Capitala europeană a orgoliului românesc

Finanțarea incoerentă, dezinteresul Guvernului şi orgoliile provinciale pun în pericol programul Capitalei Europene a Culturii din anul 2021, când nu doar Timişoara va da o probă de maturitate, ci România întreagă.

În ultimele două luni, acestor probleme li s-au adăugat conflicte dintre administrația orașului și echipa de proiect.

Astfel, se ridică încă o dată trista întrebare: este România capabilă să ducă la bun sfârșit un proiect de această anvergură?

Municipiul Timișoara a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în toamna lui 2016, câștigând finala competiției naţionale în care se mai calificaseră Bucureștiul, Cluj-Napoca și Baia Mare.

A trecut mai bine de un an dintre cei patru rămași, dar pregătirile bat pasul pe loc.

După ce juriul european a anunțat câştigătorul, atât Primăria, cât și Guvernul s-au angajat formal să susțină Asociația Timişoara Capitală Europeană a Culturii (ATCEC) cu o sumă care să crească gradual de la an la an.

ATCEC este ONG-ul ce gestionează proiectul conceput pentru 2021. Potrivit presei locale din Banat, în 2017 ATCEC a avut la dispoziție doar 900.000 de euro din bugetul de 2,65 milioane de euro care era trecut în dosarul de candidatură (bid book).

Jumătate din sumă a provenit de la Primărie, iar cealaltă jumătate, din surse private. „Finanțările au început foarte târziu în 2017”, a declarat, pentru PressOne, Simona Neumann, directorul executiv al ATCEC.

Banii de la Primărie au ajuns în conturile Asociaţiei abia în luna iulie. Astfel, echipa ATCEC a fost nevoită să abandoneze o parte dintre proiectele anunțate pentru anul trecut și să își recalibreze activitatea.

S-a produs efectul bulgărelui de zăpadă.

Fondurile insuficiente au determinat reducerea numărului de manifestări, ceea ce a dus la o vizibilitate scăzută, ceea ce a generat critici acide din partea mai multor oameni de cultură asociați proiectului.

În 19 februarie 2018, Ioan Holender, fost director al Operei din Viena și al Festivalului „George Enescu” din București, și-a dat demisia din funcția de președinte de onoare al ATCEC, funcţie pe care o deținea din 2011.

El a declarat că nu dorește ca numele lui să mai fie asociat cu manifestările din 2021.

Contactat de PressOne, Ioan Holender a spus, supărat, că singurul eveniment palpabil organizat anul trecut în perspectiva lui 2021 a fost un spectacol de circ.

„Eu știu și mai puțin decât știți dumneavoastră, dar mi-am dat seama că nici în Timișoara nu se prea știe nimic.

Ar trebui să se vadă ceva din ce s-a făcut, dar singurul lucru vizibil, palpabil, constatabil, este că au invitat − nu discut suma, dar au fost peste 100.000 de euro − un circ din Suedia.

A fost singurul eveniment, în ghilimele, care a avut loc prin această Asociație. Iar directorul artistic a ceea ce se întâmplă este un scoțian din Suedia, care habar nu are ce a fost și ce este Timișoara, deci nu are cum să știe nici ce poate deveni Timișoara”, a răspuns Holender, care va împlini 83 de ani în 2018.

Scoțianul la care face aluzie Ioan Holender este Chris Torch, care a mai lucrat pentru două Capitale Europene ale Culturii − Matera 2019 (Italia) și Rijeka 2020 (Croația) − și care acum este director artistic al ATCEC 2021.

Potrivit unui raport întocmit în toamna lui 2017 de către juriul de experţi europeni care monitorizează pregătirile Timișoarei, prioritatea lui Chris Torch a fost „să dezvolte capacitatea sectorului cultural local prin training-uri și mobilități, precum și mobilizarea rețelelor la nivel european”.

Această fază a proiectului se numește StartUp și ar urma să dureze până la finalul lui 2018.

Ce spunea Chris Torch în primăvara lui 2017:

„Timișoara este pe cale să înflorească. Are anvergura potrivită și o economie dinamică, precum și câteva instituții de învățământ superior.

Cred că își dorește cu sinceritate să aibă contacte mai bogate cu alte culturi europene și alte limbi, are disponibilitatea de a face față schimbărilor.

În plus, oferta programului său a fost axată pe revitalizarea pasiunii și a energiei care au marcat întotdeauna orașul și care, nu în ultimul rând, au declanșat Revoluția din 1989. Este o energie de care Europa are nevoie urgent”.

