Ce uniformă poartă violența? O femeie transgender din Franța a acuzat forțele de ordine că au bătut-o. Jandarmeria a deschis o anchetă internă

Oana Moisil

După ce o femeie transgender din Franța ar fi fost bătută de jandarmi în liftul unei secții de poliție din București, societatea civilă suspectează o infracțiune motivată de ură. Jandarmeria a deschis o anchetă internă, poliția nu – chiar dacă fapta s-ar fi petrecut în liftul secției de poliție 27. „Este liftul unei clădiri în care are sediul poliția, nu e liftul poliției”, susține Poliția Capitalei. 

„Am crezut că o să mă omoare” 

La începutul verii, o tânără transgender din Franța, cunoscută ca Bellehaze, a venit în București. Pe 5 iunie seara, a ajuns într-un club din Centrul Vechi și cam acolo se termină amintirile ei, înainte să se trezească confuză în camera unui bărbat. Speriată că a fost drogată și violată, l-a atacat pe bărbat, iar el a sunat la poliție. Aici i se întrerupe iar firul amintirilor, până să se trezească încătușată.

„Polițiștii sunt în jurul meu în lift și un tip chel de la poliție mă ia de păr și mă aruncă pe jos. Apoi simt cum încep să mă lovească cu picioarele și pumnii”. 

Așa începe o mărturie video pe care Bellehaze a filmat-o cu ajutorul asociației Accept. Ea spune în engleză police men, dar conform Poliției Capitalei, cei care au luat-o din apartamentul bărbatului și au dus-o la Secția de Poliție 27 erau jandarmi. 

„Știu că îi imploram să nu mă mai lovească, pentru că am crezut că o să mă omoare în acel moment”, continuă ea în clip. 

„Este liftul unei clădiri în care are sediul poliția, nu e liftul poliției”, a justificat purtătoarea de cuvânt a Poliției Capitalei, Crina Eșanu, lipsa deschiderii unei anchete interne la nivelul secției 27.  

Avocata Iustina Ionescu, care este și expertă în drepturile omului, spune că, după ce Bellehaze ar fi fost bătută în lift, „a fost predată către doi ofițeri de poliție care au stat de vorbă cu ea. Aceștia ar fi întocmit niște documente pe care i le-au pus în față să le semneze, la finalul întrevederii cu acești ofițeri de poliție. Fără translator, deci fără interpret, fără să știe ce semnează – erau în limba română. Evident că a refuzat să semneze”.

Bătută, confuză, lăsată să plece singură spre spital

Femeia tocmai fusese bătută, cu urme vizibile din cap până în picioare. Cu toate astea, a fost lăsată să plece singură spre un spital, să primească îngrijirile de care era evident că are nevoie. 

„Cu siguranță colegii au întrebat-o dacă are nevoie și, dacă ar fi spus că da, cu siguranță i se chema ambulanța. Asta nici nu se pune în discuție”, a spus pentru PressOne Poliția Capitalei, prin purtătoarea de cuvânt Crina Eșanu. 

De azi, poți finanța o anchetă PressOne cu un SMS: trimite AFLU la 8864

Am deschis un mecanism nou de susținere, cel mai simplu pe care l-am avut vreodată: trimite un SMS cu textul AFLU la 8864 și astfel susții investigațiile PressOne cu doar 4 euro pe lună. Fără cont, fără card, fără formulare. Un mesaj, atât.

Un preot din Topoloveni a fost ales șeful filialei locale a PSD. Biserica Ortodoxă le interzice clericilor să facă politică

Un preot apropiat al primarului din Topoloveni a fost ales președinte al organizației locale a PSD, deși o hotărâre a Sfântului Sinod le interzice clericilor să fie membri ai unui partid politic sau ai unei organizații asimilate unui partid. 

Aceasta mai susține, contrar afirmațiilor avocatei Iustina Ionescu, că femeii din Franța nu i s-a cerut să semneze niciun document când a fost adusă la secție și că „nu a necesitat interpret prima dată” – ea avea să revină la Poliție seara, să depună plângere pentru viol împotriva bărbatului în casa căruia s-a trezit fără niciun habar de cum a ajuns acolo. 

„Există indicii ale unei infracțiuni motivate de ură”

„Mă dor și dinții, mi-au smuls părul când m-au aruncat pe jos și îmi amintesc că, în timp ce mă băteau, am început să spun că sunt influencer, că sunt din Franța, nu este posibil să-mi faceți așa ceva și ei au spus: Aici este România, nu este Franța”, mai povestește femeia în mărturia înregistrată de asociația Accept. 

