Capitala fără capital

Bianca Felseghi

Senior Editor

Nici Primăria Timişoara, nici Consiliul Judeţean Timiş şi nici Ministerul Culturii nu s-au ţinut de cuvânt să aloce banii promişi în dosarul de candidatură cu care a fost câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC).

Aceasta este una dintre concluziile grupului de experţi europeni care monitorizează pregătirile oraşului pentru 2021. Patru dintre ei au făcut o vizită la Timişoara în luna iunie a acestui an, după care au trimis o scrisoare cu recomandări Asociaţiei Timişoara 2021, care gestionează implementarea proiectului.

Scrisoarea a fost publicată recent pe site-ul Asociaţiei Timișoara 2021, dar numai după ce PressOne a solicitat-o Comisiei Europene.

În document se spune că autoritățile române încetinesc „capacitatea Asociației TM2021 de a-și duce la îndeplinire angajamentele”.

La un an și jumătate după acordarea titlului de Capitală Europeană a Culturii, nici Consiliul Local și Consiliul Județean și nici Ministerul Culturii (MCIN) nu au inițiat și aplicat proceduri rezonabile și nici cadrul financiar necesar pentru dezvoltarea efectivă a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii.

Fragment din scrisoarea grupului de experţi europeni,
ca urmare a vizitei din iunie 2018

*

În dosarul final de candidatură pe care Timişoara l-a trimis la Bruxelles, Guvernul se angaja să susțină Capitala Europeană a Culturii cu 12 milioane de euro, Primăria Timișoara promitea 20 de milioane de euro, iar Consiliul Județean Timiș − 5 milioane euro.

În scrisoarea cu recomandări întocmită după vizita din această vară, experţii europeni apreciază că nerespectarea promisiunii „impune de urgență o discuție și o hotărâre din punct de vedere politic și tehnic”.

Printre efectele subfinanţării este faptul că Asociația Timişoara 2021 a fost incapabilă să facă angajări pentru poziții-cheie, cum ar fi cea de director de comunicare.

Experţii europeni au constatat că Asociația respectă parametrii asumați în dosarul de candidatură, însă nu comunică eficient și, astfel, activitatea sa este puțin cunoscută de publicul larg.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

De aici ar proveni şi neînțelegerile iscate între reprezentanţii Asociației și Primăria Timișoara.

Anul trecut, primarul Nicolae Robu amenința chiar cu demiterea directorului artistic Chris Torch, a cărui numire în funcție a zgândărit o serie de orgolii locale, așa cum am relatat pe larg aici.

Dar nu doar publicul larg nu cunoaște stadiul proiectelor propuse de Asociația timișoreană.

În februarie, Ioan Holender (fost director al Operei din Viena și al Festivalului „George Enescu” din București) și-a dat demisia din funcția de președinte de onoare al Asociaţiei Timişoara 2021. Motiva că nu dorește ca numele să-i mai fie asociat cu acest demers, dată fiind calitatea slabă a programelor culturale.

*

Dar să revenim la bani. În proiectul de buget pe 2018, Guvernul nu a prevăzut nicio contribuție pentru susținerea Capitalei Europene a Culturii din 2021.

Ca atare, atât Primăria Timişoara, cât și Asociația care implementează proiectul s-au adresat Executivului pentru a cere lămuriri.

Răspunsul Guvernului, trimis la Timişoara pe 27 aprilie 2018, îl aflăm din scrisoarea juriului european.

Astfel, Ministerul Culturii menționa că poate acorda ajutor financiar „doar în contextul existenței întregului program cultural CEaC 2018 -2021”.

Conform experţilor, această cerință are menirea de a limita finanțarea promisă de Ministerul Culturii pentru ultima fază a proiectului. Sprijinul necondiționat al CEaC din partea autorităților naționale este, de fapt, procedura normală și o bună practică aplicată în cadrul statelor membre care găzduiesc un eveniment de asemenea amploare.

Fragment din scrisoarea juriului european,
ca urmare a vizitei la Timişoara din iunie 2018

*

Principalul obiectiv cuprins în Strategia Culturală a Timișoarei (şi inclus în dosarul cu care s-a câştigat titlul) este Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment − Multiplexity, care ar costa 12 milioane de euro.

Destinat inovării artistice, viitorul Centru ar trebui să fie finanțat din fonduri europene, dar și de la bugetul municipal.

Deşi au trecut doi ani de la câştigarea titlului CEaC 2021, nu s-a făcut nimic pentru această construcție, care ar trebui să fie funcțională în 2021.

Experţii care au vizitat Timişoara în iunie fac recomandări şi cu privire la acest Centru:

„Forurile interesate de inițiativa Multiplexity trebuie să definească în mod clar conceptul acestui Centru. O eventuală decizie a Primăriei nu doar de a finanța clădirea și facilitățile acesteia, dar și de a adăuga o componentă instituțională acestui Centru ar fi esențială pentru proiectarea unui hub, ca de pildă a unei săli de expoziție sau a unui centru de cercetare care să combine arta și știința.

Acest lucru ar putea fi una dintre cele mai importante moșteniri atât în ceea ce privește capacitatea clădirii, cât și infrastructura culturală„.

În dosarul câștigător al Timișoarei figurau şi alte obiective de infrastructură, printre care:

Despre niciunul dintre aceste proiecte nu s-a mai vorbit după câştigarea titlului.

*

În luna aprilie a acestui an, 80 de oameni de cultură au semnat o scrisoare deschisă în care se arătau nemulțumiți de felul în care Asociația Timișoara 2021 gestionează ceea ce ar trebui să fie cel mai important proiect cultural din România.

„O flagrantă încălcare a prevederilor legale naționale și europene și un conflict de interese major le reprezintă aprobarea în spatele ușilor închise a mai multor proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au legătură directă cu o parte dintre membrii Consiliului Director, structura de conducere a Asociaţiei Timişoara 2021.

Poate nu s-ar fi ajuns în acest punct dacă organismul european partener ar fi observat acest fenomen și l-ar fi amendat încă din faza de redactare a bidbook-ului (dosarul de candidatură − n.r.)„, se spunea, printre altele, în scrisoarea de protest.

În iunie, experţii europeni s-au întâlnit şi cu reprezentanţii acelui grup de artişti. În scrisoarea cu recomandări, ei insistă că situația financiară este principalul motiv al întârzierilor din proiectul TM2021.

Timișoara a fost desemnată câștigătoare a titlului de Capitală Europeană a Culturii în vara lui 2016. Primul oraş românesc care a fost Capitală Europeană a Culturii a fost Sibiu, în 2007.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€