Ce rost are inteligența artificială în viața noastră cât timp ți-e teamă să întrebi ChatGPT dacă îți vrea jobul

Răzvan Băltărețu

Redactor

Inteligența artificială „trăiește” pe lângă om de mai bine de un deceniu. A ajuns însă subiect de conversație acum pentru că a devenit ieftină, ușor de folosit și accesibilă prin diverse aplicații.

Aplicații ca ChatGPT sunt doar un exemplu de ce înseamnă inteligență artificială. Sunt însă un exemplu vizibil, ușor de folosit. Chiar dacă n-ai încercat așa ceva niciodată, într-o formă sau alta AI a ajuns la tine. Orice e livrat pe rețele sociale, inclusiv pe servicii de video streaming ca Netflix sau YouTube, ajunge în fața ta datorită AI. 

Pe 13 mai, OpenAI a anunțat GPT-4o, unde „o” vine de la „omni”. Poate să poarte discuții vocale foarte bine, poate accesa camera ca să îi arăți anumite lucruri (cum ar fi să evalueze cum arăți înainte de un interviu) și poate traduce în timp real între mai multe limbi. Altfel spus, se apropie cel mai mult de ce era asistentul digital din filmul „Her”.

O zi mai târziu, s-a întâmplat Google I/O. N-a fost un singur produs anunțat, ci mai degrabă unde duce Google seria de aplicații care folosesc AI, de la analizat poze și extras date din ele până la cum va arăta căutarea online curând. Prin Project Astra, livrează ceva similar GPT-4o, unde telefonul devine intermediar pentru interpretarea lumii din jur și să-ți ofere informații contextualizate. A mai anunțat Veo, o aplicație de generat videouri (ca Sora de la OpenAI) și Gems, prin care să-ți creezi chatboți pentru nevoile tale.

Cele două anunțuri, și ce fac aceste companii, sunt exemple de aplicații AI disponibile publicului larg. În tot zgomotul din prezent cu acest conținut generat prin AI – text, imagine, audio sau video – am în minte un tweet. „Oameni care fac munci grele pe salariul minim, în timp ce roboții scriu poezii și pictează, nu este viitorul pe care mi l-am dorit.”

E o observație ironică bună, dar și roboții fac munci grele. Doar că pe aceia nu-i „închiriezi” cu 20 de dolari pe lună. 

Inteligența artificială s-a instalat deja foarte bine în industria medicală și farmaceutică

Imagine generată cu Dall-E

Există medicamente și vaccinuri dezvoltate folosind și AI. Iar „dezvoltarea” înseamnă atât testarea cu mii de scenarii, până să ajungă în faza de testare pe voluntari, cât și inventarea unor medicamente mai puternice.

Un exemplu e Novo Nordisk, compania care a creat Ozempic. Injecția gândită pentru tratarea diabetului a ajuns un fel de soluție minune pentru cei care vor să slăbească. Banii făcuți mai ales în Statele Unite ale Americii finanțează acum dezvoltarea unui supercomputer care va fi folosit în descoperirea unor medicamente și tratamente noi.

Cine plătește pentru visul lui Emil Boc de a avea metrou la Cluj? Declarații contradictorii între primărie și ministerul Transporturilor

În timp ce primarul de la Cluj-Napoca Emil Boc a anunțat drept validă și concretă finanțarea construirii metroului printr-un instrument financiar care se numește obligațiuni verzi, Ministerul Transporturilor se ferește să își asume o proiecție bugetară și un calendar pentru cheltuielile angajate cu acest proiect.

Ce faci în weekendul 18-20 octombrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Dichisar de toamnă în București, PICNIC în Cluj-Napoca, spectacol de tango argentinian în Timișoara și târg caritabil de toamnă în Iași. Tu ce faci în weekend?

Până la invenții, în industria medicală și farmaceutică e analiza datelor. Pe de o parte, folosirea AI aici elimină posibilitatea erorii umane. Apoi, pot fi testate mai multe scenarii ca niciodată pentru cum ar interacționa organismele la diverse medicamente. Asta va duce și la crearea unor tratamente personalizate pentru fiecare om în parte. Sau, mă rog, pentru complicațiile la care medicina actuală nu are răspuns.

Vor fi tot mai multe aplicații care vor analiza radiografii, ecografii și scanări RMN, ca să elimine mare parte din munca de uzură pentru medici. Totodată, elimină oboseala sau lipsa de concentrare care poate apărea într-un om pe un subiect sensibil: sănătatea cuiva. Mai mult, cu cercetările de medicamente și tratamente vom vedea un avans considerabil în tratarea bolilor considerate cronice sau incurabile, de la diabet și cancer la HIV și hepatită. 

