Autoritățile din Bistrița vor să înființeze o universitate de stat condusă de Andrei Marga

Codruţa Simina

Redactor

Fostul ministru Andrei Marga lucrează împreună cu autoritățile locale din județul Bistrița-Năsăud la proiectul de înființare a unei universități de stat care ar urma să poarte numele scriitorului Liviu Rebreanu și să fie inaugurată în toamna anului viitor, de centenarul Marii Uniri.

PressOne a intrat în posesia unui document pe care profesorul Andrei Marga li l-a trimis şefilor din administraţia locală bistriţeană. Din document reiese că el s-a întâlnit de câteva ori, pentru discuţii despre acest proiect, cu primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu (PSD), cu prefectul Ovidiu Frenț și cu unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

La aceste întâlniri s-a stabilit că o variantă de lucru pentru înființarea Universității „Liviu Rebreanu” ar putea fi preluarea și dezvoltarea extensiilor din Bistrița ale Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) și a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).

Extensia UBB de la Bistriţa constă în patru specializări de 3 ani (învăţământ cu frecvenţă) şi un masterat de 2 ani. Şi extensia UTCN are patru specializări, pentru care în anul universitar 2017-2018 vor fi disponibile 112 locuri la buget şi 69 de locuri cu taxă.

Potrivit documentului menționat, coordonarea generală a viitoarei universități din Bistriţa ar urma să fie asigurată de profesorul Andrei Marga (71 de ani) și de fostul judecător Valeriu Covrig-Cudrec (60 de ani), actualmente avocat în Baroul Bistriţa.

Acesta are sentință definitivă că a colaborat cu Securitatea încă de când avea 17 ani. În 2009, după emiterea acestei sentinţe, a demisionat de la Judecătoria Bistrița şi a trecut în avocatură. În 2015 a publicat un volum de poezii intitulat Răstignit în dor.

***

Ovidiu Crețu. Foto: Facebook

Contactat de PressOne, primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu (PSD), aflat la al treilea mandat, a confirmat toate informațiile cuprinse în documentul intrat în posesia redacției.

„Este adevărat, există intenția de a crea o universitate a noastră, a bistrițenilor.

Am făcut deja câteva demersuri în acest sens – am discutat cu persoane din zona juridică și administrativă a orașului”, a spus Ovidiu Crețu, care are la activ și un mandat de senator din partea PSD.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

El a povestit că, în urma discuțiilor de la nivel local, autoritățile l-au contactat pe fostul rector al UBB Andrei Marga.

„El este bistrițean de-al nostru și ne-am dorit să ne ajute, alături de domnul profesor Pompei Cocean. Domnul profesor universitar Pompei Cocean, că acesta este titlul!”, a precizat Crețu.

Tatăl lui Andrei Marga s-a refugiat din Bistriţa la Bucureşti după Dictatul de la Viena, din august 1940. După război, a cumpărat o casă în satul Neudorf de lângă Bistriţa. Acolo a copilărit Andrei Marga, până la vârsta liceului.

Profesorul Pompei Cocean (66 de ani), născut în comuna Târlişua din judeţul Bistriţa-Năsăud, este unul dintre apropiaţii lui Andrei Marga.

A fost decan al Facultăţii de Geografie de la UBB (2000-2008) şi apoi prorector al UBB (2008-2012), în ultimul mandat de rector al lui Marga.

În toamna lui 2012, după ce a ajuns preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga l-a numit pe Cocean director adjunct al filialei Transilvania a ICR.

Pompei Cocean (foto) este şi cetăţean de onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud.

*

Revenind la primarul Ovidiu Creţu, acesta spune că modelul viitoarei instituţii de învăţământ superior e conceput după faimoasele universităţi din Leuven (Belgia) și Freiburg (Germania).

„Sunt două chestiuni importante aici: Bistrița e un oraș mic, în comparație cu Clujul sau cu alte orașe universitare. O universitate puternică chiar ar transforma orașul într-unul universitar, după modelul Leuven. Pentru că orașele mari, chiar dacă au mulți studenți, nu mai sunt universitare, din cauză că studenții se pierd”, consideră Ovidiu Crețu.

„A contat și faptul că din Bistrița-Năsăud au plecat în lumea mare niște personalități cu care ne mândrim și care ne creează o zestre culturală: Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Grigore Moisil și alții. Noi chiar vrem să numim noua universitate după marele Liviu Rebreanu”.

Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița

*

Întrebat dacă e oportun un asemenea demers, în condițiile în care România trece printr-o criză demografică, primarul Crețu a spus că universitatea din Bistrița ar urma să fie complet diferită de tot ceea ce înseamnă sistemul universitar românesc – și că, prin urmare, acesta nu reprezintă un impediment.

„Noi gândim o universitate care să rupă tiparele, să-i pregătească pe studenți pentru ceea ce este modern astăzi, după modelele marilor universități ale lumii. Noi nu vrem să fim o copie a universităților românești.

V-ați gândit că noi nu avem în România nicio universitate în primele 500? Asta înseamnă că ceva nu este în regulă cu ele… Noi ne gândim și la chestiunea asta. Vrem ca a noastră să fie în primele 100, nu 500! Dar nu chiar din primul an…”

Ovidiu Crețu a mai spus că, la vârsta sa, 64 de ani, e puțin probabil că va mai apuca să vadă această instituție devenind „înfloritoare”, dar speră că nepoții săi vor avea această șansă.

„Știți, chinezii au în istoria lor modernă Marșul cel lung, pornit prin ’45 − nu mai rețin exact (în 1934, de fapt – n.r.), ca să lichideze țara de capitalism. Știți cum se spune în China? Că Marșul cel lung a început cu primul pas. Noi încercăm să facem pasul ăsta acum”.

Ovidiu Crețu, primarul Bistriței

*

Potrivit documentului de lucru intrat în posesia PressOne, viitoarea universitate ar urma să aibă, printre altele, câteva specializări inedite:

Ultimele două specializări sunt gândite ca parte a viitoarei Facultăţi de Educație, Cultură și Sport. Aceasta ar urma să fie condusă de un alt apropiat al lui Andrei Marga, profesorul Vasile Boari (68 de ani), fost decan al Facultăţii de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB.

Potrivit documentului, Facultatea de Turism, Economie și Administrație ar urma să fie coordonată de profesorul universitar Pompei Cocean (pe care vi l-am prezentat mai sus).

De Facultatea de Științe Tehnice și Agricultură a universității bistrițene ar urma să se ocupe Dorin Stoian, director al companiei locale Comelf, care produce echipamente și utilaje pentru industria terestră, împreună cu profesorul Ion Plăiaș (67 de ani), de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB.

*

L-am contactat și pe profesorul Andrei Marga, care a acceptat să răspundă prin e-mail câtorva întrebări.

Fostul ministru al Educației și președinte al ICR spune că universitatea de la Bistrița va fi concepută după un model cu totul nou, inovativ. Acest model nu va imita universitățile tradiționale din România, care, în opinia profesorului Marga, sunt măcinate de nepotism, inadaptare și acuzații de plagiat.

Vă prezentăm mai jos răspunsurile sale, în care a ținut să nu intervenim.

„Județul este pe primul loc în țară, proporțional vorbind, la generarea de personalități de prim plan în cultura națională”

– Vă rog să-mi precizați dacă dumneavoastră considerați oportună înființarea unei noi universități, în condițiile în care România trece printr-o gravă criză demografică, iar universitățile existente sunt deja într-o competiție tot mai acerbă pentru a atrage studenți.

Andrei Marga: Oportunitatea înființării Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița este certă și se judecă altfel.

Municipiul Bistrița și județul Bistrița-Năsăud înregistrează o dezvoltare intensă și cuprinzătoare – industrial, în agricultură și valorificarea produselor agricole, zootehnie, silvicultură, educație, cultură, sănătate și sport – care este competitivă și de natură să facă indispensabilă și posibilă crearea unui nou nivel al studiilor și pregătirii personalului specializat.

Acesta poate fi asigurat de proiectul Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița. La orice analiză lucidă, este limpede că profilarea mai departe și competitivitatea municipiului și zonei, în spațiul național și european, reclamă înființarea acestei instituții.

Premisele istorice, culturale, științifice, educaționale, precum și premisele de natură economică și infrastructurală, întrunite la Bistrița, permit astăzi înființarea unei Universități competitive.

Este destul să amintim că Bistrița-Năsăud este regiunea din care s-au ridicat Liviu Rebreanu, Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Grigore T. Moisil, Nicolae Bălan, Iuliu Hossu, Tudor Drăganu și multe alte personalități. Județul este pe primul loc în țară, proporțional vorbind, la generarea de personalități de prim plan în cultura națională.

Este adevărat că România actuală are multe universități. Ele se imită însă, păgubos, una pe alta. Pe deasupra, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, în țara noastră este și o evidentă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar dintr-o criză extinsă și profundă.

În acest sistem se petrec fenomene grave, semnalate în discuția publică, precum: neputința de a întreține cu idei și proiecte specializate dezvoltarea țării; scăderea calității absolvenților; reducerea valorii vârfurilor profesorale; comercializarea de lucrări și extinderea plagiatului; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a țării; emigrarea absolvenților de liceu aflați în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovației universitare; mimarea adaptării la nevoile actuale; izolarea în raport cu dinamica internațională; nemulțumirile sporite ale populației cu privire la starea universităților.

Este nerealistă subestimarea acestor fenomene. Nu se întrevede o șansă de a scoate universitățile românești din criză. În acest context, singura soluție viabilă include, după părerea mea, aducerea unor universități pe baze sănătoase și crearea de noi universități competitive.

Odată cu înființarea Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. O universitate care să fie, înainte de toate, utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării.

Un fapt este limpede pentru orice analist lucid: dacă economia, administrația, cultura din Bistrița-Năsăud și din regiune vor să fie susținute cu personal propriu-zis calificat, este nevoie de o Universitate la Bistrița.

Discuția asupra declinului demografic poate fi lungă. Ca un exemplu, mai nou tot mai mulți liceeni se pregătesc să emigreze în căutarea unor șanse de studiu mai bune. Cele existente pe aceste meleaguri nu mai satisfac. De ce nu am crea alte universități, fără maladiile amintite și cu alte atuuri?

Andrei Marga în 2012. Foto: mae.ro

– Credeți că asocierea acestei inițiative cu domnul Valeriu Covrig-Cudrec este una benefică, ținând cont că acesta a primit o sentință de colaborator al Securității?

Andrei Marga: Trebuie să discutați direct cu domnul Covrig-Cudrec despre ce este vorba. Nu l-am cunoscut niciodată anterior. Recent, el a fost recomandat de către cei care lucrează la Cultură, la Consiliul Județean.

L-am văzut în contextul ultimei reuniuni de la Bistrița. Orice om are voie să lucreze și să se exprime. De cîțiva juriști cu experiență este nevoie în pregătirea documentelor. Nimeni nu a făcut deocamdată vreo selecție pentru altceva.

Proiectul Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița este deschis oricărei persoane care dorește să pună umărul la crearea unei instituții. Orice cetățean al țării are dreptul să dorească să participe la o inițiativă benefică.

– Care ar fi avantajele creării acestei universități la Bistrița?

Andrei Marga: Avantajele sunt multe și în multe direcții. Pentru tinerii din regiune se oferă șansa de studii superioare în regiune, de specializare în domenii de mare ultilitate și impact, cu posibilități suplimentare de angajare.

Pentru România, este șansa de a inova peisajul universitar cu o soluție chibzuită și competitivă internațional. Pentru viața Bistriței și Năsăudului sunt șanse de a răsplăti o istorie și de a câștiga un nivel nou și stimulativ.

Pentru tinerii specializați în țară și în străinătate este șansa de a lucra într-un mediu academic necorupt și orientat spre creație și de a-l modela conform năzuințelor lor.

Pentru autoritățile locale este șansa de a avea o locomotivă a dezvoltării. Pentru investitori este șansa de a putea valorifica mai bine capitalurile.

Crearea Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița va fi un eveniment bogat în efecte benefice pentru orice cetățean al regiunii și al țării.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€