Ce am văzut până acum e doar începutul. Consecințele instabilității politice și când vor apărea primele scumpiri

Laura Popa

Redactor Șef

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au aruncat România într-un haos economic. 

PressOne a discutat cu profesorul de economie Christian Năsulea despre consecințele economice pe termen scurt și mediu ale rezultatelor înregistrate în prima rundă a alegerilor pentru Cotroceni și a instabilități politice cauzată de interimatul premierului, dar și despre  cum ar putea arăta intervențiile pentru echilibrarea economiei. 

Christian Năsulea, profesor economie, avertizează că turbulențele actuale din economia românească sunt doar începutul. Foto: Facebook / Christian Năsulea

PressOne: La doar câteva zile de la turul I al alegerilor prezidențiale, implicațiile economice ale rezultatelor se resimt puternic: un euro de peste 5 lei, miliarde de euro cheltuite de Banca Națională a Românie pentru a menține stabilitatea leului și o bursă în scădere. Ce înseamnă asta, însă, și unde se resimt cele mai puternice efecte?

Christian Năsulea, profesor de economie: Punctual, această pierdere de încredere în viabilitate economiei românești, dublată de pierderea de încredere în moneda românească, vor duce, dacă trendul actual se păstrează, la o situație în care vom avea multiple efecte negative care vor afecta populația României pe extrem de multe paliere.

Vorbim de o devalorizare a leului pe termen mediu cel puțin, care va însemna o scădere a puterii de cumpărare. De trei ani de zile tot vorbim despre inflație, despre modul în care au crescut prețurile și asta ne-a afectat puterea de cumpărare, acum vom vorbi din nou despre o creștere a prețurilor și despre afectarea puterii de cumpărare, și care, însă, va continua și în perioada următoare. 

Deci un prim efect este legat de creșterea prețurilor.

Mai departe vom asista la o creștere a dificultăților de finanțare a statului român, ceea ce înseamnă o creștere a costurilor cu care va trebui să se împrumute statul. 

Stabilitatea cursului a atras foarte mulți investitori care făceau plasamente mai mici sau mari în titluri de stat românești. Era evident pentru aceștia că pot să aibă randamente net superioare celor care pot să fie realizate în zona euro plasând banii în lei.

Acum, iată, toți acești creditori ai statului român, care până acum au fost foarte bucuroși să finanțeze deficitul și cheltuielile publice, își vor pierde apetitul pentru acest gen de investiții. Mai ales în momentul în care vorbim de o posibilă retrogradare a ratingului de țară și, în special, de pierderea acestei stabilități de care s-a bucurat moneda națională în raport cu euro. 

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Și atunci, ca un bulgăre de zăpadă, vor urma alte efecte negative. Practic, în momentul în care crește dobânda și va trebui să ne împrumutăm din ce în ce mai scump ca să compensăm pierderea acestor creditori, asta înseamnă că în bugetul statului va crește și mai mult ponderea dobânzilor care trebuie să  plătite. Vom ajunge să folosim și mai mult din bugetul și-așa limitat pentru a acoperi aceste dobânzi.

De unde oricum nu ne ajungeau niciodată banii pentru educație, sănătate, apărare, pentru toate lucrurile pe care ne doream să le facem, acum vom avea și mai puțin bani. 

foto: Persoane fac cumpărături într-un supermarket din București, 30 noiembrie 2023. Inquam Photos / George Călin

Vedeți aceste efecte și ca urmare a instabilității politice care a apărut după demisia din funcția de premier a lui Marcel Ciolacu? 

Cu siguranță. Mi se pare că a fost un gest iresponsabil din partea unui politician și a unei clase politice care oricum nu a dat dovadă de foarte multă responsabilitate. Imediat după turul I, când vezi situația destabilizându-se, vii și adaugi încă o criză, încă un motiv de instabilitate, doar ca să te poți repoziționa tu ca politician, să poți să mai iei ceva de pe cadavrul economiei românești.

Din punctul meu de vedere despre asta este vorba: PSD crede că va mai putea să existe într-o guvernare viitoare și s-a poziționat astfel încât să fie acolo când se vor împărți noile posturi. Iar asta denotă fie faptul că nu înțeleg realitatea în care trăim, fie că sunt complet lipsiți de responsabilitate, pentru că va exista foarte puțin de împărțit în comparație cu ce a fost până acum, ca urmare a faptului că se alimentează această instabilitate. 