Fragment dintr-un interviu acordat de Chris Torch (foto) pentru Business Review

*

Prezența lui Chris Torch la Timișoara a zgândărit o seamă de orgolii. De pildă, în ianuarie 2018, primarul Nicolae Robu îl amenința cu demiterea:

„Vreau să îi fie clar şi consultantului că nu mai merge cu conduita arogantă. E o conduită arogantă venită de la un om care e undeva, sus, faţă de nişte amărâţi care nu ştiu ce e aia cultură.

Îi voi spune să plece dacă nu va schimba conduita. Noi nu stăm în genunchi în faţa nimănui”.

În discuţia cu PressOne, Ioan Holender a spus şi că importanţi oameni de cultură din Timișoara − scriitori, directorii de la Teatru, Operă și Filarmonică − sunt dezamăgiți fiindcă nu au fost cooptaţi în demersurile ATCEC pentru 2021.

„Poate că Bruxelles-ul și domnul acesta, scoțianul din Suedia, ne văd ca pe un oraș în dezvoltare. Nu trebuie să vă spun eu că Timișoara, în toate timpurile și în toate orânduirile, a avut o cultură deosebită.

Eu locuiesc la Viena, dar când am fost la Timișoara n-am fost întrebat niciodată − «dumneavoastră ce credeți că ar trebui făcut?». Nu trebuie făcut ceea ce spun eu, dar măcar să mă pot și eu pronunța.

Totuși, am condus 19 ani Opera asta din Viena și Festivalul Enescu, sunt legat de Timișoara, sunt cetățean de onoare, am scris două cărți…”, a mai spus Ioan Holender pentru PressOne.

Sunt bucuros și sunt mândru că a ieșit Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Dar sunt foarte îngrijorat de ceea ce se va întâmpla. Cred că ei (ATCEC 2021 − n.r.) bifează acolo, paragraf după paragraf, ceea ce se așteaptă Bruxelles-ul să fie. Și ăsta, cu siguranță, nu e drumul pe care aș dori să fiu implicatIoan Holender (foto), fost preşedinte de onoare al ATCEC 2021

Simona Neumann: „Sunt aceleași persoane care au spus că nu avem nici o șansă să câștigăm”

Contactată de PressOne pentru informaţii concrete privind stadiul pregătirilor, Simona Neumann, liderul echipei care a câştigat titlul din 2021, a încercat să nu supere pe nimeni.

„Așa cum este firesc într-un proiect de o asemenea amploare și întindere temporală (un deceniu), există câțiva oameni de cultură din Timișoara care nu sunt mulțumiți de programul propus.

Sunt, de fapt aceleași persoane care, în anii candidaturii, au spus că nu facem ce trebuie și că, în consecință, nu avem nici o șansă să câștigăm”.

Referitor la criticile lui Ioan Holender, Simona Neumann a răspuns că are „un mare respect” pentru el şi a citat dintr-un interviu pe care dirijorul l-a dat după despărţirea de Festivalul Enescu:

„Nu e necesar să împaci toate orgoliile şi nici nu e important ca toată lumea să fie fericită şi mulţumită”.

Simona Neumann spune că ATCEC a cooptat şi va continua să coopteze, în proiectele destinate anului 2021, oameni de cultură, șefi de instituții și organizatori de evenimente: „Doar anul trecut am avut opt întâlniri publice și aproximativ 200 de întâlniri de lucru dedicate dezvoltării proiectelor cu toată această comunitate”.

Urmează, în mesajul ei, o înşiruire de teatre, muzee, instituţii şi ONG-uri care au contribuit la programul ATCEC din 2018.

*

Revenind la evenimentele desfăşurate în 2017, disputa cea mai aprigă se poartă în jurul deciziei ATCEC de a-i invita la Timișoara, la sfârșitul anului, pe suedezii de la Cirkus Cirkor (Circul Inimii).

Această trupă a fost prezentată drept „cel mai apreciat circ contemporan din Europa” și a oferit o reprezentaţie pe tema refugiaţilor, intitulată „Limits”.

„Povestea asta cu circul nu a plăcut nimănui. A şi fost abordată greșit, pentru că oamenii s-au dus la circ, şi-au luat copiii, copiii n-au înțeles nimic, s-a vorbit numai în engleză, nu s-a tradus. Acesta e primul import pe care l-au făcut, un circ din Suedia. Însuși faptul acesta spune mult.

Încă o dată, sper că primarul se va implica și va schimba lucrurile. Eu sunt un pic sceptic în cazul în care persoanele aflate în funcții vor rămâne.

Căci, dacă până acum au făcut-o așa, la fel vor proceda și mai departe. Doamna Neumann e convinsă că merge pe un drum bun. Convingerea mea este că nu”, a comentat Ioan Holender.

