Buşoi vs Orban. Care sunt taberele din PNL și ce șanse au la Congres

Iulia Marin

Redactor

Ipocrizie, lipsă de viziune, greșeli aberante, soluție de compromis, criză ideologică – acestea sunt doar câteva dintre expresiile pe care analiști și surse din rândul liberalilor le folosesc ca să descrie situaţia din PNL.

Cu toate că, în 2014, a reușit să dea preşedintele țării pentru prima dată în istoria sa postdecembristă, PNL a ajuns într-o criză mai acută ca oricând, mai ales după anul electoral 2016, marcat de rateuri, gafe și diviziuni interne.

Pe 17 iunie 2017, liberalii își vor alege viitorul lider: au de ales între un politician descris ca foarte influențabil − Cristian Buşoi − și unul perceput drept autoritar − Ludovic Orban.

În vreme ce taberele se grupează după criterii bazate pe mize personale, o dilemă rămâne: poate fi vreunul dintre cei doi soluția salvatoare pentru principalul partid de opoziție?

Plecând de la această dilemă, PressOne vă prezintă o radiografie a situaţiei „de front” din PNL, laolaltă cu portretele celor doi candidaţi, aşa cum sunt văzuţi ei de către colegi de partid şi de către analişti politici.

Tabăra Buşoi

Trei candidați s-au înscris în cursa pentru șefia PNL: europarlamentarul Cristian Bușoi (39 de ani), fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban (54 de ani) și prim-vicepreședintele filialei PNL Sector 2, omul de afaceri Viorel Cataramă (62 de ani).

Considerat ca fiind iepure pentru Cristian Bușoi, Cataramă este exclus din ecuația alegerilor atât de surse din partid, cât și de analiștii contactați de PressOne.

În spatele celor doi candidaţi cu şanse s-au aliniat deja, după cum s-a văzut la depunerea moțiunilor lor, o serie de figuri proeminene din PNL.

Pentru Buşoi şi-au declarat susținerea fostul ministru Teodor Atanasiu, fostul secretar general Dan Motreanu – retras din prima linie a PNL după ce a fost inculpat într-un dosar de corupție, senatorul de Caraș-Severin Marcel Vela și deputatul de Neamț Mugurel Cozmanciuc.

De asemenea, moțiunea lui Buşoi a fost semnată de mai mulți europarlamentari, printre care Adina Vălean, Ramona Mănescu şi Daniel Buda, dar și de cinci din cei șase șefi ai filialelor de sector din Capitală. Asta în contextul în care Bușoi este preşedintele PNL București.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Singura organizație de sector care nu-l susţine pe Buşoi este cea de la Sectorul 2, care l-a trimis în cursă pe Cataramă.

Din fostul PDL − absorbit după alegerile prezidenţiale din 2014 −, Bușoi este susținut de fostul ministru Sulfina Barbu și de către deputatul Tinel Gheorghe.

Potrivit surselor noastre, Bușoi mai are susținerea unui grup influent, constituit din deputatul PNL Mihai Voicu – vizat de procurorii DNA într-un dosar penal deschis în aprilie 2017 –, fostul ministru al Culturii Gigel Știrbu şi fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu.

În victoria lui Bușoi speră și fostul președinte liberal Crin Antonescu, care a ieşit cu declaraţii publice  după multă vreme pentru a-și exprima opțiunea în acest sens.

Cristian Bușoi. Foto: Arhiva personală

Susținerea ar fi motivată, potrivit informațiilor apărute în presă – confirmate de sursele noastre –, de promisiunea lui Buşoi de a o menține pe soția lui Antonescu, Adina Vălean, în capul viitoarei liste pentru alegerile europarlamentare.

Crin Antonescu a negat însă, spunând că Adina Vălean nu are nevoie de o astfel de susținere, pentru că și-a construit deja o carieră solidă în Parlamentul European.

Potrivit surselor noastre, un lider liberal care ar fi negociat un loc eligibil pentru soția sa, Claudia Benchescu, este deputatul Mihai Voicu.

Benchescu s-a mai aflat pe lista PNL pentru Parlamentul European, dar nu pe un loc eligibil.

În presă a mai fost semnalat faptul că Claudia Benchescu, în vârstă de 31 de ani, este președinta Cluburilor Studențești Liberale. De asemenea, în 2015 ea a fost angajată pe un post de consilier la Senat, potrivit declarației sale de avere.

Revenind la cele două tabere, Marian Petrache – semnatar al moțiunii lui Bușoi – face parte, mai degrabă, din categoria nehotărâților. „Petrache joacă la două capete, ca de obicei”, ne-au declarat surse din PNL.

Printre susținătorii cerţi ai lui Bușoi se mai numără venerabilul senator Leon Dănăilă şi primarul Timișoarei, Nicolae Robu. Despre acesta, presa a scris că, în urmă cu câțiva ani, ar fi atribuit către firma unuia dintre finii lui Bușoi un contract de aproape un milion de euro pentru toaletarea unor arbori din Timișoara.

Tabăra Orban

Printre cei mai influenţi susţinători ai lui Ludovic Orban se află actuala președintă interimară a PNL, deputata Raluca Turcan, primarii a trei municipii importante − Ilie Bolojan (Oradea, fost secretar general al partidului), Mircea Hava (Alba Iulia) şi Gheorghe Falcă (Arad), precum și luptătorul Cătălin Moroșanu, vicepreședinte al PNL Iași.

Ludovic Orban. Foto: Camera Deputaților

Un alt susținător cu greutate, care ar urma să facă parte din echipa de la vârful PNL în cazul victoriei lui Orban, este deputatul Florin Roman.

Alături de Florin Roman, Ilie Bolojan și Raluca Turcan ar fi, potrivit surselor noastre, variante pentru funcţia de prim-vicepreședinte, dacă Orban câștigă.

„Orban are susținerea membrilor simpli. Sunt mai multe cazuri de șefi de filială au vrut să meargă cu Bușoi, iar membrii organizației s-au opus.

La Mehedinți, de exemplu, unde președinte este Virgil Popescu, membrii organizației nu-l vor pe Bușoi”, a declarat pentru PressOne o altă sursă din interiorul PNL.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că, în acest moment, candidații sunt „umăr la umăr”. El confirmă însă faptul că majoritatea membrilor de la baza partidului sunt de partea lui Ludovic Orban:

„Dacă ne referim la numărul șefilor de organizații care îi acordă susținere, Ludovic Orban are prima șansă. Dacă vorbim despre challengerii care apar în competiție, Cristian Bușoi ar avea prima șansă.

Vorbim despre un număr mare de delegați, deci e greu de coordonat un astfel de vot, dar sigur că nu e imposibil. Cum PNL e rezultatul unei fuziuni cu PDL, mă gândesc că poate au preluat o parte din organizarea lor.

În ceea ce privește candidații, să nu uităm că Bușoi, în calitate de secretar general al partidului, are o bună cunoaștere a mecanismelor sale. Pe de altă parte, fostul secretar general Ilie Bolojan îl susține pe Ludovic Orban și are, de asemenea, o bună cunoaștere a partidului.Mai cred că zvonurile despre susținerea președintelui Iohannis ar avea o influență”.

La rândul lui, analistul politic Andrei Țăranu spune că între Orban și Bușoi există un „echilibru simbolic”. În opinia lui, rolul lui Viorel Cataramă este să „rupă” din voturile care i-ar fi acordate lui Ludovic Orban:

„Orban este favoritul foștilor liberali, iar Bușoi reprezintă candidatul de unitate, acceptabil și pentru o parte dintre pedeliști.

Se vede inclusiv la suporterii declarați: alături de Orban sunt Bolojan şi toți cei care vin din structuri ale vechiului PNL, în timp ce dincolo sunt Crin Antonescu – cel care a pornit procesul de fuziune – dar și alții care vin dinspre PDL”.

Cum și-a luat avânt Bușoi

În ultimii doi ani, Cristian Bușoi a făcut o serie de gesturi de imagine ca şi cum s-ar „antrena” pentru funcția de președinte al partidului.

În vara lui 2015, a început să se afișeze alături de liderii PNL, mai ales alături de Alina Gorghiu, la diverse conferințe de presă și evenimente de partid.

Ulterior, în PNL s-a iscat zvonul că Bușoi ar fi luat în calcul pentru candidatura la Primăria Generală a Capitalei. Tot atunci s-a vorbit şi despre Ludovic Orban ca potențial candidat pentru această funcție, însă fără ca el să beneficieze de o reală susținere la vârful partidului.

Sursele noastre spun că, la acea dată, Orban era cotat cu mai multe șanse, dar Bușoi începuse deja să își facă lobby în partid, ocazional și la televiziuni.

După incendiul din clubul Colectiv, Bușoi a fost invitat în calitate de medic la principala emisiune de seară a Antenei 3, realizată de Mihai Gâdea.

Asocierea lui Bușoi cu tragedia nu s-a oprit însă aici: într-o conferință de presă, proaspăt desemnat candidat la Primăria Capitalei, el a folosit ca fundal imagini de la incendiul din Colectiv. De altfel, acest gest i-a compromis campania încă din fașă.