Ieșirea de la guvernare a PSD, declarațiile lui George Simion legate de potențiala dizolvare a Parlamentului, sunt toate niște declarații extrem de iresponsabile, având în vedere consecințele pe termen scurt, precum imposibilitatea plății pensiilor sau imposibilitatea plății unei întregi serii de cheltuieli pe care trebuie să le facă statul român, în așa fel de lucrurile să meargă în continuare.

Despre ce cheltuieli ar fi vorba? 

Vorbim de orice, de la schimbatul becurilor pentru iluminatul public, până la chestiuni mai mari, cum ar fi continuarea unor investiții în autostrăzi sau în alte elemente de infrastructură, care sunt pornite deja și pe care statul român s-ar putea să fie nevoit să le abandoneze în totalitate dacă mergem spre un scenariu negativ.

Există deja reacții pe bursă ca urmare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, dar de cele mai multe ori, bursa reacționează punctual când se întâmplă o destabilizare la nivel politic. Astfel, ce se întâmplă în această perioadă în România este un efect de moment, care ar putea fi ulterior absorbit, sau ceva cu consecințe pe termen lung? 

Este absolut normal ca în momentul în care există o diferență între rezultatele anticipate pentru niște alegeri, orice alegeri, în orice țară, să existe o reacție a piețelor de capital.

Însă, o chestiune foarte importantă este că ce am văzut până acum nu reprezintă ansamblul problemelor cu care ne vom confrunta. Ele sunt un demonstrație micuță a ceea ce ar putea să se dezvolte la o amploare pe care piața de capital din România poate a mai văzut-o după criza din 2008. Însă este posibil să vedem, de fapt, o amplitudine a fluctuațiilor de pe bursă care să depășească ce s-a întâmplat atunci. 

În acest context, cum să ne raportăm la scenariile estimate de JP Morgan, banca americană, care a previzionat, pe fondul turbulențelor politice din România, o devalorizare a leului care poate începe de 3-5% și ajunge până la 15-20%? 

Cei de la JP Morgan au folosit un model foarte corect tehnic pentru estimarea făcută. Însă această estimare pornește de la datele pe care le avem până la acest moment, de la nivelul de instabilitate actual. Ori pare că apetitul politicienilor români pentru destabilizare este departe de a fi fost satisfăcut. Dacă vom vedea o scădere a stabilității și mai mare decât ce s-a întâmplat până acum, este posibil să depășim așteptările celor de la JP Morgan. 

Din punctul meu de vedere, nu sunt scoase din lista posibilităților nici devalorizări ale monedei naționale care să depășească procentul maxim de 20%. Din nou, asta într-un scenariu mult mai sumbru, în care ajungem la dizolvarea Parlamentului. 

O devalorizare a leului de 20% înseamnă 1 euro la 6 lei, ca să traducem în niște termeni foarte ușor de înțeles. 

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Informații publice arată că Banca Națională a României a aruncat în piață peste 13 miliarde de euro din rezerva valutară. Însă până unde poate interveni BNR și cu ce costuri? Vă întreb asta în contextul în care candidatul Nicușor Dan, în fața celor întâmplate, îndemna la calm și amintea că BNR are o rezervă valutară consistentă.

BNR are o rezervă valutară consistentă, însă are și niște specialiști care sunt suficient de buni încât să-și dea seama că există un punct dincolo de care nu are rost să lupți cu niște tendințe naturale ale cursului. 

Una e să pui deoparte niște bani în rezerva valutară pe care să-i folosești împotriva unor atacuri de tip speculativ, în momentul în care vin fonduri de investiții sau investitori speculativi care încearcă să doboare leul în așa fel încât să aibă un câștig pe termen scurt, și alta este să ai o tendință la nivel macro de devalorizare a monedei cauzată de o situație politică pe termen mediu și lung.

Din acest punct de vedere, mi se pare că acțiunile care au fost întreprinse până acum de BNR indică, mai degrabă, faptul că instabilitatea economică și instabilitatea cursului sunt deja trecute la categoria efecte pe termen lung, care nu trebuie să fie combătute sacrificând sume importante din rezerva valutară. 

