Când vrei să mori în patul tău de-acasă

În fiecare dimineață, se trezește privind tavanul din încăperea pe care nu a mai părăsit-o de luni de zile.

E bătrân, are cancer în stadiu terminal și a uitat cum se numeşte. Pe lângă boala care îi macină corpul, mintea i se scaldă în ape tulburi. Demență.

În dimineața asta are scutecul ud și o durere i s-a înfipt în oase ca un burghiu. Singura sa vină este că trăiește în România și că a vrut să moară în patul său de-acasă.

Aceasta e drama a mii de persoane care sunt lăsate de statul român „să se descurce așa cum pot”.

„Nu vă imaginați cum se uită la tine un pacient bolnav de cancer”

În sistemul de sănătate din România operează o adevărată caracatiță de funcționari − directori din Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), dar și medici care s-au îmbogățit din dramele bolnavilor aflați în stadiu terminal, în timp ce încasau bani pentru pacienți imaginari.

O spun procurorii anticorupție în dosarul care îl vizează pe cel mai recent director al CNAS, medicul Marian Burcea.

În timp ce unor bolnavi reali li se refuzau pe bandă solicitările de îngrijire la domiciliu, inculpații din acest dosar întocmeau dosare false pentru a sustrage banii.

Este o dovadă că, în România, îngrijirea la domiciliu este un drept respectat doar pe hârtie: prea puțini știu că îl au, dar și mai puțini ajung să beneficieze de el.

PressOne a analizat raportările Caselor Județene de Asigurări de Sănătate din 41 de județe și din municipiul București, precum și câteva firme, alese prin sondaj.

Am găsit consilieri locali sau județeni care au afaceri în domeniu, medici condamnați pentru trafic de persoane, dar și firme cu zero angajați.

Sumele decontate diferă enorm de la județ la județ și demonstrează inegalitatea din sistem: dacă în Tulcea nu depășesc nici măcar o mie de lei, în București depăşesc un milion de lei.

„Sunt pacienți cu accident vascular și pacienți oncologici, în mod special, pentru că aceștia implică grad de imobilizare. Sunt foarte, foarte puțini bani! 

Banii se alocă pentru toate firmele, trimestrial. Vin foarte puține zile pe pacient, dar, dacă ar fi să repartizeze acei bani pe fiecare lună, pentru noi, ca firmă, ar fi mai mare beleaua ca ocaua.”

Declarația îi aparține proprietarei unei firme de îngrijiri la domiciliu dintr-un județ aflat la coada clasamentului din punctul de vedere al sumelor alocate.

Femeia, care ne-a rugat să îi păstrăm anonimatul, spune că nu reușește să încheie tratamentul pacienților din lipsă de fonduri.

Uneori, conștiința învinge, iar ea calcă pragul pacienţilor și nu le mai cere bani fiindcă știe că 10-20 de zile, cât decontează Casa de Asigurări, sunt prea puține pentru un bolnav în stadiu terminal.

„Să primești doar 5 zile pe pacient, ce faci? Nici măcar seria de perfuzii după un accident vascular! Sau plăgile care se fac după imobilizarea la pat, acele escare? Acele escare, în funcţie de gradul lor, necesită până la șase luni de pansament!”

O escară de gradul IV – care apare frecvent la persoanele imobilizate la pat – poate duce la complicații letale, cum ar fi septicemia.

Rănile sunt deschise și macerează pielea până la os, așa că tratamentul este adesea costisitor și durează luni de zile.

„Mai întâi se observă o regiune roșie și dureroasă. Apoi pielea devine neagră, ca un carton, insensibilă la atingere. Mai târziu, dispariția pielii necrozate lăsând în loc un ulcer, țesuturile subiacente (mușchi, tendoane, oase) rămân descoperite”, indică Dicționarul Medical de pe sfatulmedicului.ro.

Sursa noastră spune că, din punctul ei de vedere, nici măcar cele 90 de zile pe an care sunt prevăzute de lege nu ajung. În județul unde lucrează, majoritatea pacienților primesc doar câte 20 de zile de îngrijiri.

