Când tehnologia face rău. Avertismentele veteranilor din Silicon Valley

Alex Enăşescu

Redactor

La scurt timp după lansarea primului iPad, în 2010, un jurnalist de la New York Times l-a întrebat pe Steve Jobs dacă tableta produsă de Apple le place copiilor săi. Contrar așteptărilor, Jobs i-a spus că n-au apucat să o folosească, pentru că el și soția sa le limitează accesul la tehnologie.

Câțiva ani mai târziu, cercetătorii au descoperit că intuiția lui Jobs a fost corectă: cu cât adolescenții petrec mai mult timp în fața ecranelor, cu atât sunt mai deprimați.

Mi-am adus aminte de această povestioară citind, în ultimele săptămâni, mai multe semnale de alarmă privind consecințele negative ale tehnologiei.

Surprinzător este că, la fel ca în cazul lui Steve Jobs, avertismentele nu vin din partea unor tehnofobi depășiți de vremuri.

Dimpotrivă, tocmai cei care înțeleg în profunzime cum funcționează noile tehnologii sunt îngrijorați în privința efectelor asupra creierului și a societății.

Președintele fondator al Facebook, Sean Parker, a recunoscut recent că aplicații precum Facebook și Instagram au fost proiectate să consume cât mai mult din timpul și atenția utilizatorilor, exploatând în mod intenționat slăbiciunile psihicului uman.

Inginerul care a creat butonul de like, Justin Rosenstein, este îngrijorat de trucurile psihologice folosite de Facebook și de celelalte rețele sociale pentru a deturna atenția utilizatorilor. El crede că statul ar trebui să reglementeze publicitatea online, așa cum face cu tutunul sau combustibilii fosili.

Inventatorul world wide web, Sir Tim Berners-Lee, este dezamăgit de sistemul prin care Google și Facebook vând reclame online. El spune că lipsa de transparență a sistemului este folosită de Rusia, dar și de firme private, pentru campanii de propagandă și dezinformare.

Fondatorul eBay, Pierre Omidyar, crede că rețelele de socializare au devenit o amenințare directă pentru democrație. Facebook, în special, facilitează formarea unor bule partizane, răspândirea de informații false și manipularea utilizatorilor în scopuri politice sau comerciale.

Comisarul european pentru concurență, Margrethe Versteger, a mărturisit că face tot posibilul pentru a nu permite marilor companii din Silicon Valley să aibă acces la datele ei personale. Ea nu are cont de Gmail, evită motorul de căutare al Google și preferă să comunice prin SMS decât prin WhatsApp.

Dacă aceste îngrijorări sunt legitime, întrebarea firească este ce poate face un utilizator obișnuit pentru a-și proteja mintea și intimitatea. Cel mai bun răspuns pe care l-am găsit vine, nu întâmplător, tot de la un expert în tehnologie.

Kevin Kelly, fondatorul revistei Wired, a petrecut mult timp în comunitățile Amish din Statele Unite și a fost inspirat de atitudinea lor față de tehnologie.

În ciuda prejudecăților, familiile Amish nu refuză automat aparatura modernă, ba chiar folosesc tehnologii avansate precum panourile solare sau utilajele agricole dotate cu GPS.

Ce-i face pe Amish să pară atât de radicali este că pun pe primul loc valorile comunității și folosesc doar tehnologiile care se aliniază cu valorile respective.

Chiar dacă aceste valori pot fi considerate dubioase, principiul în sine este relevant, într-o perioadă în care ne rămâne tot mai puțin timp pentru lucrurile care contează cu adevărat.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.