În ianuarie 2016 au început să apară controversele referitoare la modul în care Buşoi și-a dobândit averea: dosarul denumit „Finii lui Bușoi” vizează două persoane care ar fi încasat sume uriașe de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) cam în aceeași perioadă în care el își actualiza declarația de avere cu 15 milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea.

Medic, notar, politician, absolvent al Colegiului Național de Apărare, fost consilier al lui Călin Popescu-Tăriceanu, Cristian Bușoi pare să fi făcut, la aproape 40 de ani, din toate câte puțin şi, trăgând linie, nimic concret.

La finalul lunii februarie 2016, el s-a retras din cursa pentru alegerile locale din iunie 2016, iar conducerea PNL l-a desemnat pe Ludovic Orban drept candidat la Primăria Generală a Capitalei.

Orban s-a ales cu un dosar penal în urma acestei aventuri electorale. El a fost acuzat de procurorii DNA că i-ar fi cerut omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului UTI, să contribuie la finanţarea campaniei sale.

În urma acestor acuzaţii, a renunțat la toate funcțiile din partid, iar la alegerile parlamentare din 2016 a stat pe margine. Ulterior, a fost achitat în primă instanță, iar acum așteaptă sentința definitivă în acest dosar.

Revenind la Bușoi, cariera sa politică a părut să stagneze în 2016 doar ca să debuteze în forță în 2017: în decurs de numai câteva luni, a devenit secretar general interimar al partidului și șef peste filiala București.

În moțiunea depusă pentru Congresul PNL, Cristian Bușoi scrie:

„Fac parte dintr-o generație tânără care a făcut pasul în prima linie a politicii, pe fondul distrugerii încrederii în vechea clasă politică, în urma acțiunilor Justiției. (…)

Nu pretind că sunt un salvator, o vedetă politică. În politică, nu caut nici valuri de emoții, nici cutremur de aplauze. Sunt opusul liderului providențial care supralicitează emoții, dar a oferit manipulări și amăgiri, până nu a mai rămas nimic din încrederea oamenilor în politicieni. Sunt o anti-vedetă, un anti-populist”.

Un lucru este cert: Bușoi nu are o bună imagine publică.

Cristian Pîrvulescu. Foto: Asociația Pro Democrația

„Bușoi are calitatea de a fi mai consensual decât Orban, dar nu este susținut la nivelul opiniei publice.

Orban, care are 15 ani de carieră în plus, a putut să fructifice acest lucru.

Pe de altă parte, dacă Orban are o bună imagine publică, are defecte legate de caracterul său oarecum impetuos”, consideră politologul Cristian Pîrvulescu.

„Consensual” este termenul folosit pentru Buşoi și de analistul Andrei Țăranu. Acesta mai spune că, pe de altă parte, consensul poate proveni din faptul că Bușoi este mai dispus să asculte „comenzile”:

„Bușoi este o persoană mult mai influențabilă, cu el se negociază probabil mai ușor și este o persoană care poate să răspundă la comenzile unora sau altora pe care îi resimte ca fiind superiori – nu neapărat din punct de vedere politic, dar din punct de vedere administrativ, al vârstei. 

În schimb, domnul Orban are mai degrabă o alură autoritară, o alură de lider care probabil ar încerca să își păstreze cât de mult autonomia față de partid și să fie un lider așa cum își imaginează el că trebuie să fie: mai degrabă puternic și autoritar”.

În interiorul PNL se poartă același tip de discuții: care dintre cei doi este mai potrivit?

„Unii oameni din PNL se tem de Orban, pentru că ar putea deveni dictatorial dacă va câștiga. Pe de altă parte, Bușoi nu inspiră încredere, are strategii-surpriză și oameni pe care îi bagă în față.

Să nu uităm că, înainte ca Bușoi să candideze pentru funcția de secretar general al PNL, Motreanu începuse să apară, să dea interviuri, spunea că va candida. Unii au început să caute susținere pentru candidatura lui Motreanu, dar, în câteva zile, cine a apărut candidat-surpriză? Bușoi. A fost o șmecherie”, a povestit una dintre sursele noastre din PNL.

Greșelile trecutului

Decăderea PNL a început, paradoxal, imediat după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale, când vechiul PNL și vechiul PDL s-au trezit în aceeași casă, cu doi copreședinți: Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Ceva mai activă în comunicarea publică decât Blaga, Gorghiu a încasat numeroase critici pentru poziționarea PNL față de numeroase subiecte: de la atacurile la adresa USR în campania pentru alegerile locale din iunie 2016 până la voturile inexplicabile date de liberali, chiar de ea însăși, pe tema reformei în sănătate, de pildă.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga, într-o conferință de presă, la sediul PNL. Foto: Lucian Muntean

„Alina Gorghiu a avut un mandat foarte greu, din punctul meu de vedere, un mandat pe care nu l-a terminat onorabil, astfel că nu a putut pune nimic pe masă. Ar fi trebuit să fie un mandat de reorganizare a partidului și de fuziune a celor două grupuri, dar reorganizarea nu s-a produs în mod real.