„Legea spune 90 de zile pe an, dar, practic, nu ajung. Cred că cel mai mult am avut o doamnă, 80 de zile date consecutiv, de la OPSNAJ (Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești – n.r.), dar acolo erau alte fonduri. La noi, să primești 20 de zile și să ceri în continuare… Nu există fonduri.

Acești pacienți au nevoie de foarte, foarte mult pe ultima sută de metri – fie că e vorba despre analgezie, despre managementul durerii, extrem de important în cazul lor, sau despre suportul psihic.

Nu vă puteți imagina cum se uită un pacient bolnav de cancer la tine când intri în casă! Trebuie să ai o soluție pentru problemele lor. 

Sunt familii la care intru în casă benevol, pentru pacient, să fiu eu cu conștiința împăcată…”

Când oamenii care au conștiință sunt depășiți de situație, muribunzii sunt lăsați să se descurce.

„Sunt foarte mulți pacienți care solicită, le spun că nu am fonduri, și atunci pur și simplu renunță la îngrijiri. Nu își pot permite să plătească. 

Ei spun: «Eu am cotizat la stat, de ce nu veniți?». Oamenii nu pot înțelege tot sistemul asta. «Eu am cotizat, vreau să veniți!». Și când spui: «Nu pot să vin, alternativa e contra cost», avem situații în care suntem blamați sau acuzați. Le e greu să creadă că nu sunt bani pentru îngrijiri la domiciliu. Acum am înțeles de ce nu sunt.”

„Peste 80% dintre pacienții care au nevoie nu au acces la servicii medicale de îngrijire la domiciliu”

Sloganul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – instituția care se ocupă, practic, de ocrotirea sănătății românilor, în funcție de cât contribuie fiecare – este: Eficacitate și accesibilitate pentru sănătate!

E un slogan discutabil, dacă iei în calcul cele mai recente acuzații de corupție din CNAS, dar și sumele decontate în fiecare județ pentru serviciile medicale de îngrijiri la domiciliu.

Pe site-ul CNAS, la rubrica Drepturile și obligațiilor pacienților se precizează că pacienții asigurați au dreptul să beneficieze de îngrijiri la domiciliu.

Sistemul pare simplu: de exemplu, dacă ești bolnav de cancer şi nu te poți deplasa la tratament, Casa îți decontează servicii medicale vreme de 90 de zile pe an.

Ai nevoie, în teorie, doar de o recomandare de la medicul de familie sau din spital. Apoi, Casa evaluează dosarul, iar prioritate au, evident, cazurile cele mai grave.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, spune însă că trebuie făcută distincția între pacienții care au nevoie de servicii medicale și cei care au nevoie de servicii sociale.

De multe ori, explică el, lucrurile se confundă, iar asta e în detrimentul bolnavilor.

„Principala condiție e să fie nevoie. Sunt pacienți care stau la pat și nu au nevoie de servicii medicale, ci de servicii sociale.

Dacă stă la pat și e dependent de cineva, e dependent social – să i se dea mâncare, să socializeze, să fie integrat cumva în societate.

Din când în când, medicul de familie îi poate asigura anumite controale medicale ca oricărui cetățean.

Din păcate, de multe ori sunt cheltuite sume importante din sistemul de îngrijiri la domiciliu pentru că nu se acordă bani pe plan local pentru asistența comunitară.”

Din acest motiv, dar și din multe altele, „peste 80% din pacienții care au nevoie nu au acces la servicii medicale de îngrijire la domiciliu”, spune Vasile Barbu.

„Firmele aleg pacienții”

Trierea dosarelor este făcută, în teorie, de către CNAS. Există o serie de criterii care, odată bifate, aduc puncte solicitantului de îngrijiri medicale – mai multe puncte înseamnă mai multe șanse de a beneficia de îngrijiri paliative.

De exemplu, într-un document al Casei de Asigurări de Sănătate din Vâlcea se detaliază sistemul de punctare:

Tehnic vorbind, prioritate la aceste servicii au copiii bolnavi în fază terminală.