Avocata Iustina Ionescu, care a scris și un manual privind investigarea infracțiunilor motivate de ură pe criteriile de orientare sexuală și identitate de gen, spune că, în cazul lui Bellehaze, „există indicii ale unei infracțiuni motivate de ură”. 

În plângerea făcută la Parchetul Militar, avocata spune că asta a și subliniat. 

Victimelor LGBT le este frică să raporteze abuzuri din cauza reacțiilor homofobe sau transfobe din partea forțelor de ordine

Infracțiunile motivate de ură au loc atunci când făptuitorul le săvârșește fiindcă are anumite prejudecăți în legătură cu victima. „Atunci când infracțiunea este săvârșită din astfel de motive, pe care făptuitorul le consideră cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte persoane, pedeapsa aplicată poate fi mai mare, deoarece motivele constituie circumstanțe agravante”, scrie Centrul pentru Resurse Juridice.

Cu toate astea, conform unui raport din 2023 al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC), nu există o definiție comună a infracțiunilor motivate de ură și nicio colaborare instituțională în acest domeniu. 

Raportul mai arată că „România nu are studii naționale privind situația persoanelor LGBT, dar datele din sondajele internaționale relevă un nivel ridicat de victimizare și un nivel scăzut de raportare, adesea din cauza fricii de reacții homofobe sau transfobe din partea forțelor de ordine”.

Și avocata Iustina Ionescu, în discuția cu PressOne, a vorbit despre cum nu crede că Bellehaze este singura care s-a aflat într-o astfel de situație, dar multe victime nu vorbesc. 

Cei care lucrează cu victime ale abuzurilor nu sunt obligați să beneficieze de formare de sensibilizare LGBT

„Femeile trans sunt în mod special vulnerabile, inclusiv în relația cu forțele de ordine și sunt expuse discriminărilor, stigmatizării și chiar violenței din partea forțelor de ordine”, a mai spus avocata. 

Ea mai crede că mediatizarea violențelor la care a fost expusă Bellehaze se datorează popularității ei pe social media.

În ceea ce privește pregătirea celor care lucrează cu victimele abuzurilor, raportul CNDC mai arată și că „asistenții sociali, ofițerii de poliție și personalul instanței nu sunt obligați să beneficieze de formare de sensibilizare LGBT”.

Raportul mai subliniază și că „prevederile legale legate de infracțiunile motivate de ură au fost rareori aplicate, iar răspunsul sistemului de justiție penală la astfel de infracțiuni rămâne inadecvat”. În continuare se arată că până în 2021 nu a existat nicio condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBT. 

Având în vedere aceste date, e greu de spus cât de mari sunt șansele lui Bellehaze să arate că a fost bătută de jandarmi pentru că este o femeie transgender. 

Importanța siguranței unei victime

În mărturia înregistrată de Bellehaze, spune că, odată ajunsă la Institutul de Medicină Legală, s-a simțit în siguranță. Era înconjurată doar de femei care au interacționat empatic și respectuos cu ea. I-au înregistrat toate urmele de violență și le-au notat. 

Birocrația a fost, însă, mai puțin plăcută, așa cum a povestit pentru PressOne avocata. Știau că, dacă plătesc pentru examinare și pentru analiza toxicologică menită să determine substanțele cu care a fost drogată, o să dureze mai puțin timp decât dacă i-ar acoperi statul cheltuiala – așa că au decis să plătească, dar nu a fost ușor. 

„În cele din urmă, în urma amenințărilor cu reclamații și așa mai departe, a primit un preț să plătească examinarea fizică”, susține avocata. 

De când au depus plângerea pentru viol, pe 6 iunie, dar și cea împotriva agresiunilor jandarmilor, Iustina Ionescu spune că nu a mai aflat vreo informație oficială. „Nu mai avem niciun semn de la autorități, nici în cazul plângerii legate de viol, nimic”.

„Nu ne puteți șterge”

În mărturia ei video, Bellehaze a transmis un mesaj autorităților: „Suntem aici și nu ne puteți șterge pur și simplu. M-ați bătut o dată, sunt încă aici, sunt în picioare. Trec prin fața secției de poliție 27 și nu plâng”. 

Asociația Accept, care a însoțit-o să facă plângerile împotriva bărbatului care a abuzat-o, dar și împotriva jandarmilor, a postat acest mesaj pe Facebook: 

„Aici este evidentă reziliența comunității noastre și puterea incredibilă pe care o au femeile trans. Ele au stat de cele mai multe ori în primele rânduri ale mișcării și continuă să ne inspire prin curajul lor. În continuare, ne dorim o lume în care persoanele trans și queer nu mai au nevoie să fie ATÂT de reziliente”.