Când tehnologia face rău. Avertismentele veteranilor din Silicon Valley

Alex Enăşescu

Redactor

La scurt timp după lansarea primului iPad, în 2010, un jurnalist de la New York Times l-a întrebat pe Steve Jobs dacă tableta produsă de Apple le place copiilor săi. Contrar așteptărilor, Jobs i-a spus că n-au apucat să o folosească, pentru că el și soția sa le limitează accesul la tehnologie.

Câțiva ani mai târziu, cercetătorii au descoperit că intuiția lui Jobs a fost corectă: cu cât adolescenții petrec mai mult timp în fața ecranelor, cu atât sunt mai deprimați.

Mi-am adus aminte de această povestioară citind, în ultimele săptămâni, mai multe semnale de alarmă privind consecințele negative ale tehnologiei.

Surprinzător este că, la fel ca în cazul lui Steve Jobs, avertismentele nu vin din partea unor tehnofobi depășiți de vremuri.

Dimpotrivă, tocmai cei care înțeleg în profunzime cum funcționează noile tehnologii sunt îngrijorați în privința efectelor asupra creierului și a societății.

Președintele fondator al Facebook, Sean Parker, a recunoscut recent că aplicații precum Facebook și Instagram au fost proiectate să consume cât mai mult din timpul și atenția utilizatorilor, exploatând în mod intenționat slăbiciunile psihicului uman.

Inginerul care a creat butonul de like, Justin Rosenstein, este îngrijorat de trucurile psihologice folosite de Facebook și de celelalte rețele sociale pentru a deturna atenția utilizatorilor. El crede că statul ar trebui să reglementeze publicitatea online, așa cum face cu tutunul sau combustibilii fosili.

Inventatorul world wide web, Sir Tim Berners-Lee, este dezamăgit de sistemul prin care Google și Facebook vând reclame online. El spune că lipsa de transparență a sistemului este folosită de Rusia, dar și de firme private, pentru campanii de propagandă și dezinformare.

Fondatorul eBay, Pierre Omidyar, crede că rețelele de socializare au devenit o amenințare directă pentru democrație. Facebook, în special, facilitează formarea unor bule partizane, răspândirea de informații false și manipularea utilizatorilor în scopuri politice sau comerciale.

Comisarul european pentru concurență, Margrethe Versteger, a mărturisit că face tot posibilul pentru a nu permite marilor companii din Silicon Valley să aibă acces la datele ei personale. Ea nu are cont de Gmail, evită motorul de căutare al Google și preferă să comunice prin SMS decât prin WhatsApp.

Dacă aceste îngrijorări sunt legitime, întrebarea firească este ce poate face un utilizator obișnuit pentru a-și proteja mintea și intimitatea. Cel mai bun răspuns pe care l-am găsit vine, nu întâmplător, tot de la un expert în tehnologie.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Kevin Kelly, fondatorul revistei Wired, a petrecut mult timp în comunitățile Amish din Statele Unite și a fost inspirat de atitudinea lor față de tehnologie.

În ciuda prejudecăților, familiile Amish nu refuză automat aparatura modernă, ba chiar folosesc tehnologii avansate precum panourile solare sau utilajele agricole dotate cu GPS.

Ce-i face pe Amish să pară atât de radicali este că pun pe primul loc valorile comunității și folosesc doar tehnologiile care se aliniază cu valorile respective.

Chiar dacă aceste valori pot fi considerate dubioase, principiul în sine este relevant, într-o perioadă în care ne rămâne tot mai puțin timp pentru lucrurile care contează cu adevărat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€