Însă Vasile Barbu afirmă că, de cele mai multe ori, selecţia o fac chiar firmele – care preferă cazuri cât mai simple pentru că astfel consumă resurse minime.

„Noi am descoperit că ei (reprezentanții firmelor – n.r.) erau prezenți la medicul de familie și făceau presiuni asupra prescriptorilor, fie, de multe ori, îi motivau pe acești medici, dându-le cadouri, plicuri cu bani. De multe ori, pacienții respectivi nici nu aveau nevoie de îngrijiri medicale la domiciliu”, dezvăluie Vasile Barbu.

Practic, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților spune că în relaţiile dintre medici şi firme s-a format un sistem paralel, neoficial, de relații și de influență.

Până de curând, acest sistem a fost favorizat inclusiv de către autorități, pentru că firmele, indică Vasile Barbu, puteau obține o împuternicire pentru a depune dosarul bolnavului la Casa de Asigurări de Sănătate.

În anumite cazuri, arată el, firmele făceau împuterniciri cu avocați, fără ca pacientul să semneze.

„Dacă verificăm împuternicirile, vom afla că nu e semnătura pacientului. Sau veneau: «Vă transportăm acasă cu ambulanța privată, dar faceți îngrijire cu noi». Dar, când ajungea acasă, nu beneficia de toate procedurile, de pampers și așa mai departe”, explică Vasile Barbu.

În multe situaţii, deci, ultimele clipe de viață ale bolnavilor români sunt tranzacționate cinic chiar de cei care ar trebui să le poarte de grijă.

Cine sunt aceștia?

Medici condamnați pentru proxenetism,
contract pe îngrijiri paliative

În 2016, firma SanaMed Pruteanu Genius SRL din Brașov avea un singur angajat, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

În iulie 2017, apare, la punctul 9, pe lista firmelor din județul Brașov specializate pe îngrijiri la domiciliu. A primit 6.600 de lei din suma totală de 72.000 de lei din care, în luna respectivă, au fost decontate serviciile a nouă firme.

Patronii firmei, Vasile și Tatiana Pruteanu, sunt de profesie medici, originari din Republica Moldova, dar nu salvarea de vieți omenești le-a adus faima, ci un dosar de trafic de persoane.

În 2013, presa a relatat că familia de medici – cei doi având și un fiu care pe atunci era student la Medicină – a fost acuzată de proxenetism, într-un dosar instrumentat de către Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) din Brașov.

Ulterior, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au constatat că alte șase tinere fuseseră obligate să se prostitueze.

Procurorii DIICOT Brașov au povestit la acea dată că tinerele fuseseră „recrutate” din Republica Moldova și mințite că ar urma să îngrijească bătrâni sau copii. Medicii le reținuseră însă documentele și le forțaseră să se prostitueze în saloane de masaj erotic.

Practic, firma de îngrijiri la domiciliu era un paravan pentru prostituție, conform procurorilor.

Anul trecut, Curtea de Apel Brașov i-a condamnat definitiv pe Vasile și pe Tatiana Pruteanu la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru proxenetism și trafic de persoane.

În prezent, Vasile Pruteanu profesează ca medic de familie la cabinetul SanaMed Pruteanu Genius. Un medic de familie poate acorda servicii de îngrijire la domiciliu, dar nu poate să își dea recomandări de unul singur.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, spune însă că asemenea cazuri se întâlnesc frecvent.

„La un moment dat, ca să câștige bani, medicul interesat – pentru că și el avea firmă de îngrijiri medicale la domiciliu – sau un funcționar de la Casă în relație cu unul sau doi medici de familie spune – «Dă-mi niște recomandări» – și le dă cu ușurință, ca să atingă un anumit target.

Astea sunt proceduri practicate în România. Cred că în județe sunt liniștiți, s-a întâmplat un pic de zăpăceală la București, dar lucrurile continuă, se uită”, spune Vasile Barbu.

