantă garanție pentru Liviu Dragnea este faptul că Viorica Dăncilă „nu s-a dezis niciodată” de inițiativele PSD de modificare a legilor justiției.
Elocvent în acest sens este discursul pe care ea l-a ținut în Parlamentul European în februarie 2017, când la București aveau loc mari demonstrații împotriva Ordonanței 13.
„Domnule președinte, în această seară și chiar în acest moment au loc proteste în România, la care s-au produs violențe în rândul forțelor de ordine, dar și în rândul celor prezenți la protest.
S-a aruncat cu petarde și pietre în forțele de ordine cu dorința de a provoca autoritățile să producă victime. Acest lucru nu s-a produs.
Domnule președinte, domnule comisar, Curtea Constituțională a constatat că unele prevederi ale Codului Penal nu erau constituționale. Drept urmare, guvernul PSD-ALDE a dat o Ordonanță de Urgență pentru a reglementa acest lucru. Același lucru a fost folosit anterior de guvernul Cioloș și de guvernul Boc”, spunea Viorica Dăncilă în plenul PE.
Rovana Plumb
Relația politică dintre Rovana Plumb și Liviu Dragnea n-a început bine. Ea a fost apropiată de Victor Ponta, care a și susținut-o, în vara lui 2015, să preia şefia interimară a partidului.
A pierdut, după cum se știe, în fața lui Liviu Dragnea, însă a trecut imediat în tabăra acestuia.
„Rovana rămâne preşedinta Consiliului Naţional, un om politic cu anvergură serioasă, un ministru foarte bun, cu care sunt convins că pot colabora foarte bine”, declara, după victorie, Liviu Dragnea.
La începutul lui 2016, el anunța că Plumb urma să fie inclusă în echipa de conducere a PSD.
Anunțul venea în contextul în care ea își exprimase dorința de a nu mai candida la șefia Consiliului Național al PSD.
„Președintele Consiliului Național trebuie să fie un om la fel de organizat ca Rovana Plumb”, preciza, la acel moment, Dragnea.
După victoria PSD în alegerile parlamentare din decembrie 2016, versatilitatea avea să îi aducă Rovanei Plumb funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților și, apoi, pe cea de ministru delegat al Fondurilor Europene în Guvernul condus de Sorin Grindeanu.
„Dacă domnul Dragnea a declarat că prețurile nu vor creşte, aşa va fi”
Fidelitatea Rovanei Plumb față de liderul PSD se reflectă într-o declarație pe care ea a făcut-o în octombrie 2017, când jurnaliștii au întrebat-o ce știe despre scumpirea carburanților: „Dacă domnul Dragnea a declarat că prețurile nu vor creşte, aşa va fi”.
Relația s-a văzut şi mai clar când DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare a Rovanei Plumb, pentru a putea începe urmărirea penală împotriva sa în dosarul Belina, în care este acuzată de abuz în serviciu.
MAI 2017: Rovana Plumb era ministru delegat pentru Fonduri Europene, iar Sevil Shhaideh, viceprim-ministru. Foto: Inquam Photos / George Călin
La acel moment, Dragnea a declarat că va vota împotriva cererii DNA privind ridicarea imunității parlamentare a Rovanei Plumb:
„O spun de acum, să ţipe toţi, şi ambasadele să ţipe. Am dreptul ăsta constituţional să votez aşa cum cred eu”.
Semnalul dat de el a fost respectat de majoritatea PSD-ALDE, iar solicitarea DNA a fost respinsă în Parlament.
Ulterior, Dragnea și-a reafirmat sprijinul pentru Plumb, inclusiv la ședința din octombrie a CEx în care ea și-a înaintat demisia din funcţia de ministru.
La scurt timp după acea şedinţă, el a propus-o pe Rovana Plumb pentru funcţia de președinte al Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaților.
Sevil Shhaideh
Sevil Shhaideh a fost prima femeie pe care Liviu Dragnea a propus-o pentru funcția de premier, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare din 2016.
Argumentul era simplu: are „încredere totală” în ea.
Cei doi se cunosc de cel puţin 15 ani: Dragnea i-a fost martor la nunta cu sirianul Akram Shhaideh.
„Sevil Shhaideh a lucrat cu mine nu numai în Ministerul Dezvoltării, dar, din poziţia mea de vicepremier, am lucrat împreună la toate dosarele guvernamentale şi cunoaşte activitatea din toate ministerele”, argumenta el, după nominalizarea ei ca prim-ministru.