Fiecare grup continuă să existe și să aibă propriile sale interese. Imaginea partidului a avut foarte mult de suferit. Întrebarea este dacă ar fi putut face altceva. Dacă ar fi fost mai autoritară și nu s-ar fi lăsat condusă de diverse pasiuni, poate ar fi putut.

Ceea ce a fost destul de jenant a fost această ipocrizie incredibilă în care trebuia să trăiască vechiul PNL. Ei au fost la guvernare până în martie 2014 și, la nici o lună, au început să facă spume împotriva PSD și a Guvernului PSD din care făcuseră parte”, spune politologul Andrei Ţăranu.

De aceeași părere este Cristian Pîrvulescu:

„Alina Gorghiu a fost un fel de soluție de compromis, plecând de la premisa că va feminiza și va da o imagine bună partidului. Nu este suficientă imaginea bună pentru a conduce un partid în plină criză de transformare.

Nu a fost o președinție reușită. Dacă ar fi fost, o aveam și azi în funcție. Nici înlocuitoarea sa nu este o soluție mai bună”.

Una dintre sursele noastre din PNL ne-a relatat că, la ora actuală, „Gorghiu poate aduce doar votul ei”. Altfel spus, ea nu a coagulat un grup de putere în jurul său.

Nu aceeași este situația fostului copreședinte Vasile Blaga. Deși nu participă la ședințele Biroului Politic Național, este încă prezent la întrunirile nepublice ale PNL și continuă să aibă un cuvânt greu în partid.

De altfel, analiștii sunt sceptici cu privire la şansa unui lider de a unifica PNL, pentru că în partid persistă două viziuni diferite.

„Fuziunea dintre PDL şi PNL nu a reușit pentru că ei au încercat să unească două culturi organizaționale diferite, două viziuni ideologice diferite. PNL și-a cedat ideologia, a preluat viziunea ultraconservatoare a PDL, ca partid pragmatic care a făcut saltul de la socialism la conservatorism, salt mortal pentru ei.

În istoria umanității nu mai există o astfel de schimbare care să nu producă o rupere la nivel de partid: în 2005, democraţii lui Băsescu deveneau conservatori, în cadrul unui congres, fără ca nimeni să voteze împotrivă.

Un astfel de partid nu se poate împăca deloc cu un partid urban și mult mai flexibil cum este PNL, iar de aici au venit problemele. Această degringoladă ideologică a dus la situația aberantă în care un lider fascist a fost cooptat și propus candidat la alegerile locale din PNL – Marian Munteanu. Au fost greșeli peste greșeli, venite dintr-o viziune simplă, mecanică”, a comentat Cristian Pîrvulescu.

Factorul Iohannis

Mai multe fotografii în care Cristian Bușoi apare alături de Klaus Iohannis au alimentat zvonurile potrivit cărora el s-ar bucura de sprijinul președintelui.

Cristian Buşoi, alături de Klaus Iohannis şi de Ivan Patzaichin. Fotografie publicată pe contul de Facebook al lui Cristian Bușoi, în decembrie 2015.

Mai mult, așa cum arată jurnalistul Dan Tăpălagă aici, Bușoi a folosit, în lansarea candidaturii sale, sloganul lui Iohannis − „România lucrului bine făcut”. Surse de la Cotroceni au declarat ulterior pentru HotNews că președintele „dezavuează gestul”.

Va avea Klaus Iohannis un rol de jucat în alegerile din PNL? Cristian Pîrvulescu crede că președintele nu poate risca să scape partidul din mână.

„Nu cred că președintele Iohannis își permite luxul să piardă PNL, pentru că, dacă va pierde PNL, rămâne singur. Popularitatea sa – fără să se fi prăbușit – nu mai este cea din 2015.

Riscurile sunt foarte mari, inclusiv organizarea în același timp a referendumului pentru modificarea Constituției cu un referendum pentru suspendarea președintelui. Până acum, Klaus Iohannis nu s-a manifestat în mod direct, dar cred că este evident că nu este un simpatizant al lui Ludovic Orban”.

Andrei Țăranu susține contrariul: 

„PNL e într-o criză ideologică și administrativă atât de puternică și atât de profundă, încât aș spune că, da, președintele Iohannis își permite să îl piardă. Dacă l-ar ține în viață artificial, l-ar costa mai mult”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€