Bulbucații lui Remus Țiplea

Raul Ștef

Redactor

Actori celebri, haute couture, bijuterii, conflicte mondiale, evenimente internaționale, sporturi de toate felurile, animale de pe continente − iată câteva teme care-mi vin în minte cînd mă gândesc la fotojurnalism.

Ideile și visele fotografilor ne poartă de pe platourile de filmare ale celor mai cunoscute pelicule, prin culisele marilor case de modă, în adâncurile planetei, pe sub ape glaciare, și apoi sus, pe vârfurile cel mai greu de escaladat.

Uneori, după ce le vezi munca, tot ce-ți dorești e să poți aplica sloganul celui mai faimos post de televiziune – Go There!.

Remus Țiplea, fotograf din Țara Oașului și al Țării Oașului, s-a gândit să facă întocmai. Și-a luat aparatul și a plecat la drum.

A ajuns în spatele casei sale și, surprinzător, a rămas acolo ani de zile. Și-a găsit muze prin toate tufele din împrejurimi.

„Bulbucații”, acesta este numele proiectului, ne duce într-o lume cu adevărat nemaivăzută, cea a libelulelor. Prima oară când am văzut fotografiile cu bulbucații lui Remus am fost convins că sunt din desene animate.

Dar „modelele” care i-au pozat sunt, într-adevăr, din spatele casei sale. În lunile în care nu le găsea pe balta din apropiere, mergea și le aducea de pe alte gârle.

Remus Țiplea a început să fotografieze în 2009, în special în genul documentar, dar și macro. Seria „Bulbucații” i-a apărut în reviste și expoziții din întreaga lume.

Zilele acestea, Remus expune la Cluj, în cadrul festivalului Photo Romania, o serie intitulată „Frumoasa satului”, care face parte din proiectul „Mai mândra satului”.

De 6 ani încoace, el fotografiază familii din Țara Oașului care organizează și nunți tradiționale.

Unii miri din această zonă a țării mai sărbătoresc căsătoria ca-n basme, timp de trei zile și trei nopți. Într-o zi se organizează nunta tradițională (în care mirii poartă costumele populare moștenite din familie), după care urmează petrecerea cu ținute contemporane.

Rochiile mireselor și podoabele sunt confecționate manual și diferă de la un sat la altul, de la o împletitoare la alta.

Lumea pe care Ștefan Câlția o îngrijește

Dincolo de pictură, Ștefan Câlția și cei din jurul lui au construit în Șona un ecosistem de restaurare a patrimoniului și de refacere a legăturilor comunitare.

„Nu merge așa”. Cum a ajuns România în criză energetică și ce trebuie să facă statul român până la vară, ca să evite o situație similară

Întărirea rețelei, grăbirea investițiilor în capacitățile de stocare, contorizarea inteligentă, dar mai ales curajul de a face loc rapid investițiilor în capacități noi de energie alternativă - doar câteva dintre soluțiile pe care statul român le ignoră. De ce?

Spre exemplu, în comunele Cămărzana și Racșa, obrajii fetelor sunt împodobiți cu o plasă țesută din părul miresei. În sate precum Bixad, Certeze, Batarci, Valea Seacă, Târșolț sau Călinești, acest tip de cunună acoperă complet capul miresei.

„Sensul multiplelor aranjări ale părului este acela că fiecare împletitură o leagă de un destin nou al vieții, dezlegând-o de unul vechi, împuținându-i temerile și sporindu-i, astfel, frumusețea”, explică Mihaela Grigorean, profesoară la Liceul Teoretic din Negrești-Oaș.

*

Remus Țiplea a participat la expoziții de grup și personale în Cluj-Napoca, Satu Mare, Alba Iulia, Vama Veche, Baia Mare etc. În 2015, ICR Lisabona i-a organizat o expoziție personală în cadrul Serilor „Acasă”. Este finalist, cu proiectul „Ciurdarii”, la Sony World Photography Awards 2016; această serie a fost expusă la New York, Londra, Berlin, Beijing, Milano etc.

A publicat fotografii, printre altele, în The Guardian, The Telegraph, La Repubblica, National Geographic, The Huffington Post, LensCulture etc. Este coorganizator al salonului de fotografie „Versus, dar împreună” (Negrești-Oaș).