O altă acuză care i se aduce Simonei Neumann este faptul că soţul ei este membru în board-ul ATCEC, structura care decide cu privire la strategia şi proiectele Asociaţiei.

Într-o ședință comună a şefilor ATCEC cu responsabili din Primărie, mai multe voci au protestat împotriva prezenței în board a lui Victor Neumann, care este istoric, profesor universitar  şi directorul Muzeului de Artă din Timişoara. Primarul Nicolae Robu chiar i-a cerut să demisioneze din conducerea ATCEC.

Simona Neumann a replicat atunci că, oricum, întreaga componenţă a board-ului se va schimba până în luna aprilie 2018.

În e-mailul de răspuns pentru PressOne, ea spune că relația dintre ATCEC şi Primăria Timișoara este foarte bună:

„Când apar distorsionări ale informaților, pe diferite canale exterioare nouă, găsim mereu prilejul de a le discuta deschis și de a îndrepta unele neînțelegeri”.

Guvernul n-a alocat nimic Capitalei Culturale în 2018

În octombrie 2017, juriul european și reprezentanții orașului Timișoara s-au reunit la Bruxelles, pentru un bilanţ intermediar, la un an de la câştigarea titlului.

În raportul care a rezultat se spune că Ministerul Culturii de la București a declarat proiectul CEaC 2021 ca fiind „o prioritate”.

„Cu toate acestea, din cauza schimbării de mai multe ori a conducerii Ministerului, precum și din cauza legislației actuale, TM 2021 se confruntă cu întârzieri în ceea ce privește adoptarea unei decizii a Guvernului în privința sprijinului financiar”, se menționează în raport.

Acum câteva zile, primarul Nicolae Robu a declarat că îi va cere lămuriri premierului Viorica Dăncilă, fiindcă în bugetul de stat pe 2018 nu există nicio prevedere legată de banii cuveniți proiectului „Timișoara 2021”.

În dosarul final trimis de Timişoara la Bruxelles, Guvernul se angajase să susțină Capitala Culturală cu 12 milioane de euro.

Primăria Timișoara a confirmat o contribuție de 20 de milioane de euro, iar Consiliul Județean Timiș s-a angajat să contribuie cu 5 milioane euro.

În ceea ce privește evenimentele organizate de ATCEC, juriul a opinat că, în comparație cu dosarul de candidatură, programul TM 2021 începe să fie „prea universal”. Experţii europeni le-au recomandat românilor să găsească „un echilibru între valorile universale și identitatea unică a Timișoarei”.

„Juriul are nevoie de garanţii din partea statului că sprijinul său pentru Timişoara 2021 este robust, multidimensional şi imun față de orice schimbare viitoare la nivel guvernamental. De asemenea, juriul se așteaptă să primească informații despre suma contribuției financiare a ministerului pentru Timișoara”.

Fragment din Raportul juriului de experți independenți
(Bruxelles, octombrie 2017)

Potrivit unei Hotărâri din septembrie 2015 a Consiliului Local Timişoara, sumele pe care administraţia locală s-a angajat să le aloce anual „în cazul în care Municipiul Timişoara este declarat oraş câştigător” sunt următoarele:

Sumele din dosarul de candidatură pot fi reeșalonate, spune acum Simona Neumann.

„În septembrie, noi am trimis Ministerului Culturii o estimare a costurilor din 2018. Ni s-a transmis că estimarea trebuie revizuită, fiindcă există un nou formular pe baza căruia se acordă finanțările, formular pe care ni-l vor transmite când îl vor avea”, a explicat ea.

În 2018, bugetul de care are nevoie ATCEC pentru a-şi pune în aplicare proiectele este de 3,8 milioane de euro. Proiectul dedicat Centenarului Unirii este, paradoxal, un Zid.

Simona Neumann ni l-a descris aşa:

„Proiectul se numește Zidurile Memoriei şi presupune realizarea temporară a 10 module (ziduri ale memoriei) în spații publice ale Timișoarei. Pe acestea vor fi dispuse arhive de fotografii, texte legate de tema Centenarului, precum și portrete.

Un grup de experți va alege 10 artiști locali și regionali (din Ungaria și Serbia) pentru a anima o parte a zidului, iar cealaltă parte le va aparține cetățenilor (10 organizații civice − de tineret, seniori, minorități, organizații sportive).

Acestea vor interveni cu desene și fotografii sau cuvinte, vor realiza un ziar viu și o galerie de portrete pentru ceilalți locuitori din cartier.

Este vorba, desigur, de un zid simbolic, care arată ce ne-a despărțit, dar mai ales ce ne leagă, fiind dărâmat prin unirea tuturor. Mesajul este dărâmarea zidurilor ce ne despart”.