CEaC-pac. Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara?

Bianca Felseghi

Senior Editor

Ce oraș românesc va fi, în 2021, Capitală Europeană a Culturii (CEaC)?

Finala se joacă în 15-16 septembrie, la București, când cele patru candidate rămase în competiție își vor susține dosarele definitive în fața juriului european.

Dacă ar exista un singur criteriu pentru desemnarea CEaC, atunci Baia Mare ar câștiga la „utilitate”. Miza programului conceput de maramureșeni este dezvoltarea regiunii de nord a țării și profesionalizarea turismului în județ.

Dacă acel criteriu ultim ar fi numărul de evenimente, atunci Bucureștiul, care angrenează în proiect și județul Ilfov, are cea mai eclectică viziune. Conceptul central este reîmprietenirea bucureștenilor cu orașul în care trăiesc.

Candidatura Bucureștiului urmărește obținerea unei coerențe a orașului, reactivarea unor zone uitate și aducerea la un numitor comun a centrului cu periferiile. Bugetul estimat este aproape dublu față de ale celorlalte candidate și ar urma să fie folosit exclusiv pentru organizarea de evenimente.

Programul propus de Cluj-Napoca pentru 2021 este cel mai politically correct. Dat fiind „limbajul de lemn european”, abia poți să înțelegi care îi sunt, concret, direcțiile și inițiativele.

Clujul speră că, prin cultură, va reuși să coasă vechi rupturi etnice și sociale, printre care și problema coloniei de romi de la Pata Rât.

În sfârșit, dacă criteriul de selecție ar fi mândria locală, atunci Timișoara ar obține cel mai înalt scor. Programul își propune, pe scurt, ca orașul și Banatul să redevină fruncea.

Argumentele sunt însă vagi și par să nu se lege în jurul unui obiectiv comun. Un punct forte este, totuși, transformarea Canalului Bega drept cordon între România și Serbia.

Baia Mare și Timișoara își doresc un rol de locomotivă transnațională pentru triunghiurile România-Ungaria-Ucraina, respectiv România-Ungaria-Serbia, prin fructificarea poziției lor geografice.

Cluj-Napoca și Bucureștiul au infrastructura cea mai avansată și numărul cel mai mare de turiști, fiind și cele mai dinamice orașe din România la ora actuală. În consecință, candidaturile lor vizează mai degrabă rafinarea sau cizelarea atitudinilor ca motor de dezvoltare pe termen mediu.

După ce am citit aplicațiile finale postate pe site-ul dedicat de Ministerul Culturii (care este custodele concursului), vă prezentăm o analiză comparativă a orașelor candidate.

*

1. Concept

Secta Pomohaci

Mulți locuitori ai satului Moșuni îl consideră în continuare pe Cristian Pomohaci preotul lor, chiar dacă acesta a fost răspopit.

Softul anti-plagiat, plătit și de Ministerul Educației, și de universitățile abonate

2. Buget estimat

3. Raportul public-privat

4. Zona de impact a proiectului

5. Ce va rezolva câștigarea titlului?

6. Ce se va construi? (Proiecte)

7. Cooperări

8. Obiectivele programului

9. Proprie inițiativă

10. Aberații

11. Număr de turiști în 2015

***