Barbizon: pe urmele lui Nicolae Grigorescu

Lucian Muntean

Redactor

Vă invit la o plimbare la Barbizon pe urmele pictorului Nicolae Grigorescu, după mai bine de 150 de ani.

Drumul care duce la Barbizon trece prin apropierea pădurii Fontainebleau din departamentul Seine-et-Marne, situat la sud de Paris, în zona centrală a Franței.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, mica localitate devenea loc de întâlnire și de inspirație pentru un grup de pictori francezi adepți ai realismului, care se uitau cu admirație la arta flamandă a secolelor anterioare și își propuneau să continue pictura peisagistică.

Ulterior, acest curent artistic a fost numit Școala de la Barbizon.

Primii pictori care s-au stabilit la Barbizon, începând din 1829, sunt considerați fondatori ai acestei Școli: Jean-Baptiste Camille Corot, Théodore Rousseau, Jean-François Millet și Charles-François Daubigny.

Fascinați de peisajul din împrejurimi, ei îl imortalizau pe pânză, organizau expoziții la care își vindeau propriile tablouri, dezbăteau problematici din artă și, ca un act de răzvrătire, refuzau academismul.

„Apus de soare la Barbizon”, pictură în ulei pe pânză de Nicolae Grigorescu. Sursa: wikipedia.org

În 1862, acestui grup i se alătura tânărul român Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de 24 de ani. Avea să petreacă 8 ani la Barbizon, definitorii pentru opera sa.

Pe Grand Rue, la numărul 12, o placă montantă pe stâlpul din piatră ce flanchează poarta din fier forjat te atenționează că aici a locuit Nicolae Grigorescu până în 1870.

Gardul viu și fagii înfrunziți din curte nu lasă să se întrevadă casa, care se află în proprietate privată.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Nicolae Grigorescu a profitat din plin de întâlnirea cu pictorii care trăiau la Barbizon. Picturile en plain air − peisaje de la Barbizon, pădurea de la Fontainebleau sau scene cotidiene din munca la câmp − vor fi teme pe care artistul le va relua și rafina toată viața.

Astfel, atmosfera din tabloul „Curtea hanului Ganne din Barbizon” (devenit loc de întâlnire al artiștilor) poate fi regăsită în picturi ulterioare cu scene de la târgurile din România.

La fel se poate constata și în cazul unor peisaje precum „Ciobănița la Barbizon” sau „Toamnă la Fonteneleau”, ale căror elemente definitorii le va exploata după revenirea în țară.

Din punct de vedere documentar, sunt interesante și schițele în cărbune cu patul și camera lui Grigorescu sau portretele făcute unor colegi alături de care picta în aer liber.

Lucrări făcute de Grigorescu la Barbizon:

Creațiile artistice și preocupările teoretice ale grupului de la Barbizon au ajuns cunoscute dincolo de granițele Franței.

Astfel, Școala de la Barbizon a atras pictori din Anglia, Elveția, Belgia, Cehia, Ungaria și SUA, care vor trasa drumul spre impresionism.

Cine ia la pas mica localitate descoperă încontinuu plăcuțe cu numele unuia sau altuia dintre artiștii care au trăit, o vreme, aici.

Galerie cu casele memoriale din Barbizon (foto: Lucian Muntean)

O plimbare pe străzile pietruite, printre restaurante și magazine artizanale, te face să te întrebi, invariabil, „oare cum ar fi să mă mut o vreme la Barbizon?”.

O parte dintre casele în care au trăit pictorii secolului XIX sunt locuite și nu pot fi vizitate decât ocazional. Altele sunt deschise publicului și găzduiesc galerii de artă sau ateliere ale unor artiști contemporani, care duc mai departe spiritul ce a inspirat generații la rând.

Galerie foto cu imagini din Barbizon:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€