O analiză OMS arăta că între 2012 și 2022 au fost investite aproape 116 miliarde de dolari în AI pentru dezvoltare farmaceutică. Aceeași cercetare arăta că sunt 600 de companii farmaceutice și de biotehnologie care folosesc AI.

Mașinile au devenit mai bune. Acum devin mai inteligente – încă din fabrică

În afara sferei medicale, industria auto folosește AI, dar altfel, nu doar la automatizări pe linia de asamblare. Ola Källenius, CEO Mercedes, a explicat într-un interviu că au ajuns în punctul în care folosesc tehnologia ca să proiecteze integral fabrica încă dinainte de-a pune prima cărămidă. La fel, mașinile sunt trecute prin zeci și sute de scenarii de cum se comportă în accidente înainte să fie izbite prima dată de zid.

Reprezentanți ai industriei, când vorbesc de folosirea AI, folosesc și sintagma „geamăn digital”. Analiști, ingineri sau cercetători creează corespondent digital pentru pasager ca să testeze tot felul de scenarii, de la cum e proiectat interiorul la cum să fie montate centurile și alte elemente de siguranță. 

Pe mașina propriu-zisă, nu există condus autonom fără AI și senzori. De la cele ale Tesla până la cele mai ieftine care au frânare automată, recunoașterea indicatoarelor rutiere sau cruise control adaptiv la mașina din față, e vorba de o infrastructură de software și hardware, cel dintâi fiind „învățat” pe cantități enorme de date.

Advanced Driver Assistance Systems (ADAS) e probabil cea mai importantă caracteristică a mașinilor din ultimii ani, care va salva vieți fără ca majoritatea șoferilor să știe. Sub acronimul ADAS sunt adunate sisteme ca frânarea automată, păstrarea benzii, tragerea pe dreapta când șoferul adoarme, parcarea asistată sau chiar evitarea automată a unui obstacol pentru protejarea vieții pasagerilor.

AI în securitatea cibernetică e deja folosită de ani buni

Tot legat de securitate, AI e folosită din plin în sistemele care ar trebui să prevină fraude, de la cele bancare la soluțiile de securitate cibernetică. Detectarea automată a tiparelor de fraudă contribuie la diminuarea pierderilor financiare. Similar funcționează și în identificarea tranzacțiilor posibil ilegale. 

E apoi folosirea în telecomunicații și optimizarea rețelelor de internet și telefonie ca să nu pice în punctele de cerere maximă. În egală măsură, și nu doar în telecomunicații, e prezentă folosirea algoritmilor predictivi pentru a identifica posibile pain points înainte să devină o problemă. Sunt bazați pe AI și folosiți în telecomunicații, industria auto, centrele de producere de energie, rețele de distribuție de energie electrică sau transporturi. Mai sunt folosiți și în anticiparea infracțiunilor, dar aici discuția e ceva mai amplă și capătă ceva nuanțe de „Minority Report”.

Inteligență artificială în munci repetitive și în educație

La toate acestea se adaugă muncile repetitive, de la HR și contabilitate. În ultima categorie intră și verificarea pe care ar trebui s-o facă statele pentru taxe și impozite. Sigur, asta nu se poate face fără digitalizare, dar infrastructura pentru așa ceva există deja.

În fine, mai este educația. Fie că e cea formală, în școală, fie că e vorba de cursuri, inteligența artificială schimbă radical felul în care pot fi dezvoltate sau parcurse programe de instruire. Analiza performanțelor poate fi mai obiectivă, mai dinamică, mai rapidă și poate avea răspuns direct în crearea unor modele noi de învățare. Educația personalizată poate să fie deja realitate, chiar dacă nu la nivelul unei întregi țări. 

Un studiu Knewton (firmă care dezvoltă astfel de soluții) realizat pe 10.000 de respondenți arată că performanța la examene poate fi îmbunătățită cu 62% prin folosirea unor sisteme bazate pe AI. Un alt studiu realizat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie din Taiwan a arătat, în condiții similare, că notele s-au îmbunătățit cu 30% și anxietatea a scăzut cu 20%. 

Vârful vizibil al aisbergului AI e cu gadgeturi lipsite de utilitate și cu conținut generat

Humane Wearable AI Pin este un un dispozitiv purtat pe piept, ca o broșă, cu un proiector care poate să afișeze informații - deși le poate transmite și audio. Funcționează prin comenzi vocale. 

Rabbit R1 e un ecran cu câteva butoane și în spate o aplicație conectată la internet. Funcționează similar, doar că are ecran în loc de proiector. 

