În acest an, Capitală Europeană a Culturii este orașul polonez Wrocław. Foto: Marcin Biodrowski / wroclaw2016.pl

În acest an, Capitală Europeană a Culturii este orașul polonez Wrocław. Foto: Marcin Biodrowski / wroclaw2016.pl
30/08/2016
CEaC-pac. Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara?
Ce oraș românesc va fi, în 2021, Capitală Europeană a Culturii (CEaC)?
Finala se joacă în 15-16 septembrie, la București, când cele patru candidate rămase în competiție își vor susține dosarele definitive în fața juriului european.
Dacă ar exista un singur criteriu pentru desemnarea CEaC, atunci Baia Mare ar câștiga la „utilitate”. Miza programului conceput de maramureșeni este dezvoltarea regiunii de nord a țării și profesionalizarea turismului în județ.
Dacă acel criteriu ultim ar fi numărul de evenimente, atunci Bucureștiul, care angrenează în proiect și județul Ilfov, are cea mai eclectică viziune. Conceptul central este reîmprietenirea bucureștenilor cu orașul în care trăiesc.
Candidatura Bucureștiului urmărește obținerea unei coerențe a orașului, reactivarea unor zone uitate și aducerea la un numitor comun a centrului cu periferiile. Bugetul estimat este aproape dublu față de ale celorlalte candidate și ar urma să fie folosit exclusiv pentru organizarea de evenimente.
Programul propus de Cluj-Napoca pentru 2021 este cel mai politically correct. Dat fiind „limbajul de lemn european”, abia poți să înțelegi care îi sunt, concret, direcțiile și inițiativele.
Clujul speră că, prin cultură, va reuși să coasă vechi rupturi etnice și sociale, printre care și problema coloniei de romi de la Pata Rât.
În sfârșit, dacă criteriul de selecție ar fi mândria locală, atunci Timișoara ar obține cel mai înalt scor. Programul își propune, pe scurt, ca orașul și Banatul să redevină fruncea.
Argumentele sunt însă vagi și par să nu se lege în jurul unui obiectiv comun. Un punct forte este, totuși, transformarea Canalului Bega drept cordon între România și Serbia.
Baia Mare și Timișoara își doresc un rol de locomotivă transnațională pentru triunghiurile România-Ungaria-Ucraina, respectiv România-Ungaria-Serbia, prin fructificarea poziției lor geografice.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Cluj-Napoca și Bucureștiul au infrastructura cea mai avansată și numărul cel mai mare de turiști, fiind și cele mai dinamice orașe din România la ora actuală. În consecință, candidaturile lor vizează mai degrabă rafinarea sau cizelarea atitudinilor ca motor de dezvoltare pe termen mediu.
După ce am citit aplicațiile finale postate pe site-ul dedicat de Ministerul Culturii (care este custodele concursului), vă prezentăm o analiză comparativă a orașelor candidate.
*
1. Concept
Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră
Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.
Femeia în rochie albastră
„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”
2. Buget estimat
3. Raportul public-privat
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
4. Zona de impact a proiectului
5. Ce va rezolva câștigarea titlului?
6. Ce se va construi? (Proiecte)
7. Cooperări
8. Obiectivele programului
9. Proprie inițiativă
10. Aberații
11. Număr de turiști în 2015
***

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this