Cel mai scump Vuitton din lume

Lucian Muntean

Redactor

În faimoasa Bois de Boulogne, pădure aflată din vestul Parisului, ai parte de-o întâlnire ca-n povești. Printre crengile copacilor desfrunziți se ivește ceva greu de definit la prima vedere.

Ciupercă nu-i, cu toate că e albă, nici nufăr, deși parcă are petale întredeschise.

Cuib nu pare a fi, că e din sticlă, iar norii care gonesc pe cerul de noiembrie se întreabă – „Oare unul de-al nostru o fi fost doborât?”. 

Doar când te apropii suficient poți vedea ce scrie. Este sediul Fundației Louis Vuitton, cea mai extravagantă clădire din Paris.

A fost concepută de celebrul arhitect canadian Frank Gehry, autor, printre altele, al Muzeului Guggenheim din Bilbao și al cunoscutei Dancing House din Praga.

Proiectul acestei capodopere a început în 2002 și a fost finalizat în 2014. Cu toate că și în arhitectura modernă se lucrează cu programe de grafică computerizată și cu sofisticate simulări 3D, schițele inițiale au fost simple – desen pe hârtie.

Din ghemotocul de linii încâlcite, abstracte, părea greu de crezut că va rezulta o astfel de clădire, care nu seamănă cu nimic din ce am mai văzut.

Machetele clădirii concepute de Frank Gehry:

Frank Gehry s-a inspirat din arhitectura serelor acoperite cu sticlă și metal de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din felul cum arată Grand Palais. Apoi a realizat numeroase modele și machete din lemn, din plastic și din aluminiu.

Clădirea a fost amplasată într-un bazin special creat pentru a se integra în mediul ambiant, între pădure și grădinile publice.

Planul inițial era o structură masivă pe interior, acoperită de elemente aparent fragile cu forma asemănătoare velelor unui vas sau cu suprafața neregulată a unui aisberg. Aceste idei au reprezentat o mare provocare tehnică când a venit timpul să fie puse în practică.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Văzută din exterior, clădirea nu are nici suprafețe drepte și nici unghiuri drepte. Pereții ondulați din beton armat sunt străpunși de grinzi din oțel care susțin o platoșă din panouri de sticlă curbată.

Aspectul se schimbă permanent în funcție de lumina soarelui sau de umbrele norilor. Reflexiile creează efecte interesante atât înăuntru, cât și în vecinătate. Iar pe timpul nopții, clădirea devine luminoasă.

Spațiile din interior sunt uluitoare. Pereți din sute de panouri din sticlă funcționează ca niște imense ferestre. Lumina naturală inundă încăperile vaste, iar culoarele de acces te conduc spre numeroasele terase exterioare.

Totul este exemplar finisat. Până și îmbinările grinzilor din lemn laminat cu cele din oțel sunt adevărate opere ale designului și ingineriei.

Clădirea are o suprafață totală de 7.000 m², din care 3.850 m² sunt destinați spațiilor muzeale. Sala Auditoriul are o capacitate de 1.000 de locuri.

Ajuns pe acoperiș, poți admira întregul puzzle care a ieșit din imaginația lui Frank Gehry.

În depărtare, dincolo de Bois de Boulogne, se distinge silueta Turnului Eiffel, iar mai la nord se văd clădirile moderne din La Défense, centrul financiar al capitalei franceze.

O galerie foto cu detalii de arhitectură:

Spațiul muzeal este compus din 11 galerii găzduite de Fundația Louis Vuitton. Acestea oferă expoziții permanente sau temporare, cu lucrări de artă modernă și contemporană aduse din cele mai importante muzee sau colecții private.

Instalații de lumini și sunet, artă conceptuală, sculptură, pictură, fotografie și video, toate decorează această clădire frumoasă în sine.

O galerie foto cu spațiile expoziționale de artă contemporană:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€