Barbizon: pe urmele lui Nicolae Grigorescu

Lucian Muntean

Redactor

Vă invit la o plimbare la Barbizon pe urmele pictorului Nicolae Grigorescu, după mai bine de 150 de ani.

Drumul care duce la Barbizon trece prin apropierea pădurii Fontainebleau din departamentul Seine-et-Marne, situat la sud de Paris, în zona centrală a Franței.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, mica localitate devenea loc de întâlnire și de inspirație pentru un grup de pictori francezi adepți ai realismului, care se uitau cu admirație la arta flamandă a secolelor anterioare și își propuneau să continue pictura peisagistică.

Ulterior, acest curent artistic a fost numit Școala de la Barbizon.

Primii pictori care s-au stabilit la Barbizon, începând din 1829, sunt considerați fondatori ai acestei Școli: Jean-Baptiste Camille Corot, Théodore Rousseau, Jean-François Millet și Charles-François Daubigny.

Fascinați de peisajul din împrejurimi, ei îl imortalizau pe pânză, organizau expoziții la care își vindeau propriile tablouri, dezbăteau problematici din artă și, ca un act de răzvrătire, refuzau academismul.

„Apus de soare la Barbizon”, pictură în ulei pe pânză de Nicolae Grigorescu. Sursa: wikipedia.org

În 1862, acestui grup i se alătura tânărul român Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de 24 de ani. Avea să petreacă 8 ani la Barbizon, definitorii pentru opera sa.

Pe Grand Rue, la numărul 12, o placă montantă pe stâlpul din piatră ce flanchează poarta din fier forjat te atenționează că aici a locuit Nicolae Grigorescu până în 1870.

Gardul viu și fagii înfrunziți din curte nu lasă să se întrevadă casa, care se află în proprietate privată.

Nicolae Grigorescu a profitat din plin de întâlnirea cu pictorii care trăiau la Barbizon. Picturile en plain air − peisaje de la Barbizon, pădurea de la Fontainebleau sau scene cotidiene din munca la câmp − vor fi teme pe care artistul le va relua și rafina toată viața.

Astfel, atmosfera din tabloul „Curtea hanului Ganne din Barbizon” (devenit loc de întâlnire al artiștilor) poate fi regăsită în picturi ulterioare cu scene de la târgurile din România.

La fel se poate constata și în cazul unor peisaje precum „Ciobănița la Barbizon” sau „Toamnă la Fonteneleau”, ale căror elemente definitorii le va exploata după revenirea în țară.

Din punct de vedere documentar, sunt interesante și schițele în cărbune cu patul și camera lui Grigorescu sau portretele făcute unor colegi alături de care picta în aer liber.

Legăturile chimice, sociale, artistice și conceptuale ale industriei chimice din România, într-o expoziție ce vine de la Timișoara la București (P)

Al treilea capitol al programului Design Signals - după automotive (2023) și textile (2024) - îi e dedicat și ajunge la București, la Bucharest Design Festival, între 28 mai și 21 iunie. Am vorbit cu Oana Simionescu, directoarea FABER, despre ce s-a întâmplat în treizeci de ani de industrie chimică românească, de ce statul e „marele absent și marele prezent", și ce mai poate face designul cu o industrie care pare că a rămas în urmă.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște. 

Lucrări făcute de Grigorescu la Barbizon:

Creațiile artistice și preocupările teoretice ale grupului de la Barbizon au ajuns cunoscute dincolo de granițele Franței.

Astfel, Școala de la Barbizon a atras pictori din Anglia, Elveția, Belgia, Cehia, Ungaria și SUA, care vor trasa drumul spre impresionism.

Cine ia la pas mica localitate descoperă încontinuu plăcuțe cu numele unuia sau altuia dintre artiștii care au trăit, o vreme, aici.

Galerie cu casele memoriale din Barbizon (foto: Lucian Muntean)

O plimbare pe străzile pietruite, printre restaurante și magazine artizanale, te face să te întrebi, invariabil, „oare cum ar fi să mă mut o vreme la Barbizon?”.

O parte dintre casele în care au trăit pictorii secolului XIX sunt locuite și nu pot fi vizitate decât ocazional. Altele sunt deschise publicului și găzduiesc galerii de artă sau ateliere ale unor artiști contemporani, care duc mai departe spiritul ce a inspirat generații la rând.

Galerie foto cu imagini din Barbizon: