PSD a pierdut, în turul doi, atenția mai multor categorii de votanți Foto: Lucian Muntean

Ce s-a întâmplat în turul doi? - aspectele mai puțin vizibile la prima vedere -

Valorile de mai jos fac vorbire exclusiv despre voturile din țară, cele din diaspora fiind mai dificil de analizat în acest moment.

Numărul votanților cu studii superioare ai Vioricăi Dăncilă aproape s-a dublat între tururi, majorându-se de la 280 de mii la 540 de mii.

Ca ipoteză, aici găsim în bună parte penalizarea acordată de unii din votanții lui Barna sau Paleologu, precum și de către persoane care n-au venit la vot în primul tur, pentru faptul că Iohannis nu a acceptat o dezbatere sau în genere pentru campania sa mai degrabă lentă dintre cele două tururi.

Există desigur persoane cu studii superioare care ar fi votat-o oricum pe Dăncilă (imaginează-ți un inginer de 63 de ani care a votat Diaconu în turul unu), dar ei sunt probabil echivalați numeric de oameni din alte categorii educaționale care, de asemenea, au dorit să semnaleze că ceva nu este în regulă.

La nivel național, oamenii cu studii primare ( = mai puțin decât medii ) sunt aproximativ la fel de mulți precum cei cu studii superioare. La vot însă au venit un milion mai puțini. Iar din cei cu studii primare care au venit la vot, 36% au votat Iohannis. Voi reveni asupra acestui subiect mai jos..

Cel mai mare grup ocupațional din România care a venit la vot sunt angajații de orice fel – la privat, ai autorităților locale sau în sistemul public.

Pensionarii, patronii, PFA, studenții și alte categorii cumulează jumătate din totalul votanților.

Angajații sunt cealaltă jumătate.

În rândul lor, candidatul PSD a fost strivit. Iohannis a primit 3,3 milioane voturi și Dăncilă 1 milion.

Dacă PSD era un partid social-democrat, acest lucru ar fi creat dezbateri aprinse în interiorul partidului, emoții puternice și schimbări de direcție.

Având în vedere profilul conservator-naționalist al formațiunii (ultimul gest public al lui V. Dăncilă în campanie a fost să ofere simbolic contracandidatului o Constituție, un drapel și o Biblie), tema nu există.

Cea mai tăcută și puțin vizibilă bătălie s-a dat pe „frontul” pensionarilor. De la care Iohannis a primit peste un milion de voturi. Iată cum arată votul lor:

Pensionari sub 65 de ani care au votat Iohannis: 285 mii

Pensionari sub 65 de ani care au votat Dăncilă: 385 mii

Pensionari de 65 de ani sau peste care au votat Iohannis: 740 mii

Pensionari de 65 de ani sau peste care au votat Dăncilă: 1,2 milioane

(Jumătate din pensionari n-au venit la vot).

Dăncilă a fost foarte dependentă de votul pensionarilor: 50% din votanții ei erau în această categorie. Iohannis a avut la dispoziție mai multe grupuri sociale în rândul cărora a performat bine sau adecvat. Traducând realitatea sociologică în termeni fotbalistici, Dăncilă a avut o vedetă în timp ce Iohannis a avut o echipă.

O întrebare foarte bună a apărut deja pe rețelele sociale: dacă Iohannis a primit un pic mai multe voturi ca în turul doi din 2014, ce s-a întâmplat cu cei 5,2 milioane votanți Ponta de atunci? De ce candidatul PSD acum a luat doar 3,3 milioane?

Vorbim de mai multe realități care se cumulează și se întrepătrund:
tinerii au migrat sau n-au mai venit la vot. În rândul votanților 18-34 ani, Ponta luase 935 mii voturi. Dăncilă 320 mii. Lipsă 615 mii!

Dăncilă a pierdut votanții fără studii superioare. 2,4 milioane din votanții lui Ponta aveau maxim zece clase. Dăncilă a avut doar 900 de mii de persoane din această categorie. Lipsă 1,5 milioane! 72% din votanții lui Dăncilă au fost, în plan educațional, medie sau elită!

Și apoi iată ce s-a întâmplat în rural, considerat în mod uzual un spațiu în care PSD hiper-performează. Acum cinci ani, în ceea ce a părut a fi o anomalie, Ponta și Iohannis au fost la egalitate în rural. Acum Iohannis a învins-o pe Dăncilă la 22% diferență. 

PSD are peste 1600 de primari, dispuși practic în totalitate în orașe mici și în comunele României. Nu e clar dacă s-au întrebuințat la adevărata lor valoare. Sau dacă mai au la dispoziție numărul de locuitori cu care să poată contracara alți factori.

O comună suburbană (de fapt mini-oraș) din jurul unei metropole are de 10-20 de ori mai mulți locuitori anti-PSD decât are votanți Dăncilă o localitate la distanță mare de orice localitate urbană.

În Transilvania, capacitatea unui primar PSD de a cârmi o comunitate întreagă spre a-i vota partidul este la cote infime prin comparație cu Oltenia („îl respect pe primar, chiar dacă-i de la PSD îi om de treabă dar nu cumva să mă oblige să votez trandafirii!„).

Ce să facă un primar PSD în Moldova rurală? „Votează Dăncilă sau îți înterzic pe viață să mai intri într-un sediu Western Union!„?

Iarăși ca ipoteză, capacitatea primarilor de orice fel de a „muta” sau „mobiliza” locuitorii comunei este în descreștere la nivel național. Sursele de informare sunt mai multe. Pentru un primar prea energic, apar riscuri majore – precum să se decredibilizeze în rândul oamenilor de votul cărora are nevoie, totuși, peste câteva luni. Nu e momentul să ai discuții în contradictoriu cu consătenii tăi despre politică…

Evident în peisaj intră și schimbările demografice inerente. Ele nu sunt întotdeauna marcate pe listele electorale.

Sumarizând, turul doi al alegerilor prezidențiale s-a încadrat tare bine în peisajul electoral al întregului an. Scorul, în ciuda unor mici zmucituri într-un sens sau altul, era destul de previzibil. PSD e într-o criză de proiect din care nu poate ieși.

Ce s-a întâmplat cu Dăncilă e un simptom. Discuția depășește teme precum „Moldova”, „uite ce candidat am avut” sau „trebuie să stăm mai bine pe online”. Strategia partidului, cea care fundamentează orice candidatură la orice scrutin, lipsește.

Coaliția formată în jurul lui Iohannis este, precum cea din 2014, una complexă. Nu o vom mai regăsi la alegerile următoare. Momentul de slăbiciune al PSD și „pătrunderile” neașteptat de puternice ale lui Iohannis în rândul vârstnicilor, locuitorilor din mediul rural și localităților mici și foarte mici din Vechiul Regat oferă multiple oportunități PNL.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...