Barja de eroare

Cu câteva zile înainte de alegeri, postul tv Digi 24 dădea publicităţii un sondaj realizat de IRES la comanda sa, potrivit căruia candidatul PSD pentru Primăria Sectorului 1 din București, Daniel Tudorache, era creditat cu 22% din opțiunile de vot, fiind favoritul scrutinului.

În același sondaj, pe Clotilde Armand spuneau că o vor vota 12% dintre respondenţi. Trei zile mai târziu, candidata USB la Primăria Sectorului 1 obţinea peste 28% din voturi.

Ne-am întrebat de ce ce sunt atât de mari diferențele dintre sondajele pre-electorale și rezultatul propriu-zis al scrutinului. Cu atât mai mult cu cât realitatea a făcut de râs metodologia și în cazul altor municipii sondate de IRES.

*

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) se definește ca fiind un think-tank independent. În mod normal, un think-tank este o organizație non-profit care întocmeşte strategii și studii și care pune împreună cercetători capabili să aducă argumente sau perspective noi în ceea ce priveşte temele majore ale societăţii.

De fapt, IRES este, la fel ca alte institute de profil, o afacere privată. A fost fondat de sociologul Vasile Dîncu, actualmente vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea mai recentă activitate publică a IRES o reprezintă sondarea intențiilor de vot în 9 orașe mari, precum şi în municipiul București, defalcat pe sectoare.

Potrivit site-ului IRES, cercetările au avut loc în perioada 9 mai – 1 iunie. Astfel, unele sondaje au devansat cu două sau trei săptămâni data alegerilor, în timp ce, în alte cazuri, pulsul s-a luat chiar înainte de scrutin.

În Sectorul 1 din București, potrivit sondajului IRES, Daniel Tudorache (PSD) era urmat de Alexandru Nazare de la PNL, cu 16% din intențiile de vot, și de Clotilde Armand de la USB, cu 12%.

Sondajul a fost realizat în perioada 30 mai – 1 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.107 persoane cu drept de vot în Sectorul 1. Oficial, marja de eroare a fost de 3%.

Rezultatele scrutinului arată însă că Clotilde Armand a câștigat 28,8% din voturile valabil exprimate în Sectorul 1, iar Daniel Tudorache – 31,3%.

Diferența dintre sondajul făcut de IRES în campanie și rezultatele finale ale alegerilor este, în privința lui Clotilde Armand, de 16 puncte procentuale.

*

Mai departe, am trecut în revistă sondajele realizate în reședințe de județ și făcute publice prin intermediul postului Digi24.

La Iași, pe 2 iunie, apărea următorul clasament făcut de IRES:

Rezultatele oficiale provizorii arată diferenţe mari faţă de procentele prefigurate de IRES: Mihai Chirica – 46,7%, Marius Bodea – 23,34%, Andrei Postolache (Independent) – 13,37%.

Sondajul de la Iași a fost efectuat telefonic în perioada 14 – 15 mai, pe un eşantion reprezentativ de 1.102 persoane cu drept de vot în Iaşi, cu o marjă de eroare de 3%.

La Galați, un sondaj privind intenţia de vot realizat de acelaşi IRES arăta în felul următor: Nicuşor Ciumacenco, PNL – 12%, Marius Stan, UNPR – 11%, Eugen Durbacă, ALDE – 10% și Ionuţ Florin Pucheanu, PSD – 7%. Marja de eroare anunţată era, din nou, de 3%, iar sondajul fusese făcut pe un eșantion de 1.106 persoane, cu două săptămâni înainte de vot.

Ce s-a întâmplat a fost că Pucheanu, care era creditat cu a patra şansă, a câştigat Primăria cu 25,1% din voturi. Liberalul Ciumarenco a adunat 23,92% din voturi, iar primarul în funcție, Marius Stan, proiectat de IRES pe locul al doilea, a obţinut 21,32%.

La Cluj, sondajul făcut public de IRES în 24 mai îl plasa în topul intențiilor de vot pe Emil Boc (PNL), cu 42%. El era urmat de Octavian Buzoianu (independent susținut de PSD), cu 17%, Liviu Alexa (Mişcarea Liberală) – 7% și Anna Horvath (UDMR) – 4%.

Marți, 7 iunie 2016, Biroul Electoral Central a validat alegerile cu următoarele rezultate: Emil Boc – 64,86%, urmat de Anna Horvath – 12,65%, Buzoianu – 8,72% și Liviu Alexa – 3,5%.

În cazul câştigătorului, „marja” a fost de 25 de puncte procentuale.

Studiul IRES ar fi fost realizat în 15-16 mai pe un eşantion reprezentativ de 1.103 persoane cu drept de vot în Cluj-Napoca.

Ce spun sociologii

Am rugat doi sociologi să explice cum se explică aceste diferenţe foarte mari între rezultatele unei cercetări presupus ştiinţifice şi scorurile de la urne.

Barbu Mateescu de la Sociollogica spune că încă nu există mijloace de estimare „apropo de cine zice că va veni la vot, dar nu vine”. O posibilă explicație a rezultatelor obţinute de IRES ar fi că i-au luat în considerare și pe intervievații care se declaraseră indeciși sau care nu răspunseseră cu cine votează.

Sociologul Mircea Kivu, în schimb, spune că este posibil ca oamenilor să le fi fost oferite drept variante de răspuns doar numele candidaților, fără menţionarea partidului, astfel că au obținut numere mai mari, în topul intenției de vot, cei mai notorii, despre care respondenţii auziseră de mai multă vreme.

Oamenilor le e rușine să spună că nu se vor prezenta la vot și supra-raportează prezența. Sau le e rușine să recunoască cu cine votează, consideră Barbu Mateescu. Cu alte cuvinte, nu metodologia cercetării este neinspirată, ci realitatea.

Care este relevanța publicării unor astfel de sondaje? Acestea ajută, zic sociologii, la identificarea principalilor oponenți.

În acest caz, a fost ales greşit momentul sondării? De ce ai căuta principalii contracandidați în a doua parte sau la sfârșitul campaniei electorale?

„Sondajul IRES pe Sectorul 1 a fost realizat în 30 mai-1 iunie. În teorie: da, ar trebui să prindă imaginea alegerilor. În practică, în special în București, dar nu numai, oamenii au refuzat sau abandonat să vină la vot”, conchide Mateescu.

*

Partidele apelează în mod constant la astfel de instrumente sociologice, pentru a sonda electoratul. De pildă, în urma a două raportări din noiembrie 2015 și martie 2016, PSD Cluj și-a refăcut strategia și a decis să o înlocuiască pe deputata Aurelia Cristea cu independentul Octavian Buzoian, fost manager la Ursus.

De ce? Pentru că sondajul privind intenția de vot ar fi indicat că oamenii voiau un candidat independent. „Am știut trendul, nu am nimerit omul”, ne-a spus, candid, un membru din conducerea filialei.

Altfel spus, „vina” ar fi a alegătorilor, că nu s-au comportat ca în predicțiile specialiștilor. La nivel local, costul orientativ al unui astfel de sondaj pre-electoral porneşte de la 1.500 de euro.

„Dacă vă uitați, am și scris asta, că sondajul IRES pe Sectoare a fost dubios. E greu de spus ce s-a întâmplat. De obicei, există tentația să faci un sondaj reprezentativ pe București pe un eșantion destul de mare, și pe urmă să îl desfaci pe sectoare. Dar atunci, subeșantioanele tind să fie foarte mici și gradul de aproximare e foarte mare. Dar, la IRES, ei au anunțat 6.000 și ceva de interviuri pe tot Bucureștiul, ceea ce înseamnă vreo 1.000 și ceva pe sector, iar asta ar fi trebuit să ofere o acuratețe mai mare. Eu cred că sondajul, de fapt, a fost făcut cam cu 10 zile înainte de data votului. Și cred că, în momentul acela, alegătorii nu prea știau candidații”, a declarat, pentru PressOne, sociologul Mircea Kivu.

El mai spune că marja de eroare acceptată pentru acest gen de sondaj este aceeași ca în cazul altora, adică +/- 3%.

„Problema este că între momentul când s-a făcut sondajul și ziua alegerilor e un interval de timp. Nu putem ști cum s-au schimbat intențiile de vot. Eu cred că, la București, mai ales pentru primarul general, oamenii au tot stat în expectativă ca să-l voteze pe cel mai bine plasat, în afara candidatei PSD. Atunci, probabil că s-au schimbat un pic lucrurile în ultimele zile. A fost și prezența la vot foarte mică. În această situație, iarăși e complicat să corespundă rezultatul sondajelor cu cel de la urne. Procentul celor care spun că merg la vot e mult mai mare decât acei 33% din cei care chiar au mers”, spune Mircea Kivu.

Un sondaj profesionist pleacă de la 5.000 de euro, iar metodologia trebuie să fie aplicată cu rigurozitate. În România nu există o autoritate de audit specializată pe sondaje de opinie, mai spune Mircea Kivu.

Cum comentează IRES

La solicitarea PressOne, directorul IRES, Cornel Hirian, a trimis un document în care explică modul în care au fost realizate sondajele pre-electorale.

În primul rând, ni se atrage atenția că este greșit să comparăm „marja de eroare pentru sondajele de opinie pre-electorale” cu „rezultatele alegerilor și declarațiile la nivelul unui eșantion reprezentativ la nivelul populației”. E ca și când ai compara mere cu pere, spune Hirian. Sondajul pre-electoral este un instrument valid doar în momentul în care a fost făcut.

„Sondajele pre-electorale realizate de IRES s-au desfășurat pe durata campaniei electorale, în zile diferite, în funcție de solicitarea beneficiarului acestor sondaje (…), în funcție de o programare editorială care a aparținut exclusiv postului de televiziune”, se arată în răspunsul primit.

Pe de altă parte, Hirian spune că mobilizarea electoratului a fost „apatică” în campanie:

„Pe fondul acestui tip de campanie electorală, candidații care deja se aflau în poziții de vârf în administrația publică, în funcții de demnitate publică, s-au clasat în sondajele IRES cu nivele de notorietate și încredere semnificativ mai mari decât candidații înscriși în competiție care au venit din afara spațiului politic activ.

La momentul realizării sondajelor, opțiunile de vot ale respondenților cuprinși în eșantioanele studiilor menționate s-au canalizat spre candidații cu cote ridicate de notorietate și încredere.”

*

Precedentul Moldova

În noiembrie 2010, IRES a fost angajat de postul Publika TV din Republica Moldova pentru exit poll-ul alegerilor parlamentare.

La închiderea urnelor, numerele afişate de IRES pentru primele două formaţiuni arătau astfel: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – 34,4%, Partidul Comuniştilor – 26%.

Rezultatele oficiale au inversat însă balanța de putere din Parlamentul de la Chişinău: Partidul Comuniştilor a încasat 39% voturi şi 42 mandate, iar PLDM (pro-european) a luat 29%, respectiv 32 mandate.

Raportul de cercetare de la acel moment nu mai poate fi citit pe site-ul IRES, fișierul fiind indisponibil.

IRES este şi sursa unor sondaje care antrenează false dezbateri publice, cum s-a întâmplat cu „rezultatul” potrivit căruia fostul premier Victor Ponta ar fi „cel mai apreciat intelectual român”.

*

IRES şi Dîncu

IRES a fost fondat în 2009 de Vasile Dîncu, în calitate de asociat unic. În noiembrie 2015, înainte să fie nominalizat ca vicepremier, el și-a cedat integral participația la IRES lui Ovidiu Turcu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Cluj.

Institutul rămâne însă controlat de vicepremierul Dîncu. Spre exemplu, la vizita oficială pe care premierul Dacian Cioloșa făcut-o la Cluj-Napoca la începutul lunii martie, pe mapa purtătorului de cuvânt al Guvernului figura numele lui Cornel Hirian, administratorul IRES, ca persoană de apelat pentru orice problemă organizatorică.

Între 2011 şi 2013, Vasile Dîncu a fost președintele unui grup media regional care includea posturile tv Transilvania Live! şi Look TV, site-ul citynews.ro, cotidianul „Servus Cluj” şi săptămânalul „Mesagerul transilvan”.

Ulterior, când trustul respectiv, al cărui principal finanţator era Arpad Paszkany, a intrat în declin, echipa de ştirişti de la Transilvania Live!, condusă de Dîncu, s-a mutat la studioul teritorial din Cluj al postului Digi24.