Ambele sunt exemple de cum încearcă diverse companii să se urce în trenul AI. Nu sunt mai eficiente decât un GPT-4o. Iar acesta e, în esență, o aplicație pe telefon. Dar de aceea creatorii acelor gadgeturi încearcă să le vândă sub mesajul „AI la purtător”. Vor mai apărea multe gadgeturi de tipul acesta, cu utilitate vagă pentru utilizatori. 

Ce vedem ca aplicații AI acum, inclusiv gadgeturi ca Humane AI Pin sau Rabbit R1, sunt diverse scenarii prin care diverse companii caută să facă bani – mulți, rapid. Analiza de date și generarea de conținut costă enorm, milioane de dolari în fiecare zi pentru fiecare companie care ajunge să aibă un produs cât de cât popular. Și, da, va fi mai mult conținut fals ca niciodată și mai multă panică decât a fost cu tiparul, cu radioul sau cu internetul. Peste toate acestea vor fi mai multe fraude ca niciodată, de tot felul, realizate fie din teribilism, fie cu scop precis de a obține bani.  

În afara acestor cazuri de folosire aplicată a AI, trăim în plină perioadă de împins la maximum limitele acestei noi „jucării”. Așa au apărut Humane AI Pin și Rabbit R1. Sunt, în esență, niște aplicații bazate pe AI băgate într-un hardware. Cuvântul „robot” îl are pe Josef Čapek drept părinte spiritual. În piesa de teatru SF „R.U.R. (Rossumovi Univerzalul Roboti)” el imaginează pe cineva care prestează muncă silnică. De unde a rămas și în română verbul „a roboti”. Imagine generată cu Dall-E

Aplicațiile practice și cu impact în societate, ca cele de la început, nu sunt însă suficient de cool ca să ajungă în mainstream, ci mai degrabă „plictisitoare”, cum ar fi faptul că unei mașini i-a fost îmbunățățită aerodinamica cu 10%.

Ce e cool e când Sam Altman, șeful Open AI, a spus că va apărea compania de 1 miliard de dolari (unicorn) creată și administrată de o singură persoană cu ajutorul aplicațiilor AI. Altfel spus, aproape oricine poate deveni miliardar, dacă înțelege cum să profite de moment. Cum compania condusă de Altman vinde soluții AI, e de așteptat să facă el însuși ceva hype pe subiect ca să genereze – nimic altceva decât – bani.

El a fost completat în optimism de Brad Lightcap, COO OpenAI, care a spus că ChatGPT de acum e foarte prost față de cel de mâine. Într-un an, noua versiune a aplicației va fi incredibilă. Dar asta nu e o noutate. Orice produs nou trebuie să fie mai bun decât cel vechi, că altfel nu are niciun sens achiziția și, implicit, consumerismul. Doar că acum vorbim de software, ceea ce în trecut era valabil mai ales pe hardware. 

„AI” e și un buzzword, și o revoluție. Nu există nicio certitudine acum decât că vor apărea tot mai multe scenarii de utilizare, tot mai multe aplicații, tot mai multe interpretări și manifestări. Totodată, pe zona de generare de conținut, e momentul zero în care internetul trebuie, cumva, sortat. Acest conținut creat pe cuvinte cheie și la un volum până acum nemaiîntâlnit produce urmări considerabile în ceea ce înseamnă utilitate, relevanță sau informare. Peste tot acest conținut va fi vândută publicitate.

Problema cu joburile va persista. Ele nu sunt „furate” sau „eliminate”, ci ele se transformă, după cum o arată și-o cercetare PwC. Potrivit acesteia, pentru cele circa 7 milioane de joburi care vor dispărea din cauza AI între 2017 și 2037, vor apărea alte 7,2 milioane de joburi în aceeași perioadă.

John Hawksworth, economist șef la PwC, a declarat că distribuția locurilor de muncă pe sectoare se va schimba considerabil în acest proces. „Noile tehnologii majore, de la motoarele cu aburi la computere, înlocuiesc unele locuri de muncă existente, dar generează și câștiguri mari de productivitate. Acest lucru reduce prețurile și crește nivelul real al veniturilor și al cheltuielilor, ceea ce, la rândul său, creează cerere pentru lucrători suplimentari.”

O trimitere la alte tehnologii din istorie, și impactul lor, e facilă. Tocmai de aceea e cert că nu putem judeca prezentul pe baza trecutului și să presupunem că e un film pe care l-am mai văzut și credem că știm cum se termină. Mai e cert și că urmează o perioadă în care adulții vor învăța la fel de mult ca elevii și studenții ca să țină pasul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€