În acest an, Capitală Europeană a Culturii este orașul polonez Wrocław. Foto: Marcin Biodrowski / wroclaw2016.pl

În acest an, Capitală Europeană a Culturii este orașul polonez Wrocław. Foto: Marcin Biodrowski / wroclaw2016.pl
30/08/2016
CEaC-pac. Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara?
Ce oraș românesc va fi, în 2021, Capitală Europeană a Culturii (CEaC)?
Finala se joacă în 15-16 septembrie, la București, când cele patru candidate rămase în competiție își vor susține dosarele definitive în fața juriului european.
Dacă ar exista un singur criteriu pentru desemnarea CEaC, atunci Baia Mare ar câștiga la „utilitate”. Miza programului conceput de maramureșeni este dezvoltarea regiunii de nord a țării și profesionalizarea turismului în județ.
Dacă acel criteriu ultim ar fi numărul de evenimente, atunci Bucureștiul, care angrenează în proiect și județul Ilfov, are cea mai eclectică viziune. Conceptul central este reîmprietenirea bucureștenilor cu orașul în care trăiesc.
Candidatura Bucureștiului urmărește obținerea unei coerențe a orașului, reactivarea unor zone uitate și aducerea la un numitor comun a centrului cu periferiile. Bugetul estimat este aproape dublu față de ale celorlalte candidate și ar urma să fie folosit exclusiv pentru organizarea de evenimente.
Programul propus de Cluj-Napoca pentru 2021 este cel mai politically correct. Dat fiind „limbajul de lemn european”, abia poți să înțelegi care îi sunt, concret, direcțiile și inițiativele.
Clujul speră că, prin cultură, va reuși să coasă vechi rupturi etnice și sociale, printre care și problema coloniei de romi de la Pata Rât.
În sfârșit, dacă criteriul de selecție ar fi mândria locală, atunci Timișoara ar obține cel mai înalt scor. Programul își propune, pe scurt, ca orașul și Banatul să redevină fruncea.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Argumentele sunt însă vagi și par să nu se lege în jurul unui obiectiv comun. Un punct forte este, totuși, transformarea Canalului Bega drept cordon între România și Serbia.
Baia Mare și Timișoara își doresc un rol de locomotivă transnațională pentru triunghiurile România-Ungaria-Ucraina, respectiv România-Ungaria-Serbia, prin fructificarea poziției lor geografice.
Cluj-Napoca și Bucureștiul au infrastructura cea mai avansată și numărul cel mai mare de turiști, fiind și cele mai dinamice orașe din România la ora actuală. În consecință, candidaturile lor vizează mai degrabă rafinarea sau cizelarea atitudinilor ca motor de dezvoltare pe termen mediu.
22 de cuvinte dintr-o lume dispărută
Pentru copiii de azi, dar și pentru nostalgici, am alcătuit un mic glosar cu expresii din vremea comunismului.
Lanțul împuternicirilor la Academia SRI. Trei ani de provizorat și ilegalități la instituția care pregătește ofițerii serviciilor de informații
Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), instituția de învățământ a Serviciului Român de Informații (SRI), a încălcat ani de zile legea învățământului superior, funcțiile cheie de conducere din instituție fiind ocupate, în mod repetat, de persoane împuternicite sau desemnate.
După ce am citit aplicațiile finale postate pe site-ul dedicat de Ministerul Culturii (care este custodele concursului), vă prezentăm o analiză comparativă a orașelor candidate.
*
1. Concept
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
2. Buget estimat
3. Raportul public-privat
4. Zona de impact a proiectului
5. Ce va rezolva câștigarea titlului?
6. Ce se va construi? (Proiecte)
7. Cooperări
8. Obiectivele programului
9. Proprie inițiativă
10. Aberații
11. Număr de turiști în 2015
***

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this