Un efect este și deficitul bugetar din România, cel mai mare din UE. Ce măsuri ar trebui luate pentru a reduce deficitul bugetar și, mai important, ce consens politic credeți că ar putea exista în acest sens?

Sunt mai multe tipuri de măsuri despre care am putea să vorbim. Măsurile bune țin de reducerea cheltuielilor ineficiente ale statului. 

Vorbim de lucrul acesta de ani de zile. Ni s-a spus anul trecut de către domnul Marcel Ciolacu că nici nu se pune problema de așa ceva într-un an electoral. Am început s-auzim, de la diverși politicieni, că se intenționează să se facă acest lucru după alegeri.

Din păcate va fi destul de târziu ca să putem să mai remediem lucrurile doar prin concedierea unor angajați din sistemul de stat și prin închiderea unor componente inutile și ineficiente ale acestui aparat de stat.

Restructurarea aparatului bugetar: de câți angajați are nevoie statul

În contextul acestei reduceri a aparatului administrativ, cum apreciați cifra înaintată de George Simion, cele 500 de mii de concedieri?

E prea mult, ca să spun foarte direct. Dacă această reducere foarte drastică va fi făcută pe termen scurt, vom ajunge în situația în care unii dintre cei care își vor pierde locul de muncă să fie dintre angajații nu doar utili, ci chiar esențiali pentru buna funcționare a societății. 

Una este să vorbim chiar despre 100.000 de locuri de muncă ce ar trebui să fie reduse din aparatul de stat, o cifră la care am ajuns și noi prin calcule în diverse scenarii pe care le-am luat în considerare, altă 500.000, care reprezintă o cifră greu de închipuit.

Când estimăm cum ar trebui să fie făcute aceste reduceri de cheltuieli cu angajații din sectorul public ne lovim de problema faptului că angajații care sunt concediați primii tind să nu fie neapărat cei care ar trebui să plece primii. Există tot felul de mecanisme în interiorul unui sistem public care fac să avem ineficiență și în implementarea reformelor. Acesta fiind și motivul pentru care recomandările care țin de reducerea cheltuielilor, de reducerea numărului de angajați, pornesc timid, cu niște cifre mai mici, așa fel încât șocul să nu fie foarte mare și să fie minimizat impactul negativ. 

Cum estimați că vor arăta intervențiile în economie în următoarele luni, până la finalul anului, având în vedere evoluțiile politice, președinte nou, premier nou? Cât de radicale estimați că vor fi?

Este foarte important să spunem că în programul de campanie pe care l-a avut domnul George Simion figurează inclusiv ideea naționalizărilor. Acesta este un alt motiv pentru care e extrem de justificat nivelul mare de neîncredere al investitorilor în perspectivele țării. Pentru că în momentul în care vine un politician care sugerează doar posibilitatea de a scoate cu forța niște investitori care au venit la noi în țară, au pus bani, au muncit, au dezvoltat niște sisteme, lucrul acesta este menit să destabilizeze într-un mod semnificativ tot ce înseamnă sistem economic.

Întrebările legate de eventuale măsuri de austeritate și de eventuale măsuri corective menite să aducă deficitul bugetar sub control nu pot să aibă un răspuns, pentru că trebuie să vedem întâi dacă George Simion vorbea serios și chiar intenționează să scoată companiile străine din țară, să naționalizeze lucruri, să facă multe dintre aberațiile economice care făceau parte din programul domniei sale încă de la prima candidatură, din decembrie anul trecut. 

Dar dacă după 18 mai George Simion va fi președinte, ne putem aștepta, conform promisiunilor făcute, la o Românie din care poate vor începe să plece companiile internaționale? Cum ar putea arăta o economie cu George Simion președinte? 

Există și scenariul nu atât de sumbru. E important să înțelegem că sunt prea multe variante pe masă în acest moment. 

Scenariul care nu este extraordinar de sumbru arată în felul următor. George Simion se vede cu voturile luate, se vede în funcție de președinte și vine și spune: „din cauza unor forțe externe nu putem să facem toate lucrurile pe care le-am promis acum.” Și să ajungem în situația în care George Simion, care a avut o retorică de extremă, care a vorbit despre un soi de neocomunism în multe dintre lucrurile pe care le-a spus, de fapt, să fie un președinte care numește un premier complet neașteptat, care să vină să guverneze țara în linii mari cam în același fel deficitar în care a fost guvernată și până acum. 