Înainte să afle refuzul preşedintelui Iohannis, Dragnea a mai spus că Shhaideh va rămâne prim-ministru „până în momentul în care va obosi”.
„Știu capacitatea de muncă a lui Sevil Shhaideh. Nu-i mai mare ca a mea, dar e a doua după mine. Dacă ea va rezista, eu o voi susține până la finalul mandatului”, mai declara liderul PSD.
„E timpul să încetăm cu aceste corelări, cu provenienţa liderilor politici din anumite județe”
Respinsă de preşedintele Iohannis, Sevil Shhaideh a fost numită de Dragnea în funcția de ministru al Dezvoltării atât în Guvernul Grindeanu, cât și în cel condus de Mihai Tudose.
În cabinetul Tudose a rezistat puțin, din cauza anchetării sale în dosarul Belina, dându-și demisia la cererea premierului.
Pe tot parcursul scandalului, Dragnea a susţinut-o, la fel ca pe Rovana Plumb, să își mențină funcția din Guvern.
Coincidență sau nu, în primele șase luni ale lui 2017, ministrul Sevil Shhaideh a alocat cele mai mari bugete, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, judeţelor conduse de apropiați ai lui Dragnea: Olt, Teleorman, Giurgiu, Buzău şi Bihor, potrivit ziarului Adevărul.
Mai mult, în iulie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale lansa în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind alocarea a aproximativ 12 milioane de euro pentru construcţia unui stadion de 5.500 de locuri, la standarde UEFA, în Alexandria, reşedinţa județului Teleorman.
„E timpul să încetăm cu aceste corelări, cu provenienţa liderilor politici din anumite judeţe. Vorbim despre colectivităţi locale, beneficiari direcţi”, motiva, la acel moment, Sevil Shhaideh.
Lia Olguţa Vasilescu
Lia Olguța Vasilescu, promovată de Liviu Dragnea în fruntea unuia dintre cele mai bogate ministere (cel al Muncii), se declara, la un moment dat, „un soldat disciplinat al partidului”.
Când era vicepremier în Guvernul Ponta, Dragnea a semnat Hotărârea ca noul stadion din Craiova − cea mai mare realizare a primăriţei Vasilescu − să fie finanţat cu 55 de milioane de dolari de ministerul Dezvoltării, pe care el îl conducea.
„Atunci când a apărut ideea construirii stadionului, am încurajat-o pe Olguţa că o să îl facem, dar nu eram foarte siguri, pentru că am avut piedici după piedici. Ne-a ieşit, mă, Olguţa!”, spunea Dragnea în septembrie 2017, luând-o în brațe pe Olguța Vasilescu pe stadionul din Craiova.
„Ținta este Liviu Dragnea”
Liviu Dragnea și Lia Olguța Vasilescu s-au susţinut reciproc și în ceea ce priveşte problemele din justiţie.
Când, în martie 2016, ea a fost pusă în arest la domiciliu, liderul PSD s-a declarat foarte afectat:
„Atât eu, cât şi colegii mei am fost foarte afectaţi de imaginea colegei noastre în cătuşe. Suntem alături de Olguţa, este colega noastră, a fost susţinută pentru Primăria Craiovei. A fost un primar foarte bun, a făcut foarte multe în municipiu”.
La rândul ei, Olguța Vasilescu i-a luat apărarea lui Dragnea în repetate rânduri.
De exemplu, după ce europarlamentarul PSD Sorin Moisă și-a anunțat plecarea din PSD, solicitându-i și lui Liviu Dragnea să demisioneze de la șefia formaţiunii şi de la preşedinţia Camerei Deputaţilor, Olguța Vasilescu l-a catalogat pe eurodeputat ca fiind „un securist mititel și neînsemnat”.
După începerea urmăririi penale a miniștrilor Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb în dosarul Belina, Olguţa Vasilescu declara că cele două nu ar trebui să demisioneze și că, de fapt, „ţinta este Liviu Dragnea”.
Ministrul Muncii nu a ezitat să afirme, la un moment dat, că l-ar vedea pe Dragnea și în fruntea țării:
„N-am niciun dubiu că, dacă acest program de guvernare va fi dus până la capăt, atunci putem bifa că ne-am respectat toate promisiunile pe care le-am făcut electoratului şi, de ce ce nu?, Liviu Dragnea ar putea să fie preşedintele României”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this