Pe contul de Facebook SanaMed P.G. Săcele, o fotografie a blocului în care se află cabinetul arată numele medicului de familie – Dr. Vasile Pruteanu –, dar și alte servicii oferite prin firmă. În mod ironic, există și o listă cu tipurile de masaj de care pacienții pot beneficia.

Pe contul de Facebook al firmei SanaMed Pruteanu Genius apar trimiteri la articole care susţin ideea că vaccinurile provoacă autism. Tot acolo, cancerul este „o adaptare la realitate, care trebuie acceptată”:

„Boala sub toate aspectele ei reprezintă în sine un mecanism complex de vindecare a sufletului. Deaceea, suntem sfătuiți să nu ne supărăm pe ea, să nu o certăm, ci să o acceptăm în toată amploarea ei și din tot sufletul nostru.

La ce ne ajută această atitudine?! La îmbunătățirea calității vieții din punct de vedere spiritual, pe deoparte. Pe altă parte o astfel de atitudine este o investiție foarte valoroasă în îmbunătățirea relației cu tine însăți, cu familia, cu cei din jurul tău și cu… DUMNEZEU!”.

Am încercat să îi contactăm pe soții Pruteanu la numărul de telefon afișat pe pagina de Facebook a cabinetului, însă telefonul era închis.

I-am contactat la alte două numere de telefon înregistrate la Registrul Comerțului. La unul dintre ele ne-a răspuns o voce de femeie care, atunci când am cerut cu Tatiana Pruteanu sau cu un reprezentant al SanaMed, ne-a răspuns că am greșit numărul.

La celălalt ne-a răspuns Tatiana Pruteanu și a rezultat următorul dialog:

– V-am sunat pentru că am găsit firma dumneavoastră, SanaMed Genius, în deconturile pe îngrijiri la domiciliu de la CAS Brașov, dar și într-un dosar de trafic de persoane. Voiam să știu dacă este vreo greșeală. 

– Un dosar de ce?

– Trafic de persoane. 

– Dumneavoastră, de fapt, ce căutați?

– Voiam să știu dacă este vorba despre aceeași firmă. 

– Este greșeală.

– Deci, nu ați suferit nicio condamnare pentru trafic de persoane? 

– Nu, nu are nimic SanaMed cu asta. Îmi cer scuze, sunt în vacanță acum și nu pot sta la telefon.

– Sunteți sigură că este o greșeală? 

– Îmi cer scuze, sunt în vacanță și nu pot sta la telefon.

– Dar nu puteți răspunde cu da sau nu? 

– Îmi cer scuze. O zi bună!

O firmă de calculatoare și un patron
condamnat cu suspendare

În Botoşani, doar două firme au contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pentru îngrijirea bolnavilor în fază terminală. Una dintre ele este Oti Computers SRL.

Pe site-ul oticomputers.ro nu există nicio mențiune cu privire la îngrijiri paliative, ci doar anunțuri privind vânzarea de calculatoare, camere web, sisteme de navigație GPS, imprimante, routere etc.

Mai mult, un bolnav care ar avea curiozitatea să caute pe Google firma Oti Computers ar descoperi că patronul ei, Iulian Nica, a fost condamnat definitiv, în 2015, la un an de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție.

Tereza Nica, soția patronului, a fost până anul trecut șefa Organizației de Femei a PSD Botoșani și a candidat pentru funcția de primar al orașului din partea UNPR.

Pagina de Facebook prin care firma Oti Computers își face publicitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu include și anunțuri privind vânzarea de calculatoare.

L-am contactat, deci, pe Iulian Nica, mai ales că, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, Oti Computers avea în 2016 un singur angajat.

– Nu ați înțeles, site-ul nu aparține firmei Oti Computers! A avut ca obiect de activitate, în urmă cu mulți ani, servicii în domeniul IT, acum cinci ani. De vreo doi ani suntem doar pe servicii medicale, în firma Oti Computers SRL. Firma pe care ați găsit-o cu servicii în domeniul IT este Oti Impex. Site-ul oticomputers.ro nu aparține firmei Oti Computers. Site-ul e una, denumirea firmei e alta.

