Ce e, de fapt, turbiditatea și cum a contribuit la criza apei potabile din Prahova?

Laura Popa

Redactor Șef

Adu-ți aminte când mergeai la mare. Dacă se întâmpla să plouă, valurile puternice mișcau nisipul de la locul lui, astfel că la mal ajungea o apă neagră, plină de mizerii. Adică o apă tulbure. Sau cu un nivel ridicat de „turbiditate”, cuvântul care s-a tot repetat zilele acestea în toate contextele în care s-a vorbit despre acumularea Paltinu. 

Încă de pe 28 noiembrie, mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița nu au mai avut acces la apă potabilă și menajeră ca urmare a nivelului ridicat de turbiditate a apei din Barajul Paltinu, cauzat de intervențiile pentru golirea barajului, precum și de precipitațiile abundente de la finalul lunii. 

Criza de la Paltinu a dus și la suspendarea temporară a activității la termocentrala Petrom de la Brazi, care asigură 10% din producția de energie electrică a țării. 

Însă ce este turbiditatea și de ce e atât de importantă în criza apei potabile din Prahova?

Potrivit lui Bogdan Drugă, directorul Institutului de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca și specialist în ecologie acvatică, turbiditatea se referă, pe scurt, la cât de tulbure este apa. Cât de plină de impurități. 

Pe scurt, un fenomen normal care, în anumite limite, poate fi înlăturat prin procesul de tratare a apei. Iar acest lucru se face în patru etape, adaugă Bogdan Drugă: 

„Prima etapă se numește coagulare. Coagularea se referă la un procedeu prin care, folosindu-se anumiți reactivi chimici, microparticulele din apă care o fac să fie mai tulbure sunt coagulate, strânse sub forma unor fulgi, fulgi care, ulterior, în etapa a doua, care se numește decantare, se depun pe fundul unor bazine.” 

Ulterior, apa este filtrată și dezinfectează și poate curge iar la robinetul consumatorului. 

De ce e asta important în cazul acumulării de la Paltinu?

Pe scurt: pentru că apa de-acolo era mai mult nămol. Iar stația de tratare nu are capacitatea necesară pentru a o curăța.

„Pentru ca apa să poată fi introdusă în stația de tratare și să aibă loc procesul de coagulare, apa trebuie să aibă o limită de turbiditate. Sunt niște unități care se folosesc pentru caracterizarea turbidității apei, iar pentru a putea fi introdusă în stația de tratare poate să aibă până la 30, hai să zicem 50 astfel de unități”, explică directorul Institutului de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca. 

Ori apa din Paltinu a ajuns, pe 2 decembrie, la un nivel de peste 40.000 de astfel de unități, se arată într-un comunicat emis de Consiliul Județean Prahova: „Apa a ajuns în acumularea Voila, însă nivelul de turbiditate a crescut până la 43.000 NTU, datorită aluviunilor acumulate pe albia râului Doftana.”

„Aia, de fapt, e noroi. Și n-ai cum să coagulezi noroi. Și apoi vorbim și de etapa de filtrare, unde practic s-ar bloca dacă cineva ar încerca să filtreze o astfel de apă”, explică Bogdan Drugă. 

Generația vape. Cum au devenit țigările electronice noua normalitate în rândul adolescenților

Legislația din România nu include explicit țigările electronice în definiția „fumatului”, lucru care permite vaparea la interior, chiar și în spațiile unde fumatul clasic este interzis, precum școlile.

Beznă, robinete reci și aragaze stinse. Cum a rămas un bloc din București fără utilități din aprilie, după explozia de la CET Vest

Din aprilie 2026, un bloc de garsoniere a rămas fără curent, gaze și apă caldă în urma exploziei de la centrala termică CET Vest din București.

Soluția? Ca apa să se curețe de la sine

Potrivit celor mai recente informații, Barajul Paltinu a început iar furnizarea de apă, iar operatorul a declarat că este posibilă reînceperea livrării de apă în Prahova, ca urmare a scăderii nivelului de turbiditate, lucru care a făcut posibilă tratarea apei. Cu toate acestea, mai sunt necesare alte trei zile de așteptare pentru „rezultatele analizelor microbiologice”. 

În total, aproape 9 zile în care sute de mii de locuitori din Prahova și Dâmbovița nu au avut apă potabilă, iar ministerul Sănătății a declarat situația ca fiind o urgență medicală. Astfel, cinci spitale din Capitală au fost pregătite pentru a primi pacienți din Prahova. 

Între timp, autoritățile dau vina pe „turbiditate” și își pasează responsabilitatea unele de la altele, Ministerul Mediului către Apele Române, Apele Române către operatorul zonal de apă, ESZ Prahova, iar acesta, la rândul său, către Apele Române.

Cu toate că, după cum susține ministra Mediului, autoritățile locale ar fi știut despre posibila evoluție a situației de la Paltinu, dar nu au comunicat între ele și nici nu s-au pregătit pentru ce urma să se întâmple.