Și atunci ne întoarcem la o situație de relativă stabilitate, fără prea multă performanță în politică, pentru că nu există cadre în interiorul AUR cu care ar putea fi ridicat nivelul de competență. În situația aceasta revenim la stabilitate și la modul românesc de a guverna țara pe care l-am știut până acum. Nu vine apocalipsa economică. Ne întoarcem doar la lipsă de performanță, risipă în administrarea banilor publici, la problemele cu care ne-am obișnuit. 

Ceea ce, din păcate, ar reprezenta un scenariu fericit în comparație cu scenariul în care domnul Simion chiar se ține de promisiunile pe care le-a făcut în campanie și ele nu sunt făcute doar ca să atragă voturi atât de la votanții săi cât și de la votanții lui Călin Georgescu.

Nicușor Dan, primarul general al capitalei, votează în turul I al alegerilor prezidențiale și la referendumului legat de București, 24 noiembrie 2024. Inquam Photos / George Călin

În cazul în care îl vom avea președinte pe Nicușor Dan, ce măsuri va trebui să adopte în perioada următoare ca să ridice nivelul economic și să înlăture instabilitatea pe care o vedem în ultimele zile? 

Să numească un prim-ministru care să fie considerat de către piețe fi unul reformist, care să aducă niște miniștri pregătiți de treabă și de reformă reală. Bineînțeles că asta nu e suficient. Avem nevoie de mai mulți oameni competenți și gata de muncă și care să fie pregătiți să facă ceea ce trebuie, chiar dacă ceea ce trebuie este extrem de nepopular din punct de vedere politic. Acesta e locul în care ne aflăm din păcate. 

De asemenea, Nicușor Dan nu reprezintă garanția faptului că totul va fi bine. Reprezintă însă o probabilitate mult mai mare că putem spera la un scenariu care să ducă la reformă și la rezolvarea problemelor pe care le avem.

Ce ne putem aștepta să se întâmple cu prețurile la alimente? 

În momentul de față este absolut normal să ne așteptăm la niște creșteri de prețuri, cauzate pur și simplu de destabilizarea monedei. Ne așteptam oricum la creștere de prețuri din cauza ratei inflației, care se anticipa să rămână la un nivel relativ ridicat.

Pentru omul de rând, dincolo de scenariile negative și foarte negative pe termen un pic mai lung, pe termen scurt vorbim deja despre scumpiri, despre devalorizarea monedei, deci scăderea puterii de cumpărare, rate mai mari la bănci, lucru care se va manifesta foarte rapid. 

Și în acest context, cum ar putea România să își asigure securitatea alimentară? 

Nu știu dacă suntem în postura în care să mai avem resurse pe care să le alocăm și spre niște politici publice necesare, normale, menite să asigure o securitate alimentară. Suntem în bătaia vântului în momentul acesta și norocul nostru este că, fiind prinși în piața unică europeană, fiind parte din Uniunea Europeană, există niște mecanisme pe care alții le-au pus la punct și de care noi ne bucurăm, în așa fel încât securitatea alimentară să nu fie o preocupare majoră, cel puțin în acest moment.

Ne putem imagina unde am fi fost fără ele?

Ne putem imagina unde am fi fost, însă aici cred că românii nu iau în serios cât de multe beneficii are România de pe urma Uniunii Europene, lăsând la o parte povestea fondurilor comunitare care ne este dată ca exemplu de majoritatea politicienilor. Fondurile europene sunt importante, însă de departe cel mai important pentru țara noastră a fost accesul la piața liberă, la libera circulație, la posibilitatea de a merge și a lucra liber în orice altă țară a Uniunii Europene în momentul în care nu mai găseam soluții bune sau locuri de muncă bune acasă.

În continuare, dacă vom înțelege, în al doisprezecelea ceas, cât de importante sunt aceste lucruri și dacă nu vom ajunge la un scenariu și mai sumbru care este vehiculat pe grupurile de susținători Georgescu, AUR sau Simion, scenariul cu titlul RoExit, vom putea în continuare să funcționăm în niște parametrii destul de buni.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€