– Este o coincidență faptul că numele site-ului este același cu al firmei de îngrijiri?

– Nu, nu, nu este relativ coincidență. Eu sunt acționar la o… mă rog, într-o oarecare măsură, la Oti Computers, sunt și la Oti Impex, sunt și la Oti Art Concept. Sunt mai multe firme Oti.

La una dintre firme am îngrijiri la domiciliu, pe altă firmă am activitate cu comercializare IT. Deci, am mai multe firme cu mai multe activități. Este și pagină de Facebook, Îngrijiri Medicale. Dacă ați intrat pe pagina de Facebook a Oti Computers, cred că ați găsit și pliante pentru îngrijiri la domiciliu. 

La finalul anului 2015, Iulian Nica a primit sentința definitivă în dosarul în care fusese judecat împreună cu Doina Portariuc, mătuşa lui Ovidiu Portariuc (fost primar al municipiului Botoşani): o lună de închisoare cu suspendare și o amendă penală în cuantum de 1.000 de lei.

Anchetat de DNA, ex-consilierul deputatului PSD Drăghici oferă îngrijiri la domiciliu

Numele lui Doru Marian Bălășoiu nu spune nimic, probabil, unui membru PSD. Apare în schimb într-un comunicat emis în acest an de către Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat de fals în înscrisuri și de participație improprie la abuz în serviciu.

În dosarul Taberei TSD, cum a fost numit de presă, apare și soția deputatului PSD Mircea Drăghici – unul dintre cei mai importanți, dar și discreți membri de partid. Drăghici este trezorier al partidului, dar și chestor al Camerei Deputaților.

Soția parlamentarului, Georgiana, care preda la Universitatea din Pitești, a fost acuzată de procurori că ar fi falsificat o serie de liste cu numele și semnăturile a zeci de studenți care au beneficiat „doar pe hârtie” de o tabără la mare oferită de Ministerul Tineretului și Sportului.

În realitate, spun procurorii, în tabără au mers membrii Tineretului Social Democrat.

Revenind la Bălăşoiu, procurorii DNA l-au acuzat că ar fi falsificat semnăturile studenților.

O serie de stenograme din dosar au apărut în presă anul acesta – transcrieri ale conversațiilor telefonice în care Bălășoiu se plânge de Georgiana Drăghici, soția deputatului. La capătul celălalt al firului se afla, potrivit documentelor, Ana Maria Rovența, iubita sa.

Ce legătură au toate astea cu bolnavii din Argeș și cu îngrijirile la domiciliu?

Legătura este dată de firma pe care cei doi – Bălășoiu și Rovența – o dețin împreună. Este vorba despre SC Hanna Medical Care, care în iulie 2017 a încasat peste 6.000 de lei de la Casa de Asigurări de Sănătate a județului Argeș.

Firma apare și în declarația de avere a Anei Rovența, care este consilier local PSD al municipiului Curtea de Argeș, dar și asistentă la Spitalul Municipal din localitate.

În septembrie 2015, firma celor doi a primit aproape 5.000 de lei. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, în același an, Hanna Medical Care a avut zero angajați.

Am contactat-o pe Ana Maria Rovența, asociata lui Bălășoiu, numărul său de telefon fiind singurul disponibil. Ea susține că nu știe nimic despre asociatul său, nici despre dosarul de corupție în care este implicat.

– Am văzut că sunteți consilier local în Curtea de Argeș și aveți o firmă de îngrijiri la domiciliu…

– Da.

– Împreună cu Doru Marian Bălășoiu, nu?

– Da.

– Fostul consilier al domnului Mircea Drăghici. 

– Nu știu asta…

– I-am găsit numele într-un dosar. 

– Nu știu, nu e treaba mea. 

Întrebată cum se explică faptul că, în 2015, avea contract cu CJAS Argeș prin Hanna Medical Care, fără să fi avut vreun angajat, ea a explicat că:

„Am avut PFA, de-aia. Am avut Persoană Fizică Autorizată, nu am avut contract. Firma era înregistrată, doar că nu era contract cu opt ore, era contract de prestări servicii. Firma mea a avut contract de prestări servicii cu un asistent medical și de-aia nu apare niciun angajat”. 

„Un sistem de tip suveică”

Președintele ANPP, Vasile Barbu, spune că una dintre cele mai mari probleme din sistemul de sănătate este lipsa unei legi a auditului clinic.

Pentru că pacienților le pot fi „recomandate”, în mod intenţionat, investigații sau chiar tratamente de care nu au nevoie, de către medici care au un anumit „target”.

„Apare alt tip de conflict de interese: prescriu într-un sistem de tip suveică. Am prins în București o anumită companie – mi-e teamă să îi dau numele, că m-am trezit cu amenințări de la avocați.

Ce face? Ia pacientul, are și medic de familie și prescrie tot felul de investigații şi medicamente – pentru că au farmacie, au de toate – și omul e prins într-o suveică de prescrieri.

În România nu există legislație pe audit clinic. Ai lege în care să faci audit clinic? Să constați că pacientul are sau nu nevoie de servicii medicale.”

Auditul clinic este, deci, procedura prin care se verifică dacă tratamentele și investigațiile prescrise/recomandate unui pacient sunt necesare sau nu.

Un drept doar pe hârtie

În Tulcea, în luna iulie au fost decontați doar puțin peste 800 de lei către singura firmă din județ care are contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Contactat de PressOne, reprezentatul firmei, Cristian Ene, a refuzat să comenteze situația, precizând că nu vrea să furnizeze telefonic date despre pacienți, deși nu asta cerusem.

În Suceava, în luna iunie, pentru servicii de îngrijire la domiciliu au fost decontați 1.500 de lei, către o singură firmă dintre cele patru aflate în contract cu Casa.

În București, în aceeași lună, a fost decontată o sumă de peste un milion de lei.

Vasile Barbu spune că situația este chiar mai delicată decât reiese din sumele decontate de fiecare Casă Judeţeană – atât de diferite de la județ la județ.

Pentru că, arată el, o firmă nu este obligată să deservească întregul județ, ci poate obține acreditare doar pe o zonă. Deci, există localități întregi, mai cu seamă în mediul rural, unde îngrijirea la domiciliu nu există.

„Noi încercăm pentru anul viitor, când se face acreditarea, să se asigure pe tot județul. Casa nu s-a îngrijit de asta până acum”, spune Barbu. El subliniază că pacienții din zonele unde firmele nu activează „nu au alternativă”. 

Barbu adaugă că avea mai multe idei despre care discutase cu oficialii de la Casă și care, în teorie, primiseră acordul.

„Noi am propus acum o lună și ceva, înainte de scandal, să existe un corp de control alcătuit din doi specialiști de la Casele de Asigurări Județene, un reprezentant al unei asociații de pacienți, și ne-am oferit să trimitem în toată țara reprezentanți prin rotație, ca să putem evita influențări, și un reprezentant al furnizorilor, tot prin rotație, pentru că era vorba de o concurență neloială între firme. Așa se putea transparentiza activitatea.

Această comisie era menită să ia la rând o parte dintre cazuri, cele care li se păreau suspecte. Au fost de acord, rămăsese să redactez draft-ul, după care marțea trecută trebuia să ne întâlnim și să dezbatem cu Ministerul Sănătății orice act normativ care implică îngrijirea medicală la domiciliu. Urma să facem un grup de lucru: furnizori, ONG-uri și Casa de Asigurări de Sănătate, ca să îmbunătățim cadrul legislativ.”

Barbu nu s-a mai întâlnit cu reprezentanții Casei de Asigurări și nici cu cei ai Ministerului, iar propunerile sale au rămas la stadiul de draft. 

Pentru că, între timp, a survenit scandalul: medicul Marian Burcea, director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost reținut de procurorii DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi cheltuit 3 milioane de euro din banii destinați bolnavilor în stadiu terminal.

Numărul de firme care au contracte pentru îngrijiri la domiciliu în fiecare judeţ, precum și sumele decontate de Casă: