Dani Sandu
Colaborator
Este doctor în științe politice la Institutul Universitar European din Florența. Studiază identitatea socială în comportamentul politic, cu un accent pe țările fost-comuniste din Europa. Lucrările sale au fost publicate în Comparative Political Studies. În prezent, este postdoc la Universitatea Tehnică din Chemnitz, studiind moștenirile tranziției de la comunism asupra mișcărilor politice radicale-populiste de dreapta.
Sondajele: ce ne spun de fapt, cum ne pot manipula și la ce trebuie să fim atenți atunci când suntem bombardați cu cifre
În ce sondaje să am încredere, cine este de fapt pe primul loc, pot să fac o medie a sondajelor, de ce sondajele au și marjă de eroare, și interval de încredere? Sondajele de opinie au devenit atât de răspândite încât oriunde te-ai întoarce se vorbește despre ele ca o sursă științifică de încredere. Lumea le crede aproape reflexiv, cu excepția alegerilor, când intervin fel și fel de factori care fac rezultatele sondajelor ”dubioase”, ”neștiințifice”, ”nerealiste”, ”manipulări”, etc.
Mesianism sau furtuna perfectă? 9 explicații pentru victoria lui Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România au luat pe toată lumea prin surprindere, dar explicațiile lor sunt mai puțin misterioase decât par. Călin Georgescu, un candidat aproape ignorat în dezbaterile publice, a obținut peste 2 milioane de voturi datorită unei furtuni perfecte de factori.
„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții
În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.
Feminism pentru familie și copii: ce ar încuraja, de fapt, creșterea natalității?
Fel și fel de rapoarte ale Comisiei Europene sau OECD confirmă ceva ce se poate vedea cu ochiul liber: tot mai puțini copii se nasc în Europa și în țările dezvoltate. Ce ar ajuta, de fapt, la creșterea natalității?
Doar 1 din 3 români a votat la ultimele alegeri parlamentare. Ce-i va face pe oameni să meargă la urne în 2024?
Prezența la vot la alegerile parlamentare din 1990 a fost de 86%. În 2020, aceleași alegeri aveau o prezență la vot de nici 32% din populație. Cum va fi în 2024 și de ce?