Bugetul întârziat, făcut public: „PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării”

Oana Moisil

După mai bine de trei luni fără un calcul exact privind finanțele României, executivul a publicat astăzi, 10 martie, proiectul pentru bugetul statului pentru anul 2026. Urmează o perioadă de dezbatere publică, în care actorii relevanți pot trimite modificări proiectului, abia ulterior urmând să fie adoptat.

Bugetul pentru anul în curs a fost subiect de tensiune în interiorul coaliției de guvernare, liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuzând că-n versiunea trimisă de Ministerul Finanțelor nu se regăseau o serie dintre propunerile stabilitate în coaliție, precum creșterea salariului minim.

PressOne a discut cu Radu Magdin, analist politic, despre ce înseamnă întârzierea în adoptarea bugetului pentru cetățeni și cum este afectat echilibrul intern în contextul dezechilibrelor tot mai mari din lume. 

PressOne: În ziua (n.red. 9 martie 2026) în care coaliția de guvernare se întrunea iar pentru a discuta bugetul pentru 2026, ați scris pe Facebook „furtună perfectă”. V-ați referit la problemele din politica românească legate de acest subiect?

Da, dar nu doar despre ele. România se află într-un moment în care se suprapun trei presiuni: fiscală, politică și geopolitică. Bugetul întârziat, tensiunile din coaliție și o lume mai instabilă decât acum câțiva ani creează exact acest tip de furtună. Problema nu este că avem turbulențe – politica are mereu – ci că par să ne prindă fără o strategie clară.

PressOne: România a intrat în a treia lună fără buget adoptat. Cum explicați unui cetățean obișnuit de ce contează când este adoptat bugetul național?

Contează pentru că bugetul este manualul de funcționare al statului. Când întârzie, administrația intră într-un fel de pauză strategică: investițiile se amână, primăriile devin prudente, ministerele nu mai iau decizii majore. Un stat serios își adoptă bugetul la timp tocmai pentru a evita această incertitudine. Altfel, guvernarea începe anul cu frâna de mână trasă.

PressOne: Cum ne afectează, la nivel de țară, tensiunea politică din jurul bugetului în contextul instabilității internaționale?

Ne afectează la credibilitate. Într-o lume în care riscurile cresc, partenerii externi și investitorii caută stabilitate politică și predictibilitate economică. Dacă semnalul de la București este dispută permanentă, costul apare rapid în percepție și în încredere. Iar în geopolitică și economie, încrederea este capital.

PressOne: Cheltuielile pentru Apărare sunt considerate prioritare în contextul actual, iar educația și cercetarea rămân subfinanțate. Cum s-ar putea ajunge la un echilibrul?

Greșeala este să punem apărarea contra educației. O țară serioasă le leagă. Investițiile în securitate pot deveni investiții în industrie, tehnologie și cercetare dacă sunt gândite strategic. Altfel, rămân doar o factură. România are nevoie de o strategie care să transforme securitatea într-un motor de modernizare.

PressOne: Cum vedeți avertismentul FMI că liderii trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil”?

Este un mesaj realist. Lumea a intrat într-o perioadă în care crizele nu mai vin pe rând, ci simultan. Pentru state, asta înseamnă că reziliența devine politică publică. Pentru România, traducerea este simplă: buget credibil, reforme reale și leadership politic care nu confundă tacticile de partid cu interesul național.

PressOne: Considerați că tensiunile din interiorul coaliției de guvernare dintre Ilie Bolojan și PSD sunt de natură tehnică sau, mai degrabă, politice?

Ce știe ChatGPT despre tine și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Fraudele telefonice de tipul „fiul tău a avut un accident, trimite bani repede" au evoluat. Acum pot veni cu vocea fiului tău.

Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare

O firmă obscură din Râșnov și-a schimbat obiectul de activitate pentru a produce drone militare la doar o lună după lansarea fondului european de înarmare SAFE, din care României îi vor fi alocate 16,6 miliarde de euro.

Sunt politice, chiar dacă sunt prezentate ca tehnice. PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării. Este o tactică politică destul de transparentă. Problema este că statul nu poate fi condus permanent în logica poziționării electorale. De asta nici nu crește PSD în sondaje cu strategia actuală, care nu are nimic strategic in ea, ci doar instincte tactice de opoziție. 

PressOne: Cum afectează întârzierea bugetului serviciile publice și investițiile?

Întârzierea creează un efect de domino. Primăriile amână proiecte, instituțiile devin prudente, iar investițiile se mișcă mai lent. Dacă o primărie intră în incapacitate de plată, impactul nu este doar contabil – afectează furnizori, proiecte locale și încrederea comunității. În administrație, incertitudinea costă.

PressOne: România trebuie să absoarbă încă 10 miliarde de euro din PNRR. Cum afectează instabilitatea politică acest plan?

Simplu, îl complică. Absorbția fondurilor europene cere decizie rapidă, coordonare administrativă și relație stabilă cu Bruxelles-ul. Instabilitatea politică face exact opusul. Iar la PNRR nu mai avem luxul întârzierilor — calendarul este foarte strict.

PressOne: Românii sunt îngrijorați de situația lor financiară, în timp ce liderii vorbesc despre deficit și austeritate. Cum vedeți asta?

Deficitul contează, dar modul în care îl corectezi contează la fel de mult. Dacă ajustarea fiscală este percepută ca nedreaptă sau improvizată, reacția socială va fi puternică. Politic, asta alimentează neîncrederea și radicalizarea. Responsabilitatea fiscală trebuie explicată și împărțită echitabil. Aici premierul a greșit, pe formă și uneori pe fond, și va plăti un preț politic curând. 

PressOne: De ce ar avea nevoie cetățenii de la liderii politici acum?

De claritate și seriozitate. Oamenii pot accepta perioade dificile dacă văd un plan și lideri care par să știe ce fac. În acest moment, anxietatea vine mai ales din impresia de improvizație. Cum îmi spunea o rudă recent, „dragul meu, suntem conduși de proști”. Nu cred că este așa, dar asta e percepția multora. România are nevoie de stabilitate politică și de lideri care transmit că există direcție.