„Banii te fac bărbat”. Opinia unui tânăr de 24 de ani despre cultura hustle, care promite că te transformă în frații Tate

Mircea Patrascu

Reporter

Am 24 de ani și nu dețin o mașină de lux, un penthouse sau o colecție de ceasuri extravagantă. Întotdeauna am avut o relație toxică cu banii, aveam nevoie de ei, dar nu îi aveam niciodată.

În ultimii ani, am observat tot mai multe persoane al căror singur scop este de a face bani, uneori nici măcar nu contează prin ce mijloace. Este vorba de fenomenul HUSTLE, des întâlnit în rândul tinerilor, predominant bărbați. A devenit astfel indispensabil, ca bărbat, să ai mașină, casă și să faci bani. 

Sute de tineri antreprenori, hustlers, al căror scop, printre altele este să facă mulți bani. De la crypto, la NFT-uri, la e-commerce sau diferite metode minune care promit îmbogățirea peste noapte. 

La bază, un hustler este cel care obține bani prin fraudă sau înșelătorie.

Presiunea de a fi „bărbat”

M-am născut într-o familie modestă, iar majoritatea vieții am fost crescut doar de mama, bunica și pe de-o parte de soră-mea mai mare, în urma divorțului dintre părinții mei. Chiar dacă nu eram chiar săraci lipiți, mereu au existat discuții despre bani. 

„Nu ne permitem. Poate luna viitoare. Mâncăm ce avem.”

Pe de altă parte, fiind bărbat, tata mereu îmi spunea că trebuie să fac bani, să fiu „bărbatul în familie”. Mi s-a întipărit de foarte tânăr mentalitatea că eu, ca bărbat, trebuie nu doar să fac bani, ci să fiu și un „stâlp” al familiei.

„Ești bărbat, nu te mai comporta așa”, „fii și tu bărbat”, „trebuie să muncești să faci și tu un ban, că ești bărbat.”

Acestea au fost mesajele recurente pe care le-am auzit de-a lungul copilăriei, adolescenței, chiar și după. Ulterior am descoperit că nu eram singurul care se afla sub umbrela acestei mentalități și că pe alții, această presiune de „a fi bărbat” i-a afectat sau chiar a devenit o etichetă pe care o respectă cu strictețe.

În istorie au fost multiple cazuri de promisiuni de îmbogățire peste noapte, scheme piramidale sau metode miraculoase prin care se obțin bani rapid cu zero investiție. Spre mijlocul anilor 90 de exemplu, românii își vindeau tot ce aveau ca să-și depună banii la Caritas, una din cele mai faimoase scheme piramidale românești, pe scurt o mare țeapă. 

Printre cele mai cunoscute metode de astăzi sunt fondurile de investiții bazate pe scheme piramidale, iar mai nou crypto și NFT. Chiar dacă la bază nu sunt modalități prin care se fac bani rapid, au devenit pe parcurs locul perfect pentru „a învârti câteva sute.”

Cine sunt promotorii hustle și cum fac ei bani 

În tot acest peisaj de hustle românesc există și niște reprezentanți mai mult sau mai puțin cunoscuți pentru publicul larg. Când vorbesc despre această categorie, nu pot să nu mă gândesc la frații Tate.

Tristan și Andrew Tate au devenit populari în România, mai ales în rândul celor mai tineri, prin aparițiile în gale de lupte, intrarea în lumea afacerilor din România, viața de lux pe care aceștia nu ezită să o arate public dar și prin podcasturile pe care le făceau online, ulterior „Hustlers University.”

SCRISOARE DESCHISĂ: Cerem ministrului Culturii să-și precizeze public poziția cu privire la divulgarea pe internet, de către managerul Bibliotecii Naționale, a subiectului la care Emilia Șercan lucrează

Redacția PressOne cere prin prezenta precizarea publică a poziției oficiale a Ministrului Culturii față de conduita managerului interimar al Bibliotecii Naționale a României (BNaR), dl Adrian Cioroianu, care la 29 februarie 2024 a divulgat în mod repetat pe Facebook informații nedestinate publicității despre activitatea profesională a colegei noastre, jurnalista de investigație Emilia Șercan.

Cine (nu) ne mai inspiră. Cum ne putem regăsi lideri în care să sperăm, într-un deșert plin de nulități absolute și mesia contrafăcuți?

Elitele noastre nu au neapărat o problemă - în afara faptului că provin dintr-o cultură mică și recentă. Cunosc zeci de români din eșaloanele doi ale guvernării și politicii care țin, de fapt, țara asta în spate, reparând disperați tâmpeniile comise de eșalonul unu. Ci problema stă mai ales la modul în care ne raportăm noi la ele, fapt care descurajează teribil orice oameni decenți să-și asume responsabilitatea civică și politică și să facă pasul înainte.

Ușor, ușor popularitatea celor doi a crescut intensiv, prin mașini scumpe, petreceri de lux și o influență din ce în ce mai mare în cancan-ul din capitală. Acest stil de viață prezentat de Andrew și Tristan Tate a atras admirația multor tineri care visau să ajungă la fel de populari.

Pe lângă cei doi, au început să apară tot mai multe personaje autohtone, care promovează aceleași idei și mentalități. Sunt antreprenori mici sau mari, „crypto guys” sau mentori care vând cursuri online prin care îți promit că te vei îmbogăți la fel ca ei.

Peste noapte, toată lumea vinde un curs despre cum poți să te îmbogățești, chiar dacă e atașată mențiunea că „rezultatele depind de fiecare persoană”. La început acest trend a prins amploare și aceste personaje au ajuns să aibă relevanță pe internet. 

Pe acest fundal, tot mai mulți tineri adoptă această mentalitate promovată pe internet ca fiind o variantă viabilă pentru făcut bani fără prea mult efort. Totodată, stilul de viață promovat este tot mai atractiv și dorit: mașini scumpe (majoritatea închiriate pentru o ședință foto n. red.), case, ceasuri, petreceri de lux și impunerea gândirii că femeile asta caută la un bărbat.

Demascarea acestei „industrii de făcut bani” a avut loc parțial prin cazurile de fraudă și înșelăciune ale unora dintre personajele principale. Printre cele mai cunoscute sunt cazurile fraților Tate, Călin Donca, Robert Matache. 

Cu toate că există toate aceste dovezi aduse împotriva hustlerilor, mentalitatea continuă să se perpetueze, iar credibilitatea acestora nu a scăzut.

Stilul de viață promovat de cultura hustler 

În majoritatea cazurilor, stilul de viață pe care aceștia îl promovează este unul glamorous, lipsit de griji și responsabilități. Conturi de social media pline de poze din vacanțe scumpe, mașini de lux, apartamente în zonele bune ale orașului.

Frații Tate. Foto: ID 353991708 © LCVA | Dreamstime.com

Viața de noapte este unul dintre atuurile persoanelor de acest gen, fiind prilejul perfect pentru a arăta câți bani au și cât de „șmecheri sunt”, pe cât posibil în cele mai cunoscute și scumpe cluburi din București.

În discursul tinerilor hustleri există mai multe mesaje predominante care stau la baza stilului lor de viață și îi încurajează și pe urmăritori să facă la fel. Sfaturi precum, „să nu ai încredere în nimeni”, „grind” care se referă la a munci cât mai mult pentru a atinge scopurile pe care le dorești, „alpha male” prin care tu trebuie să fii dominant și să nu te lași „călcat în picioare”, izolarea de prieteni și renunțarea la activitățile „neproductive”, pentru că acestea nu fac decât să te mențină într-un comfort al minții, timp în care nu produci nimic.

Unele dintre aceste mesaje pe care influencerii le transmit nu sunt rele la bază, dar modul prin care sunt transmise și înțelese ulterior de urmăritori nu le face decât să creeze comportamente toxice din partea celor care aleg să le urmeze.

Într-un podcast în care este invitat Alex Ciobanu, un tânăr care se ocupă cu e-commerce și dropshipping (achiziționarea de produse din țări terțe pe baza unor comenzi și comercializarea lor ulterioară în România n.red.), acesta povestește despre cum a ajuns să facă business. Tot el a creat o comunitate pentru persoanele interesate de acest subiect numită „Gruparea 33”. Pe site-ul „grupării” este menționat că:

„În ultimii 3 ani am studiat atent personalități precum frații Tate, și motivul pentru care astfel de indivizi ajung să trăiască un lifestyle la care 95% din bărbați visează.”

În podcastul menționat mai sus, Ciobanu este întrebat de ce femeile nu pot intra în comunitatea lui, iar răspunsul este: 

„N-are nicio treabă cu misoginia, am vrut să dau o anumită aură comunității, dacă eu sunt bărbat e clar că pot să dau cele mai bune sfaturi tot unui bărbat”.

Alex Ciobanu mai spune că nu este de acord cu mentalitatea de femeie independentă și consideră că o persoană care gândește așa respectă femeile mult mai mult decât un bărbat care își dorește ca femeia lui să muncească.

Acesta continuă prin a spune că e mai bine că nu vrea să le ia banii femeilor pentru a intra în comunitate. Gazda podcastului îl aprobă și încurajează.

Ciobanu mai spune că gruparea lui vrea să aibă „vibe” de frăție, iar acest lucru nu ar fi posibil dacă ar fi avut o întâlnire fizică și ar fi fost 20 de bărbați și o femeie: „ar fi fost un pic aiurea”, concluzionează Alex.

Pe tot parcursul podcastului, Alex Ciobanu pare să fie o copie mai mică a fraților Tate, îmbrăcat tot în negru, cu un aer nonșalant și cu un trabuc în mână.

În final, problema nu este neapărat dorința de a face bani sau de a reuși, ci felul în care aceste aspirații sunt ambalate și vândute ca unicul drum spre validare și succes. Cultura hustle, în forma promovată de personaje precum frații Tate și mulți alții, nu vorbește despre muncă cinstită, ci despre un joc al aparențelor, unde valoarea unui om se măsoară în mașini, ceasuri și bani făcuți peste noapte.

Cei care propagă acest stil de viață nu doar că profită de aspirațiile tinerilor, dar le și cultivă nesiguranțele: fără mulți bani în cont ești irelevant. În realitate, succesul nu ar trebui să fie despre extravaganță și dominanță, ci despre echilibru, autenticitate și libertatea de a-ți construi propria definiție a reușitei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€