Câţi angajaţi au primăriile marilor oraşe din România

Câţi angajaţi au primăriile marilor oraşe din România? Dar direcţiile de Poliţie locală înfiinţate în subordinea Consiliilor Locale? Cum au fost majorate salariile după intrarea în vigoare a Legii salarizării uniforme?

Pe scurt, putem vorbi despre eficienţă şi responsabilitate în administraţia locală din România?

*

Dintre primăriile care au răspuns solicitărilor noastre (trimise în luna iulie), cel mai mare aparat administrativ, raportat la populaţie, îl are municipiul Târgu Mureş: 2% din populația activă este angajată la Primărie.

Acest aparat va costa și mai mult decât până acum, după ce Legea 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) a permis administrațiilor locale să își sporească semnificativ veniturile.

Municipiul Târgu Mureș este condus din anul 2000 de același primar, ex-PNȚCD, ex-PD, actualmente independent: Dorin Florea.

La recensământul din 2011, Târgu Mureș avea circa 134.000 de locuitori, dintre care mai puțin de jumătate reprezentau populația activă și ocupată. Primăria are 1.271 de angajaţi, fără a pune la socoteală Poliția locală.

Dintre aceștia, 424 sunt funcționari publici, iar 847 sunt încadrați ca personal contractual.

Asta în condițiile în care cel mai mare angajator din oraș este E.On, urmat de Azomureș (1.308 angajați) și de compania distribuitoare de apă, Aquaserv (761).

Un alt municipiu cu o administraţie supradimensionată este Cluj-Napoca: Primăria are 656 de funcționari publici și 265 de angajaţi ca personal contractual.

Lor li se adaugă 221 de polițiști locali, încadrați ca funcționari publici cu raport de serviciu. Asta înseamnă 1.142 de persoane, către 1% din populația activă a municipiului − 152.727 la recensământul din 2011.

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România în ceea ce priveşte mediul de afaceri. Cu toate acestea, în top 10 al companiilor cu cei mai mulți angajați figurează trei entităţi de stat: Compania de Apă (1.946 de persoane), Compania de Transport Public (1.420 de persoane) și Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord SA (1.830 angajați).

Pe 1 august, Consiliul Local Cluj-Napoca a adoptat o Hotărâre prin care se stabilesc noile salarii de bază pentru diversele categorii de personal angajat, în funcție de studii, vechime și alți coeficienți impuși de noua Lege a salarizării unitare.

„Propunerile salariale se încadrează în prevederile bugetare”, contrasemnează șeful Direcției Economice a Primăriei. Cuvintele pe care orice funcţionar public ar vrea să le audă.

Astfel, noile salarii de bază ale şefilor de Direcţii și de Compartimente din Primăria Cluj-Napoca încep de la 9.425 lei, iar ale șefilor de Birouri, de la 7.395 lei.

Un polițist local cu gradație zero va avea un salariu de bază de 4.843 lei, dacă are studii superioare. Dacă are studii medii, salariul lui va pleca de la 3.132 lei. Unui arhivar cu studii medii, gradație zero, salariul de bază îi pleacă de la 3.132 lei, iar unui șofer, de la 2.958 lei.

Conform legii, salariul brut este format din salariul de bază, sporuri, indemnizaţii, compensaţii şi, eventual, alte elemente, în funcţie de categoria de personal bugetar.

Să luăm și cealaltă extremă: Vaslui, polul sărăciei din România.

Potrivit organigramei publicate pe site, în Primăria municipiului Vaslui sunt angajate 333 de persoane. Asta înseamnă circa 1,2% din populația activă înregistrată în 2011.

Începând din 2014, cel mai mare angajator din judeţul Vaslui este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Atunci, în instituţie lucrau 2.500 de oameni. În 2016, DGASPC rămăsese cel mai mare plătitor de salarii, însă numărul angajaților scăzuse la 1.441.

Pe primele locuri în topul angajatorilor din judeţ se situează invariabil entităţi de stat, printre care Spitalul Județean de Urgență, unde muncesc 1.143 de oameni, dintre care 125 sunt medici. Urmează, ca la Cluj, compania de apă, Aquavas SA, care are sucursale și în Bârlad și Huși.

Prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 81/31 iulie 2017, salariul de bază al unui șef de Birou din Primăria Vaslui va începe de la 6.000 lei. Ziarul Adevărul scrie că primarul orașului aproape că și-a triplat salariul, la peste 9.000 de lei.

Un referent debutant cu gradație zero va porni de la 2.000 lei, iar un casier cu studii medii, de la 2.570 lei. Un șofer cu vechime, angajat al Primăriei Vaslui, va avea un salariu de bază de 3.000 de lei, cu 600 de lei mai mult decât unul cu gradație zero.

Ajungem şi la aparatul administrativ al Capitalei, cu cele şase sectoare ale sale. Cel mai populat este Sectorul 3, cu 385.400 de locuitori. Pentru aceștia lucrează 377 de funcționari publici și personal contractual, plus 285 de polițiști locali.

Urmează Sectorul 6, unde Primăria și Poliția locală au 644 de angajaţi.

La Primăria Sectorului 2 lucrează 395 de angajați și 361 de polițiști, iar la Sectorul 4 și Sectorul 1 sunt 617, respectiv 502 bugetari.

La Primăria Generală a Capitalei sunt angajați 883 de funcționari publici și personal contractual, plus 299 de polițiști locali. Aparatul administrativ pare a fi sporit în primăvara acestui an, când, în contextul proiectului Gabrielei Firea de a crea 19 societăți de servicii controlate de Primărie în cadrul unui Holding Municipal, se vorbea despre 860 de angajați.

Pentru comparaţie, capitala Germaniei, Berlin, are 3,46 milioane de locuitori şi o primărie cu 207 angajați.

Pentru 2017, Primăria Capitalei a bugetat un deficit de aproape un miliard de lei.

Un ultim exemplu despre eficienţa administraţiei locale din România este orașul Urlați, din judeţul Prahova. Din populaţia de circa 10.000 de locuitori, 4.694 de persoane au loc de muncă. În organigrama din 2016 a Primăriei figurează 109 angajați, adică peste 2% din populația activă.

La Urlați, un șofer din subordinea primarului va câștiga 2.776 lei, iar dacă întrunește toate criteriile și gradațiile, peste 3.400 lei. Salariul primarului a fost dublat, de la circa 3.700 lei pe lună, la 7.200 lei.