Autoritățile confirmă: unii răniți din Colectiv au fost omorâți de bacteriile din spitale

Un control efectuat în cele 11 spitale din București care au acordat asistență victimelor din Colectiv confirmă ceea ce medicii de la Spitalul de Arși au avut curajul să spună public la începutul lunii decembrie: „unii dintre răniți” au murit nu de la arsuri, ci din cauza infecțiilor provocate de bacterii nosocomiale, rezistente la antibiotice.

Cine e de vină?

*

S-au strâns 25 de ani de neglijență și complicitate, în care reprezentanții sistemului sanitar au tot închis ochii la decesele cauzate de infecții intraspitalicești.

A fost nevoie de o tragedie pentru ca această problemă să fie recunoscută fără ocolișuri.

În prima jumătate a lunii decembrie, specialiști ai Direcției de Sănătate Publică (DSP) București și ai Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au evaluat cele 11 spitale din Capitală care au acordat asistență medicală persoanelor rănite în incendiul din 30 octombrie.

Potrivit acestei evaluări, majoritatea acestor spitale nici măcar nu dispun de infrastructura necesară pentru a controla și preveni infecțiile provocate de bacteriile intraspitalicești.

Situația este descrisă, poate, de acest „amănunt”: ministrul Sănătății a decis să reînființeze specializarea „Microbiologie medicală”, pentru a forma din nou personal care să gestioneze problema bacteriilor rezistente la antibiotice.

Dar să ne întoarcem la tragedia din Colectiv și la evaluarea efectuată de INSP și DSP București.

„În cazul răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale a determinat o evoluție favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de 8-10 ori”, arată rezultatele evaluării.

Faptul că oameni care supraviețuiseră incendiului aveau să moară infectați cu bacterii din spital nu reprezintă neapărat o culpă medicală, spun specialiștii în microbiologie.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Arșii sunt cei mai vulnerabili dintre pacienți, deoarece rănile lor, nemaifiind protejate de piele, devin adevărate medii de cultură pentru bacterii.

Problema infecțiilor nosocomiale este una mondială și nicio țară nu a reușit până acum să o eradicheze.

Îngrijorarea este atât de mare, încât unii cercetători sunt de părere că, în curând, antibioticele nu vor mai servi la nimic. În Europa se fac eforturi pentru limitarea răspândirii acestor bacterii, dar și a consumului excesiv de antibiotice, care le favorizează apariția.

Nu și în România – una dintre cele mai mari consumatoare de antibiotice din Europa. La noi, răspândirea bacteriilor nosocomiale este îngrijorătoare.

Cel puțin asta spun estimările, pentru că statistici oficiale credibile nu există: în țara noastră, incidența infecțiilor se falsifică în acte.

Subraportarea infecțiilor

Problema raportărilor mincinoase a mai fost ridicată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), fiind reconfirmată de această evaluare a celor 11 spitale.

„Rezultatele evaluării realizate de DSP București relevă faptul că există un grad redus de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidența infecțiilor raportate în luna noiembrie variază între 0 – 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri, unde este de 2,8%”, se arată în evaluare.

Asta ar însemna că, în spitalele controlate, doar 1 din 100 de pacienți, respectiv 3 din 100 la Spitalul de Arși contractează o asemenea infecție în perioada internării.

Studiile independente arată însă că incidența este de cel puțin 5-6 ori mai mare. O confirmă președintele Asociației Române de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„În cadrul unui studiu au fost verificați toți pacienții din 10 spitale din România, iar rezultatele au fost extrapolate, indicând o incidență de circa 5% la nivel național, pe durata unui an. Este un procent relativ mic, având în vedere că în Europa ajunge și la 10%”, a declarat, pentru PressOne, profesorul Alexandru Rafila.

Explicația este că managerii evită să raporteze date exacte despre situația infecțiilor nosocomiale din spitalele pe care le administrează, de teamă să nu le scadă punctajele de performanță.

Profesorul Alexandru Rafila, șeful Laboratorului de Microbiologie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Foto: Lucian Muntean

„Problema subraportării infecțiilor are cauze istorice. În trecut, indicatorii de performanță din spitale erau legați direct de prezența sau absența acestor infecții. Adică, dacă aveai mai multe infecții, performanța managementului era considerată mai slabă. În momentul de față nu este foarte clar dacă performanța mai este afectată sau nu, dar în spitale persistă reticența de a recunoaște o astfel de infecție. În plus, o astfel de raportare, dacă este mediatizată nefavorabil, duce la blamarea medicilor care lucrează în unitate”, ne-a mai spus profesorul Rafila.

"Lipsește personalul specializat"

Evaluarea realizată de INSP și DSPB arată că nu toate cele 11 unități medicale dispun de „capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital”.

Dotarea insuficientă a propriilor laboratoare sau decizia de externalizare a serviciilor de laborator face imposibilă diagnosticarea infecțiilor nosocomiale și identificarea colonizărilor cu germeni care au risc epidemiologic major.

„Deși există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare, și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate”, se arată în evaluarea făcută publică de Ministerul Sănătății.

În fiecare spital din România ar trebui să existe un departament numit Serviciu de Prevenire și Control al Infecțiilor Nosocomiale (SPCIN). Rolul său ar fi de a gestiona problema acestor bacterii rezistente la antibiotice.

Dar:

„Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecție să crească”, se arată în evaluarea DSP și INSP.

Încă o dată: a fost nevoie de o tragedie pentru ca ministrul Sănătății să anunțe, printre alte demersuri, dorința de a reînființa specializarea de „Microbiologie medicală”, precum și angajarea în spitale a unor echipe de medici microbiologi, infecționiști și epidemiologi, pentru controlul infecțiilor nosocomiale.

Măsurile fac parte dintr-un „Plan Național de acțiune, cu obiective clare, pe termen scurt, mediu și lung”, după cum se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

Imagine din Laboratorul de microbiologie al Institutului Național „Matei Balș”. Foto: Lucian Muntean

Infecțiile nosocomiale: statistici din 2014

În 2014, în România au fost raportate 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale. Ponderea cea mai mare a fost reprezentată de cele digestive (28,42%) spre deosebire de anii anteiori, în care predominante fuseseră cele respiratorii, potrivit Analizei evoluției bolilor transmisibile supravegheate în 2014, întocmită de Institutul Național de Sănătate Publică.

În secțiile de ATI a fost raportat un număr de 633 de cazuri (o incidență medie de 3,14 % dintre externați). 59% au fost pneumonii nosocomiale, iar 24%, infecții urinare nosocomiale.

În secțiile de chirurgie au fost înregistrate 284 de infecții (o incidență medie de 1,5% dintre externați), cu un procent de 52% – infecții superficiale de plagă.

Intervențiile care au determinat cele mai frecvente infecții de plagă au fost cele ale chirurgiei colonului (47%), urmate de colecistectomii (28%).

Etiologia în secțiile de ATI a fost dominată de bacteriile K.pneumoniae, iar în secțiile de chirurgie, de Stafilococcus Aureus.

În 2014 a crescut semnificativ rezistența la carbapeneme a bacteriilor E.coli, K.pneumoniae